Dacă
privești Ateneul Român, unul dintre cele mai frumoase monumente arhitecturale
din București, pe micuța stradă din stânga lui se află o galerie contrastantă
cu arhitectura neoclasică a monumentului – o galerie cu o vitrină mare
încastrată într-un perete de metal corodat, străjuită de o sculptură modernă
care te invită să te oprești și să îți faci curaj să intri în galerie.
În
luna iunie, interiorul Galeriei Rotenberg-Uzunov te surprinde: în acest spațiu
vei regăsi gingășia și delicatețea copilăriei într-o serie de portrete de copil
semnate Bob Gheorghe Bulgaru. Despre expoziția Bob Bulgaru – Suflete de copil,
colecționarul Eduard Uzunov ne declară:
În această expoziție
puteți găsi chipuri de copil pictate cu o măiestrie specială de către Bob
Gheorghe Bulgaru, care a trăit între anii 1907 și 1938. Picta în fața
(celebrului) restaurantului Capșa, capete de copil sau peisaje. Aici, în
această expoziție avem circa 25 de lucrări, inclusiv un autoportret al
autorului, și chiar un peisaj cu Bucureștiul, un peisaj din București, special.
Picta chipuri de copil și lucrul acesta pe mine, ca și colecționar de artă, m-a
inspirat să cumpăr, mai ales că aveam fetițele mici și mă impresionau foarte
mult chipurile de copil. La inițiativa curatoarei expoziției, Adina Rențea, ca
să celebrăm cumva 1 iunie – Ziua copilului – mai ales după acest lockdown, am
făcut această expoziție în memoria autorului și o dedic fetelor mele MarieRose
și Ivonne Uzunov.
Așa
cum îl numea criticul de artă Mircea Deac, Bob Bulgaru a fost pictorul nobleței
și al purității portretelor de copil, un pictor al esențelor fragede. Așadar,
expoziția de la Galeria Rotenbern-Uzunov este o fină observare a unei lumi
fascinante prin inocența sa, prin gingășia și frumusețea sa, o lume alcătuită
dintr-o serie de portrete de copii surprinse la diferite vârste.
Tablourile
pun în evidență talentul de desenator al lui Bob Bulgaru, dar sunt deopotrivă
și o dovadă a măiestriei sale ca pictor, prin limbajul de forme și culori,
folosind palete cromatice excelent adaptate modelului ilustrat.
Expoziția
poate fi privită în sine ca un amplu portret de copil, un portret cu o
multitudine de chipuri, de expresii și un bogat registru afectiv, un portret al
primei vârste, al copilăriei. O notă deosebită este dată acestor portrete și de
tehnica neconvențională folosită de Bob Bulgaru, anume de pictura în ulei pe
hârtie de calc, conferind o transparență specială tonurilor și tușelor
picturale. Portretele sale de copil se concentrează pe forma feței, pe ochi și
pe gura uneori accentuată sau pe vibrația culorilor din păr.
Jocurile
de lumini și umbre, de tonuri cromatice sau varietatea tușelor, toate laolaltă
conferă portretelor de copil ale lui Bob Bulgaru o extraordinară expresivitate
artistică, precum o salvare, o rază de speranță și de lumină într-o viață greu
încercată, plină de melancolie și tristețe, făcând-o astfel mai ușor de
îndurat.