La Chișinău a avut loc summitul Comunităţii Politice Europene
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reafirmat, joi, la Chișănău în cadrul celei de-a doua ediţii a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), importanţa sprijinului pentru Ucraina, ţară care continuă să fie ţinta atacurilor nemiloase ale Rusiei. Şeful statului a declarat că summitul găzduit de Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă)este ilustrativ pentru vocaţia europeană a acesteia, pentru seriozitatea eforturilor de reformă dedicate aderării sale la UE şi demonstrează concentrarea atenţiei asupra întregii Vecinătăţi Estice şi a regiunii Mării Negre. Iohannis a salutat prezenţa la reuniune a lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Consolidarea Republicii Moldova înseamnă şi consolidarea rezilienţei strategice a Europei, a apreciat liderul de la Bucuresti. Aproape 50 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit în Republica Moldova, gazda summit-ului fiind preşedinta Maia Sandu. Ea a precizat că prezenţa liderilor europeni este o dovadă clară că Moldova nu este singură. Comisia Europeană a fost reprezentată de preşedintele Ursula von der Leyen şi de şeful diplomaţiei, Josep Borrell. Liderii au discutat despre securitate şi pace, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale în spaţiul european, dar şi despre războiul din Ucraina. CPE este un format interguvernamental de dezbatere şi o platformă pentru coordonare politică între statele europene în scopul promovării dialogului politic şi a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi a prosperităţii pe continent. Prima reuniune a CPE a avut loc în octombrie 2022, la Praga.
Greva generală din educație continuă.
La Bucuresti, sindicatele din educatie au anunţat că greva generală va continua și marți, după minivacanța prilejuită de Ziua Copilului și Rusaliile ortodoxe. Anunţul a fost făcut dupănoua rundă de consultari cu executivul de joi. Anterior, acesta adoptase ordonanța de urgenţă care prevede că salariul personalului didactic şi didactic auxiliar va creşte cu 1.000 de lei brut lunar( 200 de euro), respectiv cu 400 de lei (cca. 80 euro) brut pentru personalul nedidactic. Sindicatele consideră insuficiente aceste majorări și resping, totodată, propunerea guvernului caviitoarele creşteri să se faca etapizat, în maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Potrivit promisiunii autorităților, în viitoarea grilă cu veniturile bugetarilor, salariul profesorului debutant se va raporta la salariul mediu brut din economie şi va reprezenta punctul de referinţă al grilei de salarizare din educaţie. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa că dascălii se vor întoarce, de marţi, la şcoală. El le-a cerut profesorilor să nu pună în dificultate examenele naţionale. Pe lăngă grevă, în ultimele zile au vut loc proteste masive de stradă atât în Capitală, cât și în numeroase orașe din România. Sindicatele cer majorarea veniturilor tuturor salariaţilor cu 25%, iar pentru debutaţi salariul la nivelul celui mediu brut pe economie, adică aproape 4.000 lei (cca.800 euro). Salariații din educație au declanşat greva la 22 mai, nemulţumiţi de nivelul salariilor şi de condiţiile de muncă.
Proteste în România.
Pe langă anagajații din educație, poliţiştii din penitenciare încep să protesteze. Ei resping creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, întrucât susţin că speranţa de viaţă a angajaţilor din sistem este de 62 de ani. Miercuri, o parte dintre ei au amânat începerea activităţii, pentru a-şi exprima nemulţumirile privind nivelul salariilor şi condiţiile de lucru. Şi grefierii au anunţat că se vor alătura protestelor declanşate de celelalte categorii de salariaţi din sistemul bugetar. Ei critică, de asemenea, creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, inclusiv pentru personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti.La rândul lor, luni, în capitală, sute de angajaţi de la Căile Ferate au organizat un miting de protest. Ei acuză continuarea degradării condiţiilor de muncă şi faptul că nu există la CFR Călători o salarizare care să permită un sistem de stimulare al performanţei şi de creştere a eficienţei angajaţilor. Si sindicaliştii din sectorul medical au declanşat un calendar al protestelor. Revendicările vizează aplicarea prevederilor din legea salarizării tuturor angajaţilor, acordarea voucherelor de vacanţă şi modificarea sistemului de calcul pentru sporuri, gărzi şi indemnizaţia de hrană.
Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor
Deputaţii români au pe masa de lucru proiectul de lege care reformează sistemul pensiilor de care beneficiază, în principal, magistraţii şi angajaţii structurilor de forţă. Reforma în domeniu este obiectiv asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. USR, de opoziţie, a pledat tot timpul pentru eliminarea pensiilor speciale, iar proiectul a primit amendamente din partea partidelor coaliţiei PSD – PNL – UDMR înainte de a ajunge la deputaţi. Printre elese numără corelarea vârstei standard de pensionare cu sistemul public de pensii, pentru a elimina excepţiile, astfel că pentru diplomaţi şi personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti, vârsta standard de pensionare creşte la 65 de ani. Este modificată şi baza de calcul a pensiilor speciale pentru alinierea la sistemul public. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va creşte eşalonat la 300 de luni. În plus, nicio pensie de serviciu nu va depăşi venitul obţinut în perioada de activitate. Previzibil, Consiliul Superior al Magistraturii a criticat proiectul pensiilor speciale și a avertizat că o creştere bruscă a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea determina ieşirea din sistem a peste 1.500 de magistraţi.
