Radio România Internațional

Tag: Summit European

  • Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Președintele
    Consiliului European Donald Tusk a anunțat organizarea unei reuniuni a
    Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță
    după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele
    discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE.


    Şefii
    de stat sau de guvern ai ţărilor Uniunii Europene care s-au reunit la Sibiu au
    discutat despre planurile strategice ale organizaţiei în anii următori şi au
    adoptat Declaraţia de la Sibiu, trimiţând un mesaj de unitate şi încredere în
    acţiunile lor comune.




    Donald
    Tusk: Aș dori să anunț că, imediat
    după alegerile pentru Parlamentul European, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire
    a tuturor celor 28 de lideri ai UE, pentru a începe procesul de numire. Intenția mea
    este să efectuez în mod rapid, fără probleme și eficient alegerea șefilor
    instituțiilor UE    . Vreau să mențin acest
    spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de
    numire al noului leadership al UE. Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să
    ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim
    realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă
    obținerea unui consens. Acest proces va respecta normele stabilite în
    tratate și ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia,
    astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în
    cele mai înalte poziții din UE.


    Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea
    important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul
    politic    . Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem
    nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească
    noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume
    responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil. ‘




    Statul de drept este
    chintesența activității politice și va fi în centrul atenției și în viitoarele documente, inclusiv în
    viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat
    de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența
    Europei ca entitate politică.


  • Jurnal românesc – 15.03.2019

    Jurnal românesc – 15.03.2019

    Cel de-al 8-lea
    Summit european al regiunilor şi oraşelor de la Bucureşti a reunit lideri
    naţionali, locali şi regionali din întreaga Europă şi i-a avut invitaţi pe
    comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi pe
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier. Acesta din urmă a
    declarat că soarta celor 4,5 milioane de cetăţeni care vor fi afectaţi direct
    prin ieşirea Marii Britanii din spaţiul comunitar reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Barnier a precizat că sunt 3,5 milioane de cetăţeni europeni
    care lucrează în Regatul Unit, inclusiv numeroşi români, iar restul dintre cei
    afectaţi sunt britanici, care lucrează pe teritoriul altor state membre.
    Oficialul european a apreciat că, prin acord, drepturile lor şi ale familiilor
    acostora trebuie să fie garantate, cel puţin până în 2020, deoarece până la
    acea dată Regatul Unit este contributor net la bugetul european. Ministrul
    afacerilor europene, George Ciamba a afirmat, la rându-i, că o prioritate pentru
    Guvernul României este asigurarea drepturilor românilor din Marea Britanie şi
    ale britanicilor din România, în contextul unui Brexit fără acord.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a organizat o reuniune cu reprezentanții
    Coaliției Naționale pentru Modernizarea României în cadrul căreia s-a stabilit
    semnarea unui acord de parteneriat în scopul susținerii intereselor românilor
    din afara granițelor. Ministrul Natalia Elena Intotero și președintele
    Coaliţiei, Alexandru Cumpănașu, au evocat nevoia de unire a instituțiilor
    statului și a societății civile în vederea sprijinirii inițiativelor de
    promovare a valorilor României. Discuțiile s-au axat pe identificarea comună a
    unor soluții concrete care să vină în ajutorul conaționalilor noștri, prin
    dezvoltarea de activități și acțiuni care să promoveze păstrarea identității
    culturale, lingvistice și naționale a românilor de pretutindeni.




    Vice-premierul
    croat Marija Pejcinovic Buric s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul de
    Externe Teodor Meleşcanu cu care a discutat, printre altele, despre protecţia
    minorităţilor din cele două ţări. Avem şi de o parte şi de alta
    minorităţi, care sunt foarte bine integrate în societate, dar în acelaşi timp
    îşi păstrează specificităţile, a spus oficialul croat. Poate ca o
    particularitate pentru istro-românii din Croaţia, care sunt foarte puţini, dar
    trăiesc aici de 1.000 de ani, ei şi-au păstrat limba ca un aspect foarte
    valoros şi noi vom face tot ce ţine de partea croată, indiferent de cât de
    puţini ar fi, vom face totul ca limba şi cultura lor să se păstreze, a
    declarat Buric. Ea a mulţumit României pentru modul în care i-a protejat pe
    croaţii care trăiesc aici şi care au posibilitatea de a învăţa în limba maternă
    începând de la grădiniţă.




    Facultatea de
    Ştiinţe Sociale a Universităţii Pontificale San Tommaso d’Aquino, în colaborare
    cu Ajuvantes Onlus, va prezenta pe 16 martie, la Roma, rezultatele unei cercetări
    etnografice asupra prejudecăţilor anti-româneşti în capitala italiană.
    Evenimentul, realizat sub patronajul Ambasadei României la Sfântul Scaun şi al
    Accademia di Romania in Roma, se va desfăşura la sediul Universităţii
    Angelicum. Cercetarea, o premieră în mediul academic din Italia, a fost
    realizată de un grup de studenţi români, coordonaţi de profesorul italian de
    antropologie culturală Antonio Riccio. Mărturiile adunate în timpul cercetării
    vor fi împărtăşite în cadrul unui moment artistic intitulat Mândrie şi
    prejudecată. Acesta va reda, prin vocile a şapte actori români şi
    italieni, poveştile de viaţă ale românilor şi romanilor intervievaţi de-a
    lungul cercetării etnografice.




    Președintele
    Klaus Iohannis a semnat un decret prin care dispune decorarea unor instituții
    culturale din Serbia, în semn de apreciere pentru contribuţia importantă pusă
    în slujba promovării culturii, limbii şi spiritualităţii româneşti. Astfel,
    pentru afirmarea identităţii etnice a românilor din ţara vecină, preşedintele a
    conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria F
    Promovarea culturii, Revistei de Literatură, Artă şi Cultură
    Transfrontalieră Lumina din Panciova și Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria F Promovarea culturii,
    Societăţii Literar-Artistice Tibiscus din Uzdin.

  • Mini-summit UE pe tema migraţiei

    Mini-summit UE pe tema migraţiei

    Preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi cancelarul Angela Merkel au cerut duminică, la Bruxelles, în cadrul unui mini-summit european privind migraţia, la care au participat 16 state membre ale Uniunii Europene, acorduri între mai multe ţări privind provocările migraţiei pentru a evita lipsa de consens care paralizează Uniunea.

    Reuniunea informală de la Bruxelles nu a dus la nici o acţiune concretă, dar a fost utilă, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron: Mă bucur că am reuşit să avem o privire de ansamblu şi am analizat soluţii externe, adică de protejare a frontierelor, dar şi interne. Acesta este singurul mod de a trata această criză a migraţiei, care se menţine şi astăzi, dar care şi-a atins apogeul în 2015. Şi care este o criză politică, trebuie să spunem, legată de conjuncturi diferite din mai multe ţări. Mă mai bucur şi pentru că aceste discuţii ne-au permis în special să excludem soluţii care nu sunt conforme cu valorile noastre; cum ar fi strategiile de suprimare sau cele care încalcă norme de drept internaţional sau comunitar. În plus, s-a discutat şi s-a ajuns la un prim acord asupra unei soluţii europene comune atât externă, cât şi internă, care va fi construită numai pe baza cooperării dintre statele membre, fie că este vorba de o cooperare a celor 28, fie între mai multe state care decid să lucreze împreună.


    Şi cancelarul german Angela Merkel a subliniat faptul că toate statele membre ale Uniunii Europene doresc reducerea migraţiei ilegale. Merkel şi Macron au subliniat în special necesitatea de a aborda problema mişcărilor secundare, adică a solicitanţilor de azil care se deplasează în interiorul Ununii, în loc să rămână în ţara prin care au intrat şi să aştepte decizia care se ia în cazul lor.

    În schimb, Italia a prezentat un plan prin care încearcă să rupă legătura între ţara care salvează migranţi şi cea obligată să proceseze cererile de azil. Conform regulilor actuale ale Uniunii, o ţară membră are responsabilitatea de a procesa cererile de azil ale tuturor noilor veniţi, ceea ce pune o presiune enormă asupra statelor mediteraneene, în special asupra Italiei şi Greciei. De aceea, Roma solicită să fie stabilită o cotă de migranţi economici pentru fiecare ţară membră.

    În acest climat tensionat, Bulgaria, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a lansat propunerea amenajării unor centre pentru primirea migranților în afara teritoriului Uniunii. Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru refugiați, Dimitris Avramopoulos, a anunțat că nu este în favoarea creării unui Guantanamo Bay pentru refugiați.


  • Către un Spaţiu european al educaţiei

    Către un Spaţiu european al educaţiei

    Abordarea nevoilor educaționale ale fiecărui cetățean european în parte este un sector unde Bruxelles-ul nu a avut un impact important până acum, susţine comisarul european pentru Educație, Tibor Navracsics, care consideră că se pot face mult mai multe. La summitul desfăşurat săptămâna trecută, comisarul european a subliniat că este importantă intensificarea cooperării între statele membre în materie de educaţie pentru ca cetățenii de toate vârstele să poată dobândi competențele de care au nevoie pentru a avea o viață împlinită.

    Tibor Navracsics: Acest summit este primul pas dintr-un drum lung. A început în Goteborg în noiembrie. La doar două săptămâni mai târziu Comisia a prezentat un prim pachet de iniţiative pentru începerea construirii Spaţiului European al Educaţiei. Vom merge pe: un Plan de acţiune pentru educaţia digitală care se va asigura că tinerii nu vor fi doar încrezători în mediul digital, ci şi competenţi; o nouă recomandare privind opt competenţe-cheie pe care, în opinia mea, orice cetăţean ar trebui să le deprindă de-a lungul vieţii; şi, cel mai important, o recomandare privind promovarea valorilor noastre comune şi dimensiunea europeană a predării, pentru că eu cred că învăţarea istoriei Uniunii Europene şi a Europei în general va încuraja elevii să îmbrăţişeze valorile comune, moştenirea şi identitatea şi săînţeleagă mai bine propriile rădăcini.

    La acest summit, cei 18 miniștri ai educației din Uniunea Europeană, profesioniști și reprezentanți ai domeniului educațional au discutat pe marginea viitorului educației în Europa, în special despre modul în care poate contribui la succesul Europei o educație de calitate, incluzivă și bazată pe valori, despre ce competențe sunt necesare în deceniile următoare și despre cum se poate stimula dobândirea unor competențe digitale și antreprenoriale de bază. Au mai fost discutate modalităţile în care pot fi ajutați elevii defavorizați să nu rămână în urmă,modul optim de a pregăti cadrele didactice, cum se poate stimula învățarea cu ajutorul sportului, dar și importanța în educație a științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii și rolul pe care îl au copiii în transformarea societăților. Acesta a fost primul dintr-o serie de astfel de evenimente, cel de-al doilea fiind deja programat pentru toamna anului 2019.

    Pe baza concluziilor acestui summit, Comisia va prezenta noi inițiative în primăvară. Printre acestea se vor număra propuneri legate de recunoașterea reciprocă a diplomelor, studiul limbilor, un cadru de calitate pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, o Agendă europeană pentru cultură și o nouă strategie pentru tineret.


  • România pregăteşte primul Summit European de după Brexit

    România pregăteşte primul Summit European de după Brexit

    România va
    deţine anul viitor preşedinţia Consiliului şi va organiza la Sibiu primul
    summit european de după Brexit. Prezent la Sibiu pentru a discuta detalii
    legate de organizarea summit-ului, ministrul delegat pentru Afaceri Europene,
    Victor Negrescu, a spus că Sibiul are capacitatea de a susţine un eveniment de
    o asemenea amploare, iar guvernul va sprijini autorităţile locale şi judeţene
    în problemele de infrastructură.


    Pe durata celor şase luni când România se va
    afla la conducerea Consiliului Uniunii Europene, agenda Uniunii Europene va fi
    axată pe cetăţeni şi aşteptările lor, iar în ţara noastră se vor organiza
    aproximativ 250 de evenimente, a declarat Victor Negrescu:     Sibiul nu va fi doar gazda summit-ului, o să avem şi
    alte reuniuni. Pe perioada celor şase luni, în România vor avea loc aproximativ
    250 de evenimente care fac parte din formatele de lucru ale Consiliului, iar în
    marginea acestor evenimente vor fi şi alte reuniuni organizate sub patronajul
    preşedinţiei. Acestea vor fi menite să crească informaţia despre ceea ce
    înseamnă afaceri europene şi Uniunea Europeană. În fiecare judeţ din ţară vom
    avea cel puţin o reuniune. Mesajul pe care dorim să îl transmitem este că toată
    lumea poate participa la construcţia viitorului Europei.     Ne dorim o preşedinţie centrată pe cetăţean şi
    nevoile sale. Acest lucru este important pentru că preşedinţia noastră este
    organizată într-un moment cheie pentru viitorul Europei. Menirea este de a
    construi unitatea blocului european. În ultimul timp, prin prisma mai multor
    evenimente, precum Brexit sau crizele financiare, am văzut că subiectul
    unităţii, al coeziunii, este tot mai controversat şi pus sub semnul întrebării.
    În prezent, trebuie reclădită această încredere reciprocă în plan european şi
    statele trebuie să lucreze mai mult împreună. România nu crede în diviziuni
    între nord şi sud, între est şi vest, ci în posibilitatea să discutăm cu toţii
    şi să găsim cele mai bune formule pentru viitorul Europei. Noi credem în
    conceptul de refondare a UE, care a fost deseori menţionat, inclusiv la
    Bucureşti, de către preşedintele Juncker. Credem că putem fi un stat activ şi
    putem juca un rol important în acest proces de refondare.


    România va
    deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30
    iunie 2019. Summitul Consiliului European se va
    organiza la Sibiu, în 9 mai 2019, ca
    urmare a propunerii lansată de preşedintele Comisiei Europene, Jean
    Claude Juncker.


  • Summit european la Bruxelles

    Summit european la Bruxelles

    Analiştii califică drept istoric acordul la care au ajuns, joi, liderii Uniunii Europene, privind reducerea cu cel puţin 40%, în raport cu nivelul din 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.



    Corespondentul Radio România la Bruxelles transmite că acest obiectiv va fi obligatoriu la nivelul Uniunii şi va fi îndeplinit prin contribuţii din partea statelor membre. Cei 28 de şefi de stat şi de guvern au convenit, de asemenea, asupra a două obiective conexe: creşterea ponderii energiei regenerabile la 27% din consum şi reducerea, tot cu 27 de procente, a consumului de energie.



    Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, nu şi-a ascuns satisfacţia faţa de această reuşită, care-i marchează finalul de mandat. “Este o veste bună pentru climat, cetăţeni, sănătate” — a exclamat responsabilul comunitar pe contul său de Twitter. Van Rompuy mai apreciază că acesta este cel mai ambiţios obiectiv de politică energetică şi de mediu din lume.



    Şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a salutat decizia Uniunii Europene de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră. “Decizia demonstrează leadership-ul global continuu al Uniunii Europene în a întreprinde acţiuni curajoase pentru a combate modificările climatice”, potrivit unui comunicat de presă, emis în numele Naţiunilor Unite. Secretarul general apreciază că Europa a dovedit că gestionarea nevoilor climatice globale este în propriul său interes pe termen lung. Asumându-şi rolul de sceptic de serviciu, organizaţiile ecologiste susţin, în schimb, că măsurile decise la Bruxelles sunt modeste şi încetinesc, de fapt, producerea de energie curată în Europa.



    Tot vineri, Consiliul European a aprobat noi acţiuni de reducere a dependenţei energetice a UE şi de îmbunătăţire a securităţii sale în domeniu, atât pentru gaze cât şi pentru energia electrică. Conform comunicatelor oficiale, şefii de stat şi de guvern au decis că trebuie utilizate instrumentele de politică externă ale UE pentru a transmite mesaje coerente legate de securitatea energetică, în special partenerilor strategici şi furnizorilor importanţi. “Odată cu crizele din Ucraina şi problemele din Orientul Mijlociu a devenit foarte clar cât de urgent şi de vital este să reducem dependenţa energetică a Europei” — afirma, dupa negocieri, tot preşedintele Van Rompuy. Defel formală, declaraţia exprimă neliniştea generală a Europei în preajma iernii, când, furnizor imprevizibil, Rusia ar putea uza, din nou, de arma energetică pentru a-şi atinge obiectivele geopolitice.