Radio România Internațional

Tag: supercomputere

  • Cod european pentru inteligenţa artificială

    Cod european pentru inteligenţa artificială

    Când apărea, în 1984, primul film din seria Terminator posibilitatea ca roboții și inteligența artificială să preia controlul asupra planetei părea ceva foarte îndepărtat. Când în 1997 campionul mondial la șah, Garry Kasparov a fost înfrânt pentru prima oară de computerul Deep Blue lucrurile nu au mai părut chiar de domeniul SF.



    Următorul pas este, dacă prezicerile lui Geordi Rose, creatorul computerului cuantic se adeveresc, că până în 2o28 computerele vor depăși omul în orice domeniu, în orice privință.





    Influența inteligenței artificiale crește și se extinde rapid în societate și va avea un impact major în toate domeniile dar ca orice tehnologie inovatoare implică riscuri și generează provocări complexe.





    Raportorul Comitetului Economic și Social European pe probleme legate de inteligența artificială, Catelijne Muller spune că avem nevoie de un cod etic la nivel european pentru a ne asigura că dezvoltarea inteligenței artificiale este în acord cu valorile europene și drepturile fundamentale ale omului: Imaginați-vă că un câine muşcă un copil. Nu putem acuza câinele. Îl vom da în judecată pe proprietar. Câinele este cumva în afara controlului nostru, deci îl vom învinui pe proprietar. Copilul sparge fereastra unui vecin. Nu putem acuza copilul. Părinții sunt responsabili. Copilul este în afara controlului părinților, totuși îi vom da în judecată pe părinți. Ce vreau să spun cu asta? Că avem nevoie de o strategie astfel încât omul să controleze inteligența artificială. Trebuie să fim capabili să comandăm sistemele într-o manieră tactică și de asemenea să decidem dacă, unde și cum le folosim, în viețile noastre, în casele noastre, în școli, la locul de muncă, în instanțele de judecată sau în spitale.



    Zilnic generăm o cantitate uriașă de date, din ce în ce mai greu de analizat, de procesat și de controlat. Pentru asta există supercomputerele dar cu condiția ca cineva să pună cap la cap piesele, spune comisarul european pentru pentru știință, cercetare și inovare, Carlos Moedas: Dacă vă gândiți la asta.. vreau să spun că nicio țară, nicio universitate, nicio companie, singure nu pot.. aș compara asta întrucâtva cu ce se întâmpla în anul 2ooo când țările vorbeau despre rezistența antimicrobiană dar nimeni nu a făcut nimic împreună. Astfel, rezistența antimicrobiană a crescut pentru că nimeni nu a pus piesele laolaltă. Iar ceea ce faceți voi aici cu supercomputerele înseamnă exact asta: faceți ceea ce alții nu au putut face singuri. Vorbim despre abilitatea de a pune datele, mașinile care învață împreună. Cred că supercomputerele vor revoluționa felul în care o mașină învață iar mașina va revoluționa știința însăși.


  • Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Măsurile anunţate de executivul comunitar au ca scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Uniunea ar putea astfel ţine pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare numărul de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    Fiecare dintre aceste sisteme are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. În spatele succesului stă ambiţia autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Supercalculatoarele sunt motorul econmiei digitale, spune şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.Permit dezvoltarea de noi tehnologii şi aplicații în domenii diverse de la sănătate şi siguranţă auto până la securitate sau ingineri.

    De altfel, întreaga Comisie Europeană vede în această iniţiativă o măsură esenţială pentru competitivitatea și independența Uniunii.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, oamenii de știință și industria europeană își procesează acum datele în afara Uniunii, pentru că pe continent nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor sau secretul commercial, potrivit Bruxelles-ului.

    Europa a deținut poziția de lider în prima etapă de lansare a internetului prin Tim Berners Lee, inventatorul world wide web-ului, prin Nokia, Siemens și în general cu tot ce însemna tehnologie de ultimă oră la acea dată. Am pierdut însă acest statut în cea de-a doua etapă, a digitalizării, și a aplicațiilor de genul Uber, a rețelelor sociale precum Facebook și a motorului de căutare Google. Intrăm acum într-o nouă etapă, cea de-a treia, a întoarcerii la rădăcinile științei. Supercalculatoarele vor fi un sprijin pentru programul european de cercetare și inovare Orizont 2020., a spus şi comisarul european pentru cercetare, Carlos Moedas.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprinderea comună EuroHPC. Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările asociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.