Pe 11 şi 12 iulie, la
Bruxelles este programat summitul Alianţei Nord-Atlantice. Este motivul pentru care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit, la Bucureşti,
pentru a analiza şi aproba obiectivele României la apropiata reuniune la nivel
înalt. Summitul – se arată într-un comunicat al preşedinţiei – va reprezenta o
oportunitate de exprimare concretă a unităţii şi solidarităţii aliate,
respectiv a hotărârii transatlantice în faţa ameninţărilor globale sporite.
Din
perspectivă românească, reuniunea de la Bruxelles va avea o importanţă deosebită, dorindu-se ca proiectele
de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe flancul Estic al NATO să
avanseze, în paralel cu asigurarea unui climat de stabilitate în vecinătatea
estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre. Tot în cadrul şedinţei CSAT de la
Bucureşti au fost aprobate forţele armate care vor putea fi puse la dispoziţie
pentru participarea, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni în afara
teritoriului statului român. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt în creştere
cu peste 11 procente. Astfel, Armata României va fi prezentă la misiuni externe
cu un efectiv de 2.098 de militari şi civili, iar Ministerul de Interne cu 932
de militari şi poliţişti.
Fără legătură cu summitul aliat din 11 – 12 iulie,
dar cu impact major asupra existenţei însăşi a unei zone istorice a României,
pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a figurat şi subiectul ‘Roşia Montană‘. Ministrul Culturii
i-a informat pe membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii peisajului
cultural minier din Munţii Apuseni în lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
Administraţia Prezidenţială precizează că subiectul Roşia Montană, ca parte a
patrimoniului cultural naţional şi universal, a fost permanent în atenţia
preşedintelui Klaus Iohannis, atât din punct de vedere cultural, cât şi sub
aspect social. În baza cadrului legal existent, Executivul dispune de
instrumentele şi instituţiile abilitate pentru a gestiona întregul proces de
includere a Roşiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. De aceea,
în baza prevederilor legale, membrii CSAT au luat act de informarea făcută de
către ministrul Culturii, urmând ca problematica să fie gestionată, în
continuare, de Guvern.
Să amintim, pe scurt, că demersurile de includere a
Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO merg în paralel cu procesul dintre România
şi compania canadiană Gabriel Resources, care ar fi vrut să exploateze
zăcămintele aurifere din zonă prin folosirea de cianuri. Cum proiectul a fost
blocat, canadienii cer, acum, despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari. Pentru
foarte mulţi români, vestigiile de mii de ani din zonă, extrem de bine păstrate,
unice în lume, depășesc, ca valoare, aurul din adâncuri. Ar fi vorba despre circa
300 de tone. Li s-ar adăuga 1.600 de tone argint, plus zăcăminte de minereuri
rare.