Președintele României,
Klaus Iohannis, la summit-ul B9 de la Varșovia
Unitatea și solidaritatea pentru Ucraina sunt absolut
esențiale și au reprezentat arma secretă a țărilor aliate, a afirmat șeful
statului român, Klaus Iohannis, care a participat la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9
organizată la Varșovia. Creat în 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia, la
iniţiativa preşedinţilor Poloniei şi României, Formatul mai cuprinde Bulgaria,
Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Ungaria. Rusia a readus
războiul în Europa, iar statele NATO de pe Flancul estic se află în prima linie
a efortului de contracarare a efectelor negative ale acestui conflict brutal,
fără nicio justificare, a punctat președintele României. Klaus Iohannis a
pledat pentru o prezenţă militară americană crescută, dar şi pentru pregătirea
unei strategii a SUA pentru Marea Neagră. La reuniunea de la Varșovia au fost
prezenți și preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens
Stoltenberg. Liderul de la Casa Albă s-a angajat să protejeze ţările de pe
Flancul estic al NATO, despre care a afirmat că reprezintă prima linie de
apărare împotriva Rusiei. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens
Stoltenberg, a declarat că Ucraina trebuie să primească ajutorul de care are
nevoie şi că Rusia nu poate fi lăsată să ştirbească securitatea Europei.
Un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia
În contextul împlininirii, pe 24 februarie, a unui an de
la debutul ofensivei lansate de Rusia împotriva Ucrainei, ministrul român al Apărării Naţionale, Angel
Tîlvăr, a afirmat că România va continua să sprijine Ucraina atât cât
va fi nevoie, pentru că poporul român crede într-un sistem internaţional bazat
pe reguli, nu pe agresiune. Conflictul ruso-ucrainean a generat cea mai mare
deplasare de refugiaţi din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
România a fost țară de tranzit pentru milioane de ucraineni care au fugit din
calea războiului, iar o parte au rămas aici, unde beneficiază de tot sprijinul
necesar. De un an, România a devenit a doua casă pentru peste o sută de mii de
refugiaţi ucraineni. Așa cum a precizat și ministrul român de Externe, Bogdan
Aurescu, România a acordat Ucrainei sprijin multidimensional, amintind înlesnirea
tranzitului a circa 13 milioane de tone de cereale ucrainene, facilități
economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru creșterea
conectivității, asistență bilaterală pentru susținerea parcursului european. Pe
de altă parte, autoritățile de la București au decis să suspende activitatea
Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România. Potrivit unui comunicat
al MAE, prin acţiunile derulate, centrul s-a îndepărtat iremediabil de
obiectivele fireşti de consolidare a legăturilor culturale şi s-a transformat,
în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare şi disculpare
a crimelor de război ale Federaţiei Ruse din Ucrainaˮ. Suspendarea activităţii
Centrului va avea loc până cel târziu la data de 20 august, până la care
trebuie finalizate procedurile administrative implicate de această măsură.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu,
la București
Președinta Republicii Moldova (ex-sovietică,
majoritar românofonă) a făcut, joi, o vizită la București, la o zi după
conferinţa statelor din formatul B9 şi după încurajările primite, la Varşovia,
de la preşedintele american, Joe Biden. Maia Sandu a avut convorbiri cu șeful
statului român, Klaus Iohannis, cei doi trecând în revistă relaţiile bilaterale
şi proiectele comune. Liderul de la Chișinău a mulţumit României pentru
sprijinul constant, inclusiv în contextul crizei energetice, iar preşedintele
Iohannis a evocat îngrijorările determinate de ameninţările exterioare fără
precedent la adresa ordinii democratice din Republica Moldova. Şeful statului
român a dat asigurări că Bucureștiul va rămâne vigilent faţă de acţiunile
hibride ale Rusiei și va continua să sprijine, în mod ferm, respectarea
suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în
frontierele sale recunoscute la nivel internaţional. Klaus Iohannis a precizat
că autorităţile proeuropene de la Chişinău au gestionat cu calm şi
profesionalism provocările de orice natură menite să deraieze cursul european
ales de cetăţenii Republicii Moldova. Maia Sandu a avut întrevederi și cu
premierul Nicolae Ciucă și cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
Ce se întâmplă cu canalul Bâstroe?
În această săptămână, România a exprimat
îngrijorări cu privire la indiciile conform cărora Ucraina vecină ar draga
canalul Bâstroe de la Dunăre, ce taie o regiune de coastă comună, sensibilă din
punct de vedere ecologic, şi a întrebat Kievul dacă poate verifica locul lucrărilor.
Ucraina a afirmat, săptămâna trecută, că pescajul navelor care trec prin canalul Bâstroe a
fost adâncit de la 3.9 metri la 6,5 metri. România şi-a exprimat
preocuparea că orice lucrare pe ruta fluvială din zona comună a Deltei Dunării
ar putea periclita ecosistemul ce face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO şi
ar încălca tratate internaţionale de protecţie a mediului. Oameni
politici şi o parte a opiniei publice româneşti se tem că Ucraina ar fi adâncit
Bâstroe mai mult decât este permis, pentru a-l face navigabil pentru nave mari.
Reuters notează că Ucraina
transportă cereale pe Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru
exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a
fost limitat de la invazia Rusiei. Premierul liberal Nicolae Ciucă a
declarat că orice abatere de la lucrări uzuale de întreţinere trebuie
clarificată. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul
Marcel Ciolacu, a afirmat că protejarea Deltei Dunării nu se negociază.
Ambasada Ucrainei la Bucureşti a transmis că lucrările, desfăşurate exclusiv în
cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt operaţiuni curente de întreţinere a
căii navigabile.