Tag: Summit UE

  • Jurnal românesc – 07.05.2019

    Jurnal românesc – 07.05.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis, care va găzdui la Sibiu, pe 9 mai de Ziua Europei, Summit-ul
    informal al şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, a anunţat că
    principalul subiect de discuţii al reuniunii va fi viitorul Uniunii Europene.
    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va prezenta viziunea
    României cu privire la Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019 – 2024,
    iar liderii europeni prezenţi vor avea un schimb de opinii cu privire la
    provocările actuale cu care se confruntă Uniunea şi la priorităţile acţiunii la
    nivel european pentru următorii ani. Summit-ul de la Sibiu ar trebui să se
    încheie cu adoptarea de către liderii UE27 a unei Declaraţii referitoare la
    viitorul Uniunii Europene. La reuniunea organizată de România, care deţine în
    prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, vor mai participa
    şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Parlamentului European, Antonio
    Tajani.




    Ministrul
    Muncii, Marius Budăi, a declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt
    conştiente de lipsa forţei de muncă din ţara noastră. Atunci când mediul
    de afaceri se va apleca cu un pic cu mai multă empatie către angajaţi, cu siguranţă
    şi randamentul lor va creşte, a spus oficialul, care a amintit că la
    sfârşitul lui 2018 a semnat un Memorandum prin care domeniul construcţiilor a
    fost declarat prioritar pentru România. La rândul său, omul de afaceri Cristian
    Erbaşu a deplâns nivelul evaziunii fiscale din construcţii, unde, potrivit
    acestuia, 70% dintre angajaţi lucrează la negru şi a punctat faptul
    că lucrătorii români aflaţi la muncă în străinătate nu se gândesc doar la
    salariu atunci când li se propune să revină în ţară, ci şi la condiţiile de
    muncă, asigurare de sănătate sau alte beneficii extra-salariale. Un salariu bun în România ar putea ajunge la
    1.500 – 2.000 de euro pe lună, a afirmat Erbaşu. El apreciază că
    domeniul construcţiilor are nevoie de predictibilitate pentru a deveni
    atractiv, iar în prezent companiile suferă de lipsă de constanţă.
    Autorităţile încearcă de ani buni să-i atragă înapoi în ţară pe lucrătorii din
    diaspora. Ultimele măsuri în acest sens au fost creşterea veniturilor în
    construcţii şi organizarea unor burse ale locurilor de muncă în statele în care
    există comunităţi mari de români.




    Agenţia
    Naţională Împotriva Traficului de Persoane anunţă că numărul victimelor
    traficului de persoane a scăzut cu aproximativ 25% în 2018, ca urmare a
    Campaniei Naţionale Informare acasă, siguranţă în lume, derulată de
    Ministerul pentru românii de pretutindeni, în colaborare cu ministerele
    Educaţiei, de Interne şi al Afacerilor Externe. Secretarul de stat în MRP Lilla
    Debelka a declarat, la o întâlnire din cadrul campaniei de informare derulată
    la Zalău, că România se situa, în 2016, pe locul 32 din 167 de ţări în indexul
    global care măsoară nivelul sclaviei moderne, cu un total de 80.000 de victime
    estimate, dar că situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Autorităţile îi avertizează
    pe cei care vor să lucreze sau să studieze în străinătate să se informeze
    temeinic înainte de a pleca pentru a nu fi înşelaţi, sechestraţi sau puşi să
    muncească în condiţii inumane. Experţii le recomandă românilor să nu semneze
    contracte de muncă sau chirie care nu sunt traduse în limba română, să nu
    accepte oferte care sunt suspect de generoase şi întotdeauna să anunţe Ambasada
    României din ţara în care urmează să muncească sau să înveţe. A doua ediţie a
    campaniei naţionale Informare acasă! Siguranţă în lume! este
    organizată în toate judeţele ţării, în două etape -prima, în perioada
    aprilie-mai, adresată tinerilor şi a doua, între august şi septembrie, dedicată
    adulţilor.

  • Reforma Eurogrupului

    Reforma Eurogrupului

    Miniștrii de finanțe au căzut de-acord la finalul unei ședințe-maraton, de peste 18 ore, iar propunerile lor urmează să le fie prezentate șefilor de stat și de guvern reuniți la următorul summit UE. Acordul marchează finalul unei îndelungi perioade de negocieri cu privire la viitorul monedei unice europene și, printre altele, consolidează Mecanismul European de Stabilitate, sau ESM, un fond menit să ajute economiile din zona euro aflate în dificultate. Miniștrii de finanțe au căzut de acord și asupra unui buget comun al statelor din zona Euro, care ar urma să facă parte din bugetul mai mare al Uniunii Europene.

    Președintele Eurogrup, Mario Centano: Am căzut de acord să sporim rolul mecanismului european de stabilitate, ESM, să continuăm să întărim capacitatea de prevenire a zonei Euro. Vom spori, de asemenea, eficacitatea instrumentelor de siguranță ale ESM. În același timp, re-afirmăm faptul că sprijinul prin intermediul ESM se acordă în ultimă instanță și trebuie să ne asigurăm că sunt îndeplinite condițiile necesare. Miniștrii au salutat acordul dintre ESM și Comisie, care va îmunătăți cooperarea din cadrul și din afara programelor de asistență financiară. Acordul nostru și măsurile de protecție legate de rezoluția bancară reprezintă un pas important pentru întărirea credibilității uniunii bancare. Măsurile de protecție vor fi introduse mai devreme de 2024, cum fusese prevăzut inițial , cu condiția ca până în 2020 să se facă suficiente progrese în ceea ce privește reducerea riscurilor. Miniștrii au căzut, de asemenea, de acord cu privire la un proces de promovarea a sustenabilității îndatorării în zona euro. În acest scop, vom introduce, până în 2022, clauze privind acțiunea comună. Acesta nu va fi sfârșitul drumului în ceea ce privește planurile noastre de întărire a monedei euro. Vom merge mai departe, anul viitor, construind în baza progreselor deja făcute. În ceea ce privește competitivitatea, Franța și Germania au propus o arhitectură a bugetului zonei euro care va face parte din bugetul Uniunii Europene. Dacă în cadrul summitului vom primi un mandate în acest sens, putem să începem să lucrăm la conceperea, implementarea și sincronizarea unui astfel de instrument pentru convergență și competivitate.


    Miniștrii de finanțe nu au reușit să cadă de acord cu privire la integrarea sistemelor bancare ale statelor din zona euro, astfel încât discuțiile pe această temă vor continua anul viitor. De asemenea, a fost respinsă o inițiativă a Franței privind stabilirea funcției de ministru al finanțelor din zona euro.