Tamamu aoa şi 25 di añi, tru alunaru 1997, un Summit NATO s’dizvărtea, tră prota oară Madrid. Secretar genearal al NATO eara spaniolu Javier Solana, Bill Clinton eara prezidentulu a Statelor Unite iar Jacques Chirac cumăndusea Franţa. Acă maş cătu avea simnată, Paris, un tăxitoru Act Fondator a ligăturloru cu NATO, Rusia nu fu reprezentată, la aestu summit, di hărăcoplu prezidentu Boris Elţîn.
Madrid, tru 1997, loară multu vruta căliseari ti aderari la NATO protili văsilii ditu fostul Tratat di Varşovia, a văsiliiloru comuniste până tru 1989. Eara călisiti Polonia, Ungaria şi Cehia, nu şi România. Nă aduţemu aminti imaginile cu prezidentulu Chirac anvirinatu, cilăstăsindalui tră călisearea a Româniillei, şi prezidentulu Clinton, imiru şi nianduplicatu. România vrea s’hibă călisită dupu 5 ani, tru 2002, la protlu summit NATO ţănut tru ună fostă văsilie comunistă, la Praga. La Madrid, tru 1997, catandisea tru Est şi tru regiunea ali Amarea Lae eara isihă şi s’duţea pi calea atea buna.
După 25 di ani, aestă catandisi easti acutotalui alăxită: România şi Vărgăria suntu tru NATO, tru Ucraina şi tru Amarea Lae s’dizvărteaşti un polimu di fuvirseari di nai ma infamă speţă, cathi dzuă s’facu crimi lăhtăroasi di polimu, pe teritoriul a Europăllei, tru Ucraina, kiro tru cari Rusia fuvirseaşti statili NATO inclusiv cu armatli nucleare.
După 25 di añi, dinintea-a aluştoru provocări ti nipistipseari, NATO ahărdzeaşti ună reacţie ahăndoasă, sertă şi profesionistă. Tră apofasili di Madrid, ditu aestu an, lucrară diplomaţllii, militarllii, economiştilli, specialiştilli ditu NATO şi ditu cathi ună ditu arada a aţiloru 30 di stati membre. Tru aestu kiro, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume, nai ma vărtoasi democraţii, promotorllii a ndrepturilor a omului, lucreadză tru ună logică di polimu şi tru ună turlie ţi nu ari căsuri. Cu tuti minduerli ahoryea, orlea zorlea di arada cându easti zborlu di văsilii cu ndrepturi internaţionale şi sinferuri zonale, NATO să spuni ca un grup hăirlăticu, dişcllisu, cari lucreadză simfunu cu prinţipiili statuate, aprukeati şi andrupăti di ţuţ. Practic, easti aţea ţi vreamu şi aştiptam di la NATO: unitate, ascumbuseari şi hăirlătică. Şi tutu tru un registru di tiñie a individualitatillei, nămuzillei şi suveranitatillei a cathi unlui ditu membrilli a llei, cari ţi s’hibă mărimea şi putearea.
Catandisea la cari s’agiumsi di itia a aputrusearillei ali Rusie contra a unlui stat independentu şi suvearan ditu Europa, un stat cari şi spusi limbidu orientarea pro-occidintală, da ndriptate a aţiloru cari daima mutriră cu frică cătă Estulu fostu sovietic a Europăllei şi cari feaţiră gaereţ tră s’li crească ligăturli di suţălle cu Rusia. Tutunăoară alăxerli di abordare di partea ali Moscovă, cari dusiră la catandisea di maximă mintireaşi ditu aestu kiro, suntu mutriti cu ngătanu, cu multu gaile şi cu ună rapidă reacţie concretă.
NATO u ari borgea ti securitatea a tutulor membrilor a llei şi ari tuti capacităţile difensive şi di reacţie ţi suntu ananghi. Atea ţi au tru vreari văsiliili NATO easti iriñea şi colaborarea. Tru idyiul kiro, au axizearea a unei reacţii hăirlătiţi şi rapidi tru cazlu a iţi agresiuni ică atacă. Tute aesti s-vidzură tru apofasili istoriţi loati la summitul NATO di Madrid. Ti tuti aestea zbiuraşti călisearea faptă ali Suedie şi Finlandă tra s’intră tru NATO. Suedia poati si s’alavdă cu ună neutralitate di secole iara Finlanda, fostă posesiune rusă până la Protlu Polimu Mondial. Tru coasta ali Uniuni Sovietică, Finlanda daima trapsi măna di la iţi minteari di partea a vărnăllei tăburi tu kirolu a Polimului Araţi. Tuti aesti prinţipii filotimi, cari eara pi lucru suti di añi, păltiră dinintea ali aputruseari rusă contra ali Ucraină şi a ankisitiloru imperiale, di turlie sovietică ama şi ţaristă, vimturată di Moscova. Ase că adirarea ali Suedie şi a Finlandă la NATO, cu scupolu ti apărarea efectivă, agiumsi ună ananghi, mutrită cum s’cadi la Madrid.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
