Dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea
nivelului de trai al românilor se fac şi printr-o luptă acerbă împotriva corupţiei, iar cei
vinovaţi trebuie pedepsiţi inclusiv prin privare de libertate. Ca peste tot,
penitenciarele din ţară nu sunt, însă, populate numai de politicieni sau de
oameni de afaceri corupţi, ci şi de simpli cetăţeni care nu au înţeles că legea
e mai presus de ei şi au comis fapte reprobabile sancţionate proporţional cu
gravitatea acestora. În cazul tuturor, încarcerarea – al cărei scop este
îndreptarea, urmată de reintegrarea socială ulterioară – nu trebuie confundată, însă, cu
exterminarea. Or, în închisorile din România, există foarte multe spaţii
insalubre, iar deţinuţii trebuie să le întreţină.
În unele din penitenciare, este
apă caldă o dată la 2 zile. Nu există farmacii şi cum legea nu permite
achiziţionarea de stocuri, durează câteva zile până se acordă medicaţia
necesară unei persoane bolnave. În condiţiile în care suprafaţa legală
prevăzută unui deţinut român este sub normele europene, supraaglomerarea a
atins pragul de aproape 145%, iar pentru remedierea situaţiei ar fi nevoie de 8.500 de noi locuri de detenţie.
La bilanţul Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, şeful instituţiei, Marius Vulpe, a explicat că, în perioada
următoare, există bani doar pentru amenajarea a mai puţin de 10% din necesarul
de noi locuri de încarcerareîn diverse penitenciare din ţară. Marius Vulpe: Principalele două penitenciare pentru care avem alocate sume pentru
studii de fezabilitate sunt Caracal şi Berceni. După aceea, sunt trei
penitenciare: Deva, Codlea şi Giurgiu, unde vom crea noi locuri de detenţie şi
vom moderniza la Deva. În plus, mai avem patru locaţii, unde, din fonduri
norvegiene, vom crea noi locuri de deţinere, dar sigur nu în acest an. În acest
an doar demarăm lucrările la Vaslui, Baia Mare, Târgu Mureş şi Codlea.
Pe
lângă îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, un rol important în combaterea
supraaglomerării îl are şi recuperarea condamnaţilor. Recidiva este de 38%. În
închisori există programe pentru reintegrare, dar aceasta trebuie făcută în
societate. Dacă deţinutul, în secunda în care iese din penitenciar, nu primeşte
sprijin din partea comunităţii în vederea găsirii unui loc de muncă, toate
eforturile din închisoare se termină încă din momentul ieşirii pe poarta
acesteia. Acestea fiind spuse, recent, Guvernul român a trimis în Parlament un
proiect de lege privind graţierea, privită ca una din modalităţile de
combatere a supraaglomerării.
Totodată, premierul Sorin Grindeanu a anunţat că Executivul va solicita
Comisiei Europene fonduri pentru renovare şi îmbunătăţirea vieţii din
penitenciare.
În aşteptarea ameliorării situaţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la
Strasbourg continuă să aplice amenzi României din cauza condiţiilor de
detenţie. Anul trecut, acestea s-au ridicat la 1,6 milioane de euro.