Tag: surse regenerabile

  • UE investește pentru sisteme de energie mai curată în 10 state comunitare

    UE investește pentru sisteme de energie mai curată în 10 state comunitare

    Uniunea Europeană a decis să investească aproape 3 miliarde de euro din veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii pentu sisteme energetice mai curate în zece țări comunitare, sprijinind 39 de proiecte.

    Aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energetic, industrie și transport și îmbunătățirea eficienței energetice, ajutând statele membre să își atingă obiectivele în materie de climă și energie și să contribuie la obiectivul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

    Tim McPhie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: “Acești bani sunt distribuiți prin Fondul de Modernizare, ceea ce înseamnă că sunt venituri pe care le-am colectat prin intermediul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

    Bulgaria va primi 65,2 milioane de euro. Croația va primi 52 de milioane de euro. Cehia va primi 835,2 milioane de euro. Vor fi 24,1 milioane de euro pentru Estonia, 76,8 milioane de euro pentru Ungaria, 26,8 milioane de euro pentru Letonia și 59 de milioane de euro pentru Lituania. Polonia va primi 697,5 milioane de euro. România va primi aproape 1,1 miliarde de euro. Și nu în ultimul rând, Slovacia va primi 35 de milioane de euro.

    Astfel, proiectele finanțate în statele membre prin intermediul tuturor acestor fonduri se vor concentra pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, pe utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie, pe modernizarea rețelelor energetice și pe eficiența energetică.”

    Este cea mai mare plată efectuată până în prezent prin intermediul Fondului pentru modernizare, cheltuielile totale ridicându-se la 12,65 miliarde EUR începând din ianuarie 2021. Banii pentru România sunt destinați schemei de sprijin prin contract pentru diferență pentru producția de energie electrică din surse regenerabile.

    Alte sume au fost alocate pentru consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria, precum și pentru implementarea capacității fotovoltaice și de stocare a energiei pentru furnizorii de servicii publice de alimentare cu apă din Croația.

    Banii alocați proiectelor din Cehia  sprijină gospodării pentru achiziționarea și instalarea de noi sisteme fotovoltaice, în timp ce în Estonia sunt destinați îmbunătățirii eficienței energetice și promovării utilizării energiei din surse regenerabile în clădirile din sectorul public.

    Apoi, în Ungaria este vorba despre modernizarea și dezvoltarea sistemelor de termoficare centralizate bazate pe energie din surse regenerabile, în Letonia vizează utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice, iar în Lituania dezvoltarea capacităților de stocare pentru echilibrarea sistemelor energetice.

    În ceea ce privește proiectele din ultimele două țări, Polonia și Slovacia, este vorba de modernizarea infrastructurii de încărcare a transportului cu vehicule grele, respectiv de producția de hidrogen din surse regenerabile și cogenerarea de înaltă eficiență.

  • De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    Uniunea Europeană mizează pe energia verde pentru a reduce facturile şi vrea ca până în 2030, 42,5% din energia blocului comunitar să provină din surse regenerabile. Chiar dacă are resurse pentru energie şi potenţial pentru a o produce, în prezent, întreaga Uniune este dependentă energetic de importuri.



    Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Eugen Tomac, cu Cosmin Cârstoiu – acţionarul primei fabrici de panouri solare din România şi cu Oana Mircea – reprezentantul Enel Green Power România.



  • Mai multă energie din surse regenerabile

    Mai multă energie din surse regenerabile


    Sectorul energetic se află la originea a aproximativ trei sferturi din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră – un motiv puternic pentru care trecerea la forme curate de producere a energiei şi ameliorarea eficienţei energetice să fie considerate vitale. “Dacă lumea nu evoluează într-un ritm mai rapid spre surse curate de energie pentru a încetini criza climatică, condiţiile meteorologice şi un stres hidric cu caracter mai extrem vor pune securitatea noastră energetică în pericol şi ar putea chiar să compromită aprovizionarea noastră cu energie regenerabilă”, avertizează Organizaţia Meteorologică Mondială a ONU (OMM), într-un raport dat publicităţii în această săptămână. Timpul nu este de partea noastră, iar clima se schimbă sub ochii noştri, spun experții organizației. Aceștia arată, în același timp, că sectorul energetic nu este doar o sursă majoră de emisii care se află la originea schimbărilor climatice – ci, la rândul său, el este vulnerabil la schimbările care însoţesc încălzirea planetei. Valurile de căldură şi episoadele de secetă scad nivelul cursurilor de apă, cauzând probleme pentru hidrocentrale şi pentru răcirea centralelor nucleare, au explicat specialiștii. La rândul lor, furtunile şi alte evenimente meteorologice extreme avariază infrastructurile în numeroase zone.



    Trecerea la energii regenerabile va contribui la atenuarea stresului hidric mondial în creştere, potrivit raportului privind starea serviciilor climatologice – document anual care se concentrează în acest an pe energie – pentru că volumul de apă utilizat de energia solară şi eoliană este mult mai mic decât cel utilizat de centralele electrice tradiţionale. Deocamdată, promisiunile ţărilor sunt mult sub ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele stabilite de Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice. Iar estimările arată că investiţiile mondiale în energiile regenerabile “ar trebui să se tripleze până în 2050 pentru a pune lumea pe o traiectorie net zero”.



    Avem date științifice care ne arată o accelerare a schimbărilor climatice, a explicat la Radio România, Alexandra Bocșe, consilier de stat la Departamentul Climă și Sustenabilitate de la Administrația Prezidențială, care s-a referit inclusiv la nivelurile de ambiție din diferite țări privind renunțarea la sursele poluante de producere a energiei : “Dacă ne uităm la negocierile din ultimii ani vedem un nivel mai mare de ambiție peste tot în lume și o recunoaștere a faptului că impactul schimbărilor climatice este vizibil și ne afectează pe toți. Da, într-adevăr putem să ne referim la reticențe din partea Indiei și Chinei în ceea ce privește utilizarea cărbunelui în generarea de energie și electricitate. Pe de altă parte, și India și China s-au confruntat cu fenomene meteo extreme, care au dus la pierderi foarte mari, la pierderi de vieți omenești. Noi acționăm în domeniul climei nu numai dintr-un motiv legat de un idealism verde. Noi acționăm și din raționamente economice foarte clare. Fenomene meteo extreme, de exemplu inundațiile, alunecările de teren din Germania au costat 20 de miliarde de dolari; uraganul Ida din SUA, estimările sunt că a costat 75 de miliarde de dolari. Adică, vorbim de sume foarte mari pe care trebuie să le acoperim dacă nu luăm măsuri. Și, cu cât se vor intensifica aceste fenomene extreme, cu atât costurile vor fi mai mari.”



    Regiuni întregi de pe glob vor deveni de nelocuit în următoarele decenii din cauza valurilor de caniculă care vor fi mai frecvente şi mai intense, avertizează ONU şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Cu mai puţin de o lună înainte de COP27, care se va desfăşura în noiembrie în Egipt, cele două organisme fac apel la măsuri în vederea pregătirii pentru viitoarele valuri de caniculă. Acestea subliniază că există limite dincolo de care persoanele expuse la o căldură şi umiditate extreme nu pot supravieţui şi există, totodată, limite dincolo de care societăţile nu se mai pot adapta. Amprentele schimbărilor climatice și ale activității umane se resimt pretutindeni. Un exemplu este deșertificarea terenurilor până în faza în care nu mai creşte nimic pe ele. Statisticile arată că afectează deja peste 100 de ţări, 13 chiar din Europa, iar un miliard de oameni suportă direct consecinţele acestui fenomen, prima fiind criza de alimente. Potrivit estimărilor, deşertificarea solului a redus cu 23% productivitatea agricolă terestră la nivel mondial, iar pe viitor, o treime din terenurile în prezent cultivate stau sub ameninţarea transformării în deşert.



    Ce putem face? Cât de importantă este tranziția energetică pentru tranziția climatică? Din nou, Alexandra Bocșe: “Când vorbim de tehnologii noi și investiții sigur ne putem uita la solar, fotovoltaic, ca generare de energie, dar ne uităm și la aparatele electrocasnice care sunt mai eficiente energetic. Ne uităm și la măsuri care se referă la creșterea eficienței energetice a locuințelor prin sisteme de izolare superioare, ne uităm în același timp și la automobile și mijloace de transport care sunt sustenabile.”



    Toate măsurile trebuie luate, însă, înainte de a fi prea târziu, căci, deja, consecințele schimbărilor climatice se simt până în zona arctică. Cercetătorii au descoperit că, din cauza acestora şi a retragerii ulterioare a gheţii marine, o suprafaţă mai mare de apă de mare acoperită iniţial de gheaţă a fost expusă atmosferei, fapt ce conduce la absorbţia mai rapidă a CO2 atmosferic. Acest lucru determină acidificarea drastică a oceanelor şi reducerea capacităţii oceanului de a acţiona ca un tampon la impactul încălzirii globale.






  • Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Occidentul a impus foarte multe sancţiuni asupra Rusiei, după
    invazia sa în Ucraina, iar situația livrărilor de gaz către vest rămane
    incertă. Acestea ar putea fi oricand oprite, ca răspuns la aceste sancțiuni.
    Europa este legată
    de gazul rusesc, care
    acoperă aproximativ 40% din nevoile sale, iar oficialii de la Bruxelles spun că trebuie să se renunțe la această
    dependență mai repede decât s-a anticipat. Dependenţa UE
    de gazul rusesc trebuie terminată. E nevoie să insistăm pe surse energetice
    alternative, a apreciat președintele roman Klaus Iohannis. El a mai spus că
    țara are nevoie de investiţii în surse regenerabile şi în sectorul nuclear
    civil. România este dependentă de gazul rusesc într-un
    procent de 20% din consumul total, iar autorităţile susțin că se pregătesc
    pentru momentul în care nu va mai importa gaz natural din Rusia. Preţul
    acestuia a urcat la un nivel record, cu o majorare de peste 150% faţă de săptămâna trecută. Specialiştii se aşteaptă
    ca şi acest prag să fie depăşit, iar creşterea să explodeze în aprilie, când toate
    ţările încep să îşi facă stocuri pentru iarna viitoare.

    De aceea ar fi bine ca
    România să înceapă înmagazinarea gazelor mai repede şi, în acelaşi timp, să ia
    măsuri şi pentru creşterea producţiei interne, explică Dumitru Chisăliţă,
    preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
    Dumitru Chisăliţă): 15 aprilie va
    determina probabil o nouă evoluţie, pentru că este momentul în care încep
    înmagazinări. Or, din acest punct de vedere, trebuie să luăm în considerare
    faptul că o să crească cererea, adică foarte mulţi o să încerce să îşi cumpere
    gaze naturale. Incercând acest lucru, vor intra în competiţie firme cu firme,
    ţări cu ţări, şi atunci această creştere va fi una spectaculoasă.


    În
    faţa acestor avertismente şi a preţului tot mai mare al gazului natural,
    autorităţile spun că au variante de rezervă pentru refacerea stocurilor și
    diversificarea rutelor de aprovizionare. Astfel, există surse alternative în
    Azerbaidjan, Qatar sau gaz lichefiat din Statele Unite, printr-un nou coridor
    de transport din porturile greceşti, prin Bulgaria vecină. În plus, Romania
    este al doilea producător de gaze naturale din Europa, afirmă ministrul
    energiei, Virgil Popescu După cum am mai spus, căutăm
    diversificarea rutelor de aprovizionare şi a producătorilor de gaze, LNG, gaz
    azer, din alte surse, american, qatarez, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite,
    deci suntem în contact şi credeţi-mă că nu vom avea probleme cu aprovizionarea
    cu gaze naturale.


    La randul său, ministrul agriculturii, Adrian
    Chesnoiu a dat asigurări că românii nu trebuie să îşi facă griji pentru că
    există stocuri suficiente de alimente astfel încât poate fi depășită orice
    criză. Declaraţia ministrului vine în contextul în care preţul grâului a ajuns
    la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani şi mai multe ţări europene au
    anunţat că vor limita exporturile mai ales de cereale, din cauza crizei din
    Ucraina.



  • Scădere a emisiilor de gaze și mai multă energie verde în UE

    Scădere a emisiilor de gaze și mai multă energie verde în UE


    Comisia Europeană a adoptat săptămâna acesta trei rapoarte privind acțiunile UE în domeniul climei, piața carbonului și calitatea carburanților. Potrivit unui comunicat al Executivului European, raportul intermediar privind acțiunile UE în domeniul climei arată că emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii au scăzut în 2020 cu aproape 10% față de anul precedent, o scădere fără precedent a emisiilor datorată pandemiei de COVID-19. Astfel, nivelul emisiilor a scăzut cu 31% față de 1990, anul de referință pentru obiectivele pe termen lung ale UE în materie de climă.



    Venituri de peste 14 miliarde de euro din certificatele ETS



    Executivul european menționează că cifrele pentru anul acesta sunt unice din cauza încetinirii economice globale, iar o analiză mai exactă a traiectoriei pe termen lung se va putea face în 2022.



    De asemenea, emisiile din sectoarele acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat o scădere-record în 2020, cu 11,4% în ceea ce privește producția de energie electrică și cea mai mare a producției industriale și cu 63,5% în ceea ce privește sectorul aviației. Emisiile din sectoarele care nu fac obiectul ETS – transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri – au scăzut cu 6 %.



    Începând din 2018, prețul certificatelor EU ETS a crescut, ceea ce a dus la o creștere a veniturilor obținute din licitații de la 3,2 miliarde de euro în 2013 la 14,4 miliarde de euro în 2020, toate aceste venituri fiind direcționate către statele membre. În 2020, 76 % din aceste venituri au fost utilizate, sau s-a planificat să fie utilizate, în scopuri legate de climă și energie, mai menționează Comisia Europeană.



    Sursele regenerabile depășesc pentru prima oară combustibilii fosili



    O altă veste bună privește sursele regenerabile de energie care au depășit în 2020, pentru prima dată, combustibilii fosili ca sursă principală de energie în Uniunea Europeană. Sursele regenerabile au produs 38% din energia electrică, cu un procent peste combustibilii fosili (37%). Totuși, doar nouă state membre au eliminat cărbunele ca sursă de energie, în timp ce alte 13 s-au angajat să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar 4 analizează posibile calendare de eliminare.



    Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9 %, iar consumul final de energie cu 0,6 %. Cu toate acestea, ambele cifre depășesc traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2020 și pentru 2030, iar eforturile trebuie susținute în continuare în această direcție la nivelul statelor membre și al UE. Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza scăderii consumului total de energie. Subvențiile pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.




  • Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Aproximativ un milion de euro este finanțarea
    europeană de care beneficiază Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
    pentru implementarea unui proiect transfrontalier. Implicate sunt mai multe
    instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale și
    administrații publice locale. Titulatura inițiativei este Noi soluții
    energetice în zona Carpaților. Nimerite sunt câteva informații oferite de
    domnul Constantin UNGUREANU, sef lucrari
    dr. ing., director al proiectului:


    Care este scopul demersului?






    Scopul este unul bine definit, cel de a
    promova eficiența energetică și a surselor regenerabile de energie. În primul
    rând, dorim să facem lucrul ăsta prin educație și activități practice în
    comunități, în regiunile de frontieră ale celor patru state, respectiv Ucraina,
    Ungaria, Slovacia de unde avem Universitatea din Kosice.


    Am încheiat niște parteneriate de colaborare
    cu o serie de comunități. Fiecare partener are în vedere acest lucru și noi, ca
    univeristate, am început colaborarea cu comuna Șcheia din Suceava, orașul Liteni și comuna Vama.
    Prin intermediul acestor comunități, transmitem populației acestora o serie de
    informații, bineînețles, în legătură cu posibilitățile de implementare a unor
    soluții energetice noi și acest lucru, deocamdată, îl facem prin intermediul
    unor workshopuri. Fiecare partener va trebui să dezvolte laboratoare energetice
    care vor fi la dispoziția populației din comunitățile respective, la dispoziția
    tuturor celor interesați, în ideea de a le oferi sprijin atunci când doresc implementarea
    unor asemenea măsuri de eficiență energetică.




    Noi am și început lucrul cu aceste comunități,
    le-am oferit sprijin în acest sens, mai exact, să-i ajutăm prin realizarea unor
    audituri energetice la o parte din clădirile pe care le au și, în felul acesta,
    bineînțeles, atingem unul din multele scopuri ale proiectului în derulare.



  • În UE energia eoliană este a doua sursă de electricitate

    În UE energia eoliană este a doua sursă de electricitate

    Energia eoliană furnizează
    12,5% din totalul energiei produse în România și suntem pe al şaptelea loc în
    Europa. Cea mai mare pondere a energiei eoliene se regăseşte în Danemarca, unde
    vântul produce 36,8% din totalul energiei a spus eurodeputatul Marian Jean -
    Marinescu:




  • Energia regenerabilă şi eficienţa energetică, pe agenda Parlamentului European

    Energia regenerabilă şi eficienţa energetică, pe agenda Parlamentului European

    Europarlamentarii
    s-au reunit, de ieri, la Strasbourg, în prima sesiune plenară a noului an. Pe
    agendă, pe lângă alte teme importante, revine una de interes nu numai pentru
    întreaga Europă, dar şi pentru întreg mapamondul, şi anume combaterea
    schimbărilor climatice.

    Eurodeputaţii
    au în vedere mai multe aspecte privind sporirea eficienţei energetice şi a
    folosirii surselor regenerabile de energie. Conform legislativului
    european, ponderea energiei consumate din surse regenerabile aproape s-a
    dublat în ultimii ani, de la aproximativ 8,5% în 2004 la 16,7% în 2015, iar UE
    este pe cale să-şi atingă obiectivul de 20% pentru 2020. Pentru anul 2030 UE are un obiectiv şi
    mai ambiţios şi doreşte să reducă
    consumul de energie cu 40%, iar minimum 35% din consum ar trebui să
    provină din surse regenerabile. Pentru atingerea acestor ţinte, deputaţii
    europeni doresc să protejeze dreptul oamenilor de a produce, stoca şi consuma
    propria lor energie electrică din surse regenerabile, fără să plătească taxe
    sau impozite.

    Reamintim
    că în decembrie 2017, negociatorii din Parlament, Consiliu şi Comisie au
    convenit ca ţările UE să pregătească strategii naţionale pe termen lung
    pentru a sprijini renovarea clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Scopul
    este ca până în 2050 clădirile din UE să nu mai ducă la emiterea de gaze cu
    efect de seră.


    După
    încheierea acestui acord provizoriu Miguel Arias Cañete,
    comisarul european responsabil pentru politici climatice şi
    energie, a ţinut să sublinieze: Aşteptăm cu nerăbdare realizarea unui acord
    politic cu privire la pachetul de energie curată pentru toţi europenii în 2018.
    Acest
    pachet va oferi un cadru legislativ pentru un sector energetic mai stabil, mai
    orientat către piaţă şi mai sustenabil în Europa.






    Mâine,
    17 ianuarie, Parlamentul European votează în plen poziţia sa asupra a trei
    propuneri privind energia ecologică: energia regenerabilă, eficienţa energetică
    şi un mecanism de control.


    După aceasta, deputaţii europeni vor începe
    negocierile cu Consiliul pentru finalizarea regulilor.






  • Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Trecerea de la
    combustibilii fosili la surse mai curate de energie este o prioritate
    pentru Uniunea Europeană. În ultimii ani, energia care provine din
    surse regenarabile câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa combustibilior
    fosili, iar cărbunele a intrat deja în declin. În acest sens, Uniunea
    Europeană a lansat o nouă platformă pentru regiunile carbonifere pentru a
    impulsiona tranziţia către un viitor mai durabil. Se vor dezvolta proiecte şi
    strategii pe termen lung în regiunile carbonifere şi se vor promova investiţii
    în tehnologii noi, astfel încât fiecare regiune să beneficieze de avantajele pe
    care le oferă tranziţia către o economie curată. Totodată, acest lucru va duce atât la
    combaterea schimbărilor climatice, cât şi la creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă
    în sectorul energetic prin investiţii în tehnologiile moderne.

    Între 2008 şi
    2014, numărul de locuri de muncă în domeniul tehnologiilor bazate pe energia
    regenerabilă a crescut cu 70% şi, în prezent, există aproximativ 2 milioane de
    locuri de muncă în sectorul energiei curate în întreaga Uniune Europeană.
    Există potenţial pentru crearea unui număr suplimentar de 900 de mii de locuri
    de muncă până în 2030, dacă se fac suficiente investiţii publice şi private.

    Maros
    Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru uniunea
    energetică: Trecerea către o economie curată din punct de
    vedere energetic necesită uneori decizii dificile. Dar vom face tot ce ne
    stă în putinţă ca în acest proces de tranziţie să nu rămână nici o regiune
    uitată, când se decide abandonarea economiei bazate pe combustibii fosili. Platforma
    pentru regiunile carbonifere în tranziţie, pe care tocmai am lansat-o,
    este o dovadă tangibilă a acestei promisiuni…Minereurile de cărbune
    sunt extrase în prezent din 41 de regiuni existente în 12 state membre.
    Cu toate acestea, este evident faptul că rolul proemient pe care cărbunele îl
    are în sistemul energetic al UE este în continuă descreştere datorită
    dezvoltării tehnologice. Producţia şi cererea de cărbune prezintă o scădere
    constantă în UE. Productia a scăzut cu 31% între anii 2000 şi 2015, iar
    consumul cu 13%.



    În prezent, în România nici
    o mină de cărbune nu mai este profitabilă. De la 100 de mii de persoane
    care lucrau în acest sector inainte de 1989, acum mai lucrează aproximativ 3000
    de români. La sfârşitul anului trecut, două mine din Valea Jiului au fost
    închise, urmând să intre în programul de ecologizare stabilit în conformitate
    cu notificările transmise Comisiei Europene.


  • UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    Tranziţia Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon
    devine noua realitate pe teritoriul UE, arată al treilea raport privind starea
    uniunii energetice, recent dat publicităţii. Raportul trece în revistă
    progresele înregistrate pe parcursul ultimului an şi prezintă perspectivele
    pentru anul următor.


    Potrivit acestuia, în prezent sunt adoptate măsuri care să sprijine o
    tranziţie corectă din punct de vedere social către o energie curată. Însă
    această tranziţie nu este posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile
    viitorului sistem energetic.


    S-a ajuns la niveluri record de energie
    obţinută din surse regenerabile, concomitent cu scăderea rapidă a costurilor
    ,
    comentează Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice şi energie,
    atrăgând atenţia asupra importanţei infrastructurii: Infrastructura
    reţelei europene trebuie să se dezvolte în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi
    viteză pentru a sprijini pe deplin această tranziţie energetică. Paşii de
    astăzi pentru stimularea infrastructurii energetice curate reprezintă o altă
    măsură importantă pentru a face sistemul nostru energetic mai durabil, mai
    competitiv şi mai sigur. În 2002, Consiliul European a solicitat tuturor
    statelor membre să atingă până în 2020 un obiectiv de interconectare de cel
    puţin 10% din capacitatea lor de producţie a energiei electrice instalate.
    Astăzi, 17 state membre au atins deja obiectivul de 10% şi se bucură de
    avantajele îmbunătăţirii comerţului şi reducerii preţurilor cu ridicata.



    Potrivit raportului privind starea uniunii energetice,
    reţelele locale vor deveni tot mai importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor
    europeni, care vor face treptat tranziţia către electromobilitate, către
    producţia descentralizată de energie şi către gestionarea cererii. S-au făcut
    progrese considerabile în această direcţie, dar există încă blocaje, în special
    în sectorul electricităţii. De aceea, Comisia Europeană a adoptat la sfârşitul
    lunii noiembrie o comunicare privind obiectivul de a atinge, până în 2030, o
    interconectare de 15 % a reţelelor de energie electrică.


  • Cât de verde este energia eoliană?

    Cât de verde este energia eoliană?


    In raport cu politicile energetice ale Uniunii Europene, România este fruntaşă în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Obiectivul fixat pentru anul 2020, şi anume acela ca 24% din consumul final brut de energie să fie generat de surse regenerabile, a fost deja atins. Un rol important l-a jucat în acest sens energia eoliană, deşi aceasta, în România, s-a impus relativ târziu. Cele mai multe capacităţi de producţie au fost puse la punct în ultimii 10 ani. Ritmul de dezvoltare al sectorului eolian a fost însă extrem de rapid şi s-a ajuns ca, în acest moment, energia eoliană să reprezinte undeva în jur de 12,3 la sută din totalul energiei electrice produse în România.



    Cele mai multe turbine eoliene au fost construite în Dobrogea, zonă a României mărginită de Dunăre şi Marea Neagră, regiune cu un mare potenţial în ceea ce priveşte forţa vântului. Este însă şi o zonă cu o mare diversitate, cu multe arii protejate, dintre care cele mai cunoscute sunt Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Parcul Naţional Munţii Măcinului. Din acest motiv, instalarea masivă a turbinelor eoliene nu a fost salutată cu entuziasm de toată lumea. Marina Drugă, de la Societatea Ornitologică Română: “În momentul de faţă, sunt parcuri eoliene în România care nu sunt foarte OK. Se suprapun cu zonele de migraţie, au fost distruse habitate de interes comunitar care sunt prioritare, chiar în Dobrogea. Acestea se găsesc doar în România, din toată Uniunea Europeană. Fiecare proiect trebuie analizat particular, pentru că sunt proiecte care sunt foarte OK, dar sunt şi proiecte care nu sunt OK. Dar pentru asta trebuie făcute studii”.



    Efectele asupra vieţii păsărilor au fost concrete, spune Marina Drugă: “Anumite organizaţii au identificat specii de răpitoare mari moarte. Este vorba de acvila ţipătoare mică, s-au găsit indivizi morţi… Au fost cazuri, să zicem, particulare, în care oamenii erau în teren în acea perioadă pentru anumite proiecte, care n-aveau treabă cu eolienele, şi au văzut efectiv exemplare de specii moarte datorită eolienelor”.



    Organizaţiile de mediu nu au însă date statistice care să dea întreaga măsură a efectelor negative ale turbinelor eoliene asupra păsărilor. Reprezentanţii producătorilor de energie eoliană contestă chiar aceste efecte. Cătălina Dragomir, preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei Române de Energie Eoliană: “Cu siguranţă, actualele parcuri care sunt instalate şi care sunt în operare sunt permanent monitorizate şi nu am văzut nici un raport şi nici un document care să remarce un impact negativ al lor asupra mediului”.



    Cât de periculoase sunt turbinele eoliene în raport cu culoarele de migraţie ale păsărilor? Cătălinei Dragomir, reprezentantă a producătorilor de energie eoliană: “Ele, prin definiţie, nu sunt periculoase. În măsura în care există probleme sau riscuri, aceste investiţii nu vor primi avize de mediu. Asta înseamnă oprirea investiţiei în zona respectivă sau relocarea investiţiei. Nu există alternative. S-au întâmplat cazuri în care au fost proiecte care nu au primit avize sau au primit avize cu măsuri de monitorizare atât de costisitoare, cu un impact atât de mare asupra investiţiei, încât decizia finală a fost de anulare sau stopare a investiţiei”.



    Organizaţiile de mediu afirmă că vor monitoriza mai atent datele privind parcurile eoliene, pentru a avea propriile informaţii şi studii. Marina Drugă, de la Societatea Ornitologică Română: “Cele mai multe parcuri eoliene, în Dobrogea, s-au dezvoltat până în perioada 2013 – 2014. Or, în acea perioadă, noi n-am avut încă suficiente date. Între timp s-a dezvoltat un proiect în care s-au colectat date care sunt raportate acum chiar la Comisia Europeană. Să se înţeleagă foarte bine că cel puţin Societatea Ornitologică Română nu a fost niciodată împotriva dezvoltării energiei eoliene. Dar să se facă pe baza unei strategii, pe baza unor studii, în zone unde nu produc un impact negativ asupra speciilor de păsări, habitatelor, liliecilor…”



    Cătălina Dragomir, preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei Române de Energie Eoliană, ţine să ne asigure însă de soliditatea studiilor de mediu care au permis dezvoltarea energiei eoliene în România: “Toată partea aceasta de dezvoltare a investiţiilor în energie regenerabilă este foarte bine documentată de diversele autorităţi de profil, iar partea de evaluare a impactului de mediu este unul dintre cele mai importante în stabilirea fezabilităţii unui proiect eolian. Por să vă spun că toate investiţiile acestea sunt realizate cu fonduri puse la dispoziţie de instituţii financiare locale, naţionale sau internaţionale. Toate acestea cer o maximă securitate cu privire la garantarea veniturilor viitoare pentru recuperarea investiţiei. Orice oprire, din cauze, potenţial, de evaluări de mediu, nu aduce decât un risc suplimentar investitorilor, de aceea aceştia sunt foarte atenţi şi verifică calitatea şi deciziile care survin ca urmare a efectuării acestor studii de mediu. Încă din faza iniţială de dezvoltare a unui proiect eolian se solicită avize de mediu, se solicită rapoarte de mediu care sunt întocmite de companii abilitate şi cu cunoştinţe în domeniu, care sunt apoi confirmate de către Agenţia de Mediu şi în urma cărora se evidenţiază sau nu potenţiale măsuri suplimentare de protecţie a mediului sau de monitorizare, fie în partea de dezvoltare, fie în perioada de construcţie sau în perioada de operare. Asta înseamnă că un parc eolian, după ce intră în perioada de operare, este în permanenţă monitorizat de societăţi de profil iar rapoartele sunt transmise cu regularitate către Agenţiile de profil, care fac evaluarea acestui impact şi identifică existenţa unor riscuri sau a unor potenţiale probleme”.



    Ţintele ambiţioase ale Uniunii Europene cu privire la producţia de energie din surse regenerabile nu scuză efectele acesteia asupra naturii. Se impune însă monitorizarea cât mai atentă a acestor efecte şi e necesară reducerea lor la minim. Doar aşa putem vorbi de tehnologii energetice cu adevărat verzi.