Radio România Internațional

Tag: sustenabilitate

  • O nouă lege pentru a face produsele de pe piața UE mai durabile

    O nouă lege pentru a face produsele de pe piața UE mai durabile

    Noul regulament privind proiectarea ecologică a produselor se bazează pe o directivă deja existentă, dar care acoperea numai produsele legate de energie. Noua directivă urmăreşte să îmbunătățească circularitatea, performanța energetică și alte aspecte legate de sustenabilitatea mediului în cazul produselor introduse pe piața europeană.

    Ecodesignul înseamnă integrarea priorităţilor de mediu în toate etapele dezvoltării unui produs. În condiţiile unei cereri atât de mari, ecodesignul a devenit de mulţi ani crucial pentru reducerea consumului de energie și resurse necesare pentru fabricarea oricărui produs.

    Uniunea Europeană este activă de mult timp în acest domeniu. S-ar putea să recunoașteți etichetele energetice de pe mașinile de spălat sau frigidere, de exemplu. Acestea se datorează standardelor impuse de forul comunitar. Durabilitatea mediului înseamnă însă mai mult decât eficiența energetică.

    Astfel, odată cu adoptarea regulamentului, un produs durabil va trebui să prezinte una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:

    – să folosească mai puțină energie;

    – să dureze mai mult;

    – să poată fi reparat cu ușurință;

    – piesele să se poată dezasambla uşor şi să fie folosite în continuare;

    – să conţină mai puține substanțe toxice;

    – să poată fi reciclat cu ușurință;

    – să aibă o amprentă mai mică de carbon și un impact mai mic asupra mediului pe parcursul ciclului său de viață.

    Regulamentul introduce, de asemenea, măsuri de interzicere a distrugerii textilelor și încălțămintei nevândute și deschide o cale de extindere a interdicțiilor similare asupra altor sectoare, dacă va fi necesar.

    De asemenea, companiile vor fi obligate să facă publice anual, pe site-urile lor web, informații precum numărul și greutatea produselor pe care le-au aruncat, precum și motivele acestei măsuri.

    Regulamentul va introduce, de asemenea, criterii obligatorii pentru cheltuirea banilor publici într-un mod cât mai sustenabil, în contextul în care autorităţile publice din Uniunea Europeană alocă în jur de 1,8 mii de miliarde de euro plăţii diverselor lucrări şi achiziţiilor de bunuri şi servicii.

    Prin această nouă lege, Uniunea Europeană încearcă să îşi ducă mai departe lungul istoric de beneficii oferite companiilor, consumatorilor şi mediului înconjurător.

    Să precizăm că, numai în anul 2021, implementarea normelor de ecodesign asupra a 31 de categorii de produse a redus cu 10% consumul energetic anual pentru fabricarea acestora, realizând totodată economii de 120 de miliarde de euro.

     

  • Pescuit rezilient şi sustenabil în UE

    Pescuit rezilient şi sustenabil în UE

    Comisia Europeană a adoptat o serie de orientări privind posibilităţile de pescuit pentru 2025 şi va demara consultări cu actorii interesaţi. Propunerile care urmează să fie adoptate din toamnă vor urmări menţinerea stocurilor de peşte care au atins deja niveluri sustenabile, ajutând în acelaşi timp alte stocuri să se refacă. Comunicarea Comisiei se bazează pe evaluări ştiinţifice independente.

    Comisarul pentru Mediu Virginijus Sinkevicius a salutat faptul că, în Uniunea Europeană, există tot mai puţine stocuri pescuite excesiv. Stocurile gestionate în mod durabil oferă o bază economică mai bună pentru pescarii noştri – a subliniat oficialul european. În timp ce sustenabilitatea continuă să se îmbunătăţească, pescarii se confruntă cu provocări importante. Astfel, Comisia pregăteşte în prezent o evaluare a politicii comune în domeniul pescuitului pentru a analiza dacă aceasta îşi îndeplineşte obiectivele şi pentru a putea fi luate, în viitor, cele mai bune decizii – a mai spus comisarul Virginijus Sinkevicius.

    Comunicarea subliniază că, în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, în timp ce stocurile devin din ce în ce mai sănătoase, mortalitatea prin pescuit este în continuare prea ridicată. Mai precis, deşi rata mortalităţii prin pescuit este la cel mai scăzut nivel de până acum, ea este în continuare cu 20% peste rata recomandată de sustenabilitate.

    Situaţia din Marea Baltică rămâne extrem de îngrijorătoare, deoarece stocurile de peşte continuă să scadă din cauza diferitelor presiuni. Patru din zece stocuri din Marea Baltică nu mai sunt vizate şi pot fi debarcate exclusiv drept capturi accidentale.

    Statele membre ar trebui să îşi continue eforturile de a inversa această situaţie prin punerea deplină în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene. Şi comunităţile de pescari continuă să fie afectate de schimbările climatice, fapt care duce la incertitudini din cauza disponibilităţii în scădere a stocurilor de peşte de care depind pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă. Acest lucru este valabil şi pentru comunităţile care se bazează pe stocuri supraexploatate. Iar pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat afectează şi el accesul pescarilor la resurse suficiente.

  • Generația Z: Au devenit schimbările climatice mai mult sau mai puțin o prioritate?

    Generația Z: Au devenit schimbările climatice mai mult sau mai puțin o prioritate?

    Încălzirea globală și sustenabilitatea sunt considerate probleme ale generațiilor tinere, care vor trebui să înfrunte o lume în care efectele schimbării climei devin tot mai evidente. Unul dintre cele mai mari obstacole este uneori lipsa de implicare și alteori lipsa puterii politice a tinerilor, iar în unele cazuri ambele. Alma Pap are 26 de ani și este coordonatorul centrului Europe Direct din Timișoara. Ea consideră că tinerii se arată interesați de acțiuni cu rezultate concrete, palpabile.

    Tinerii și copiii sunt principala categorie implicată în proiectele de creare a unor noi obiceiuri de consum și de schimbare a obiceiurilor existente. Asociația CRIES din Timișoara a demarat proiectul intitulat „Cultura sustenabilității în școli”. Prin acest proiect, tinerii devin conștienți de faptul că producția masivă de articole vestimentare are un impact semnificativ asupra mediului.

    photo Piyaset - Shutterstock
    Alma Pap atrage atenția că o altă presiune care îi afectează pe tineri este aceea că ei trebuie să se implice mai mult, în condițiile în care schimbarea obiceiurilor de consum este o preocupare valabilă pentru toate generațiile, iar clima ne afectează pe toți în egală măsură.

    „Nu doar tinerii sunt beneficiarii politicilor de mediu. Toți cei care trăim suntem beneficiarii. Dacă e să luăm totul așa, atunci tinerii ar trebui să fie beneficiarii aproape tuturor politicilor, nu doar de mediu. Și nu este corect față de tineri să punem povara asta pe umerii lor, pe umerii noștri, că , pentru că ne afectează pe toți în aceeași măsură. Mai ales în în generațiile noastre nu există diferențe mari și ne afectează în aceeași măsură aceste schimbări climatice și ar trebui ca și politicile de mediu să fie benefice tuturor cetățenilor, nu doar tinerilor”. (Alma Pap, coordonatoarea centrului Europe Direct din Timișoara)

  • Viitorul Real X 07.05.2024

    Viitorul Real X 07.05.2024

    Viitorul… și la oraș, și la sat, prin comunități creativ-inteligente. Invitat: Eduard Dumitrașcu – președinte-fondator al Asociației Române de Smart City (ARSC), care a organizat recent cea de-a VIII-a ediție a Galei Industriei Smart City (pentru inițiative din domeniul dezvoltării urbane, sustenabilității și transformării digitale), în cadrul celei de-a 8-a ediții a Galei Industriei Smart City, sub patronajul Ministerului Energiei și în parteneriat cu EIT Urban Mobility (initiativă a Institutului European pentru Inovare si Tehnologie).

  • O perspectivă europeană asupra dezvoltării sustenabile

    O perspectivă europeană asupra dezvoltării sustenabile

    În ediția de iarnă a revistei academice Romanian Journal of European Affairs a fost publicat un articol care analizează subiectul economiei circulare. Contribuția, semnată de prof. univ. dr. Florin Bonciu, abordează contracararea efectelor schimbărilor climatice din  două perspective diferite, complementare. Prima dintre acestea este perspectiva globală, iar cea de-a doua este cea a Uniunii Europene. Necesitatea de a răspunde modificărilor climei este strâns legată de desfășurarea activităților care pot să contribuie la dezvoltarea durabilă, așa cum este înțeleasă prin obiectivele identificate de Organizația Națiunilor Unite.

    În cadrul articolului este sugerat un mix de politici între abordarea propusă de economia circulară, respectiv de ESG (mediu, social, guvernanță), pentru a eficientiza răspunsul dat schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil. În ultimul sfert de secol, așa cum arată autorul, Uniunea Europeană a fost un actor important în identificarea și implementarea de instrumente relevante pentru dezvoltarea durabilă. Având în vedere acțiunea sa inovatoare în acest domeniu, Uniunea Europeană este bine poziționată pentru a eficientiza strategiile, instrumentele și mecanismele necesare pentru a face din Europa primul continent neutru climatic până în 2050.

    Textul complet al articolul este disponibil în limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Serviciul Afaceri Europene

  • Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, ONG-ul Ambasada Sustenabilității în România a realizat un studiu prin care a explorat cum percep românii siguranța zilei de mâine și cât de valida este sintagma “Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine” prin corelarea nevoilor exprimate de cetățeni cu Obiectivele de Sustenabilitate definite de Națiunile Unite.



    Românii percep siguranța zilei de mâine în termeni de: salarii echitabile, adaptate la prețuri (72%), un sistem de sănătate pe care să te poți baza (71%), stabilitatea locului de muncă/financiară (70%), sănătatea personală și a celor din jur (68%), un sistem de învățământ de calitate, cu profesori bine pregătiți, dotări necesare etc. (60%), fără criminalitate, tâlhari, oameni ai străzii periculoși (57%), o țară puternică din punct de vedere financiar (52%).



    Ca idee generală, 6 din 10 români spun ca trăiesc fără siguranța zilei de mâine. Principalii responsabili de situaţie mentionați de respondenţi sunt instituțiile statului și politicienii.



    Aici puteţi consulta rezultatele detaliate ale studiului.



    Nevoile de siguranță ale românilor corespund obiectivelor de sustenabilitate ale ONU, promovate la noi în țară de Ambasada Sustenabilității în România.



    Studiul este o componentă importantă a campaniei de conștientizare Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine. Nu o putem lăsa în voia sorții”, lansată cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, celebrată anual pe 27 octombrie. Campania este realizată de organizația non-profit Ambasada Sustenabilității în România.

  • Regulamentul privind proiectarea ecologică

    Regulamentul privind proiectarea ecologică

    Planul Uniunii Europene privind
    economia circulară subliniază că economia circulară va furniza produse de
    înaltă calitate, funcționale și sigure, eficiente și cu prețuri accesibile, cu
    o durată de viață mai îndelungată și concepute pentru a fi reutilizate,
    reparate și reciclate. Din păcate însă, proiectarea produselor în Uniunea
    Europeană nu promovează suficient sustenabilitatea pe parcursul întregului
    ciclu de viață. Prin urmare, produsele sunt înlocuite frecvent. De asemenea,
    este în continuare dificil pentru cetățeni să facă alegeri sustenabile în ceea
    ce privește produsele, având în vedere că lipsesc informațiile relevante și
    opțiunile accesibile în acest sens. Pentru a elimina aceste neajunsuri,
    Parlamentul European a adoptat regulamentul privind proiectarea ecologică
    pentru produsele sustenabile.

    Care sunt principalele reglementări referitoare
    la proiectarea ecologică a produselor, aflăm de la David Cormand, eurodeputat.


    Regulamentul privind
    ecoproiectarea produselor își propune să permită să circule pe piața europeană
    doar produse durabile. Este o victorie pentru consumatori și pentru planetă în
    fața unei societăți bazate pe consum. În acest regulament, am făcut posibile
    trei lucruri.

    În primul rând, interzicerea explicită a practicilor de uzură
    morală prematură. Aceasta este o luptă veche și în acest mandat am reușit să o
    câștigăm. Pentru prima dată, recunoaștem existența acestor practici și
    împuternicim Comisia să le identifice și să le excludă pentru fiecare categorie
    de produse în parte.

    În al doilea rând, introducerea sistemului de notare a
    indicelor de reparare. În sfârșit, cerem stabilirea la nivel european a unui
    sistem de etichetare care să permită consumatorilor să compare gradul de
    reparabilitate al produselor pe care ei le achiziționează. Astfel, recompensăm
    producătorii care concep produse durabile. În cele din urmă, interzicerea
    distrugerii produselor textile și electronice nevândute. Mulțumim Comisiei
    pentru mediu că a susținut acest demers. În acest context, solicităm cu
    fermitate reglementarea rapidă a sectoarelor care practică risipa în masă.



  • Festivalul Săptămâna Haferland

    Festivalul Săptămâna Haferland

    Lângă Sighișoara se desfășoară zilele acestea a XI-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate culturii săsești din Transilvania. Festivalul este sprijinit de Consiliul Județean Brașov și Ministerul Culturii.



    În cadrul Festivalului, 10 sate din Țara Ovăzului, Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri sunt animate de concerte, coruri, ateliere cu meșteșugari locali, expoziții, proiecții de filme în aer liber, dansuri tradiționale săsești și muzică de fanfară.



    Paticipanții la festival au avut șansa inedită a unei călătorii în timp pentru a redescoperi muzica de fanfară de altă dată, dansurile și cântecele tradiționale săsești, piese de teatru, expoziția de costume tradiționale săsești, concerte de orgă în bisericile fortificate, precum și meșteșuguri tradiționale din această regiune.



    Tema centrală a ediției, la care participă oficialități și personalități ale vieții publice din România și Germania, este sustenabilitatea în peisajul satelor săsești din Haferland.



    Săptămâna Haferland a luat naștere în 2012 prin inițiativa Fundației M&V Schmidt, în cooperare cu Fundația Peter Maffay, pentru promovarea culturii și a tradițiilor sașilor din Transilvania și pentru dezvoltarea sectorului turistic din zona respectivă.



    Programul a inclus, de asemenea, slujba în Biserica Fortificată de la Criț, susținută de dl. Dr. Daniel Zikeli, Episcop Vicar al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, o prelegere despre viața și tradițiile sașilor transilvăneni, o dezbatere publică despre rolul comunității în satele din Haferland, precum și lansări de carte. Fiecare zi de festival s-a încheiat cu dans și multă voie bună la balurile tradiționale săsești.



    “Astăzi a fost o zi magică în Haferland! La invitația dragilor noștri de la Fundația Michael & Veronica Schmidt, am avut oportunitatea să explorăm tradițiile și istoria din această regiune uimitoare. Am vizitat Curtea Bisericii Fortificate din Bunești unde am avut parte de o adevărată călătorie în timp. Haferland este un ținut fermecător în care pare că timpul s-a oprit în loc. Ne-am lăsat purtați de povești și tradiții autentice, am descoperit locuri pline de istorie și am savurat preparate tradiționale delicioase. Însă cel mai frumos lucru a fost întâlnirea cu oamenii săi extrem de primitori și calzi. Cu siguranță vom păstra amintiri de neuitat din Haferland.” — a mărturisit Tova Ben Nun-Cherbis, unul dintre participanții la Festival.

  • Birouri moderne pentru angajaţi

    Birouri moderne pentru angajaţi

    Sustenabilitatea se traduce
    prin clădiri eficiente energetic, cu sisteme geotermale incluse, pentru a
    răci/încălzi întreaga clădire, sau birouri cu cât mai multă lumină naturală. După
    o perioadă lungă în care interacţiunile sociale au fost la un nivel scăzut, iar
    coeziunea echipelor a avut de suferit, facilităţile din noile business-parcuri
    din Bucureşti, care oferă zone verzi în curtea interioară sau pe terasele
    generoase, reprezintă motive în plus pentru a încuraja revenirea la birou a
    angajaţilor.



    Totodată, au apărut concepte ca forest bathing, care
    înseamnă să înmagazinezi toată experienţa olfactivă din jurul tău când eşti
    într-o pădure, să miroşi flori, să simţi vântul, să auzi triluri de păsări, să
    guşti fructele de pădure, sau public wellness spaces, spaţii create în
    interiorul clădirilor care să amintească de bunăstare, pauze şi natură,
    eventual chiar cu o ieşire suplimentară spre mediul exterior, într-o zonă de
    parc sau spaţiu verde.


    Astfel, au apărut în Bucureşti mai multe business parcuri
    verzi. Unul oferă acces facil atât la spaţiile verzi din interiorul
    proiectului, cât şi la două parcuri aflate în proximitate: Parcul Tineretului
    şi Parcul Carol. Un alt proiect imobiliar este axat pe regenerare urbană, cu
    zone verzi, piste de alergare în aer liber, piscină, grădini suspendate pe 5 niveluri.
    Alt parc nou de afaceri, finalizat în timpul pandemiei, are clădiri cu mai multe terase exterioare şi
    terase pe acoperiş, dar şi facilităţi pentru biciclişti. Un alt complex oferă
    5.000 de metri pătraţi de spaţii verzi şi este dezvoltat în stil campus
    IT&C, într-un complex urban care pune la dispoziţie angajaţilor la exterior
    grădini verzi, inclusiv zone de fântâni care completează spaţiul. Un altul,
    aproape de finalizare, va oferi spaţii deschise cu scopul de a crea un mediu
    pietonal atractiv. Diverse scuaruri, o zonă verde generoasă în centru, precum
    şi o zonă pietonală largă sunt destinate celor care vor să facă mişcare în aer
    liber. În plus, o buclă pietonală este condusă în jurul parcului central pentru
    mers cu role, cu bicicleta sau pe jos.


    În context, cererea totală pentru spaţii de birouri moderne a crescut cu
    23% în 2021, până la 263.000 de metri pătraţi, comparativ cu aceeaşi perioadă a
    anului precedent. Specialiştii subliniază că semnalele sunt bune, dar va mai fi
    nevoie de câţiva ani până se va atinge un nivel comparativ cu perioada
    pre-pandemică. În Capitală, stocul de spaţii moderne de birouri a ajuns la 3,2
    milioane metri pătraţi, după ce în 2021 au fost livraţi 250.000 de metri
    pătraţi. Oferta de birouri moderne din Bucureşti este de doar aproximativ 1.300
    metri de pătraţi de spaţii de birouri la mia de locuitori. Prin comparaţie,
    Varşovia are aproximativ 2.000 de metri pătraţi de birouri la mia de locuitori,
    iar Amsterdam un stoc de 1.800 de metri pătraţi.



  • Sustenabilitatea ecologică premiată la București

    Sustenabilitatea ecologică premiată la București

    Acesta este motto-ul imperativ al primei
    ediției a Galei Green Report, organizată la începutul acestui an. Tonul
    ultimativ este dat de urgența climatică și problemele ecologice de care toți
    suntem conștienți, probleme pe care publicația online Green Report le
    semnalează de 15 ani încoace, de la înființarea sa. Dar nu doar probleme se
    regăsesc în paginile sale virtuale, ci și soluții, cele mai multe găsite de
    organizații de mediu, dar și de inițiative de afaceri. De fapt, premiile Green
    Report, acordate în cadrul recentei gale, semnalează exact modul în care
    problemele de mediu încep să fie abordate prin proiecte economice și durabile
    și în România. Proiectele premiate aparțin asociațiilor non-guvernamentale,
    mediului de afaceri și autorităților locale, iar despre criteriile de nominalizare
    ne vorbește acum Raluca Fișer,
    Președinta Asociației Green Revolution, inițiatoarea Green Report:

    Am
    reușit să dăm 12 premii că au fost 12 categorii, dar la categoria economiei
    circulare au fost doi câștigători, unul din zona companiilor și altul din zona
    societății civile, adică un ONG cu proiecte foarte bune de economie circulară.
    Deci au fost acordate 12 premii, 94 de proiecte înscrise în competiție și 54 de
    companii sau asociații participante. Pentru o primă ediție, noi am fost extrem de
    fericiți și mulțumiți de calitatea proiectelor și de diversitatea celor care
    și-au înscris proiectele. Și credem că este un foarte bun semnal al pieței că
    lumea a început să înțeleagă că dezvoltarea durabilă este parte integrantă din
    orice plan de afaceri și din gândirea strategică de abordare a pieței.


    Tot Gala Green
    Report evidențiază și evoluția ecologiei românești în cei 15 ani de existență a
    publicației online. Raluca Fișer: Subiectul protecției mediului a ieșit din
    zona activismului ong-ist și a devenit o urgență globală asta dictează agenda
    europeană și globală. Vrem să arătăm că economia circulară și dezvoltarea
    durabilă sunt parte integrantă din mediul de afaceri. Ecologia nu înseamnă că
    toată lumea mănâncă doar salată și se plimbă prin pădure. Pur și simplu, aici e
    vorba și de tehnologie și eficiență în utilizarea resurselor noastre limitate.
    Credem cu tărie că dezvoltarea durabilă trebuie să fie integrată în orice
    afacere pentru că ea oferă o mulțime de avantaje competiționale, de poziționare,
    de reputație. Și, în primul rând, tu, ca manager al unei firme, trebuie să ai
    această responsabilitate față de comunitatea în care activezi. Implicarea în
    comunitate, într-o formă sau alta, și grija pentru mediul înconjurător devin
    atât de importante încât, dacă nu le ai în vedere, poate să ducă o
    întreprindere la faliment.


    Vedeta
    Galei Green Report a fost organizația Ateliere fără frontiere, cu două premii
    câștigate și o nominalizare. Distincțiile au fost acordate la categoriile Excelență în
    Economie Circulară pentru platforma educlick și Excelență în Agri-Food pentru ferma socială bio&co. Despre
    proiectele câștigătoare ne vorbește acum directoarea de programe de la Ateliere
    fără frontiere, Lorita Constantinescu:

    Noi am câștigat la categoria economie
    circulară cu proiectul nostru EduClick. Prin acest proiect, colectăm deșeuri
    electrice și electronice și recondiționăm calculatoare. Le readucem în stare de
    funcționare și le donăm școlilor din zone mai puțin dezvoltate care nu au acces
    la fonduri ca să își doteze laboratorul de informatică. De când a început
    pandemia practic calculatoarele s-au dus către școli și școlile le-au dat
    copiilor care nu aveau calculator acasă ca să poată să continue școala online.
    De fapt, la Ateliere fără frontiere, componenta socială este cea mai importantă
    pentru noi. Aceasta este misiunea noastră socială, adică reintegrarea
    persoanelor vulnerabile pe piața muncii. Practic noi ne-am înființat în anul
    2008 și EduClick a fost primul atelier înființat. Tot ce-am făcut a fost să
    creăm condițiile pentru reintegrarea acestor persoane. Le angajăm cu carte de
    muncă la noi, în ateliere și, timp de doi ani cât stau aici, participă la un
    program de acompaniere socio-profesională prin care deprind abilitățile unui
    loc de muncă. La final îi sprijinim
    să-și găsească un loc pe piața muncii.


    De altfel,
    acesta nu este singurul proiect prin care organizația Ateliere fără frontiere a
    demonstrat că ecologia merge mână în mână cu filantropia și întrajutorarea
    socială. Pentru categoria Excelență în Inovație
    pentru mediu, organizația a fost nominalizată cu atelierul Remesh, unde
    bannere de plastic sunt recuperate și transformate în accesorii precum genți și
    portofele. Ca și în cazul proietului EduClick, în cadrul acestui atelier sunt
    angajate lucrătoare aflate în situații defavorizate. Din nou, o întreprindere
    socială care are ramificații ecologice, asemănătoare cu celelălat proiect
    pentru care Atelierele fără frontiere au fost premiate.

    Lorita Constantinescu: Este vorba de-al treilea atelier al asociației, o fermă socială, unde
    cultivăm legume și le vindem prin lanțul scurt. Acum câțiva ani, am vrut să
    sprijinim persoanele vulnerabile ca să se integreze pe piața muncii și în zona
    rurală. Dacă primele două ateliere – EduClick și Remash – în București, am vrut
    să facem ceva și pentru cei din zona rurală și ne-am dus nu foarte departe de
    capitală pentru ca accesul să fie mai facil. E vorba de satul Ciocănari, situat
    la vreo 30 de kilometri de București, unde am luat un teren în arendă. Era o
    comunitate vulnerabilă acolo și am angajat oameni din această comunitate.
    Terenul luat în arendă l-am introdus în conversie pentru a face agricultură
    organică, am obținut certificatul bio după aproape trei ani și cultivăm în
    prezent 80 de varietăți de legume. Apoi le vindem prin lanțul scurt printr-un
    sistem de abonament direct către consumatori. Ei, în ziua de livrare a
    legumelor, primesc săptămânal lada pe care au achiziționat-o.

    Ferma de la Ciocănari are momentan puțin peste 90 de
    abonați, dar organizația Ateliere fără Frontiere speră că modelul acesta va fi
    preluat și aplicat de cât mai multe întreprinderi.


  • Sustenabilitatea UE în centrul discuţiilor Conferinţei pentru viitorul Europei

    Sustenabilitatea UE în centrul discuţiilor Conferinţei pentru viitorul Europei

    Conferința
    privind viitorul Europei este o platformă, creată în urma propunerii Comisiei Europene și Parlamentului European,
    anunțată la sfârșitul anului 2019, cu scopul de a analiza viitorul pe termen
    mediu și lung al UE și ce reforme ar trebui aduse politicilor și instituțiilor sale.
    Data de încheiere este 2022, astfel încât ne aflăm înspre finalul dezbaterilor
    şi deliberărilor.


    Christa
    Schweng, preşedinte al Comistetului Economic şi Social European (CESE) a
    susţinut:

    Căutăm
    consensul. Consensul îngrijorează, ştiu. Dar asta nu e ceea ce ne arată vremurile
    pe care le trăim. Aici (n.r. la CESE) ne aflăm la antipodul tuturor
    conflictelor pe care le vedem în desfăşurare în toată Europa şi în toată lumea,
    din păcate. Pentru noi, acesta este AND-ul nostru: schimbul deschis şi
    câteodată chiar controversat dintre angajatori, lucrători, societatea civilă,
    pe larg. Iar acest schimb se oglindeşte în opiniile noastre, în alegerile
    noastre şi în soluţiile pe care le găsim, toate pornind de la fapte de viaţă
    reală. Aşadar, ce fel de Europă ne este necesară- ne dorim? Aceasta este una
    dintre întrebările ridicate de Conferinţa privind viitorul Europei. Şi este
    exact întrebarea la care această conferinţă caută răspunsuri concrete. Suntem
    în miezul discuţiilor conferinţei şi suntem hotărâţi să contribuim palpabil. În
    primul rând, suntem convinşi că ne trebuie un nou fir narativ, o nouă legătură
    emoţională între Europa şi cetăţenii ei. Trebuie să le arătăm că Europa este cu
    adevărat un loc extraordinar în care merită să te afli şi în care prosperi.
    Cred că tindem să uităm exact acest adevăr.


    Christa
    Schweng, preşedinte al Comistetului Economic şi Social European, a adăugat: Cred că avem multe motive să fim mândri de Uniunea Europeană şi de ceea ce
    am realizat până în prezent. Întotdeauna este loc de mai bine, nu e niciun
    dubiu în această privinţă, dar integrarea europeană este o poveste de succes
    unică. Ar trebui să fim mândri de ea şi ar trebui să îndrăznim să ne dorim mai
    mult. Dacă mă întrebaţi care este viziunea mea pentru Europa, răspunsul este
    următorul: o Europă care prosperă economic, este inclusivă social şi este
    sustenabilă din punct de vedere al mediului. O Europă ce se bazează pe valorile
    fundamentale stabilite, valori pe care le respectăm cu toţii şi toate aceste
    elemente sunt puse la încercare în această perioadă, ca să nu spunem că sunt
    ameninţate. Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm acum este să asigurăm
    o revigorare echilibrată a Europei, dar şi conturând calea către un viitor
    rezilient şi sustenabil. Şi aceasta presupune să avem succes cu tranziţia verde
    şi cu cea digitală. Dacă acestea se clarifică, dacă scopul ne este clar, atunci
    decizia de a avea o Europă rezilientă, verde, digitală, incluzivă şi protejată social şi competitivă îşi are rădăcinile în
    rezultatele acestor discuţii pline de onestitate.


  • UE şi sustenabilitatea energetică

    UE şi sustenabilitatea energetică

    Noţiuni precum Pactul verde european, schimbări
    climatice şi sustenabilitate energetică sunt din ce în ce mai corelate în
    discuţiile decidenţilor europeni. Statele membre trebuie să îşi revizuiască
    politicile energetice, astfel încât prioritatea să devină respectarea
    stipulărilor din legislaţia aferentă combaterii schimbărilor climatice.



    Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi
    Social European (CESE), ne-a prezentat stadiul actual:

    În contextul actual
    în care avem aceste politici privind schimbările climatice există o mare presiune asupra mixului energetic
    clasic, pe care îl ştiam noi şi care avea o contribuţie importantă a
    cărbunilor, în unele state membre este chiar de 50%, în alte state membre, cum
    este cazul Franţei, de exemplu, 80% din energie este produsă pe bază de
    combustibil nuclear, aceasta pune presiune foarte mare pe termen lung privind
    sustenabilitatea mixului energetic în UE. Politica europeană privind clima
    reprezintă nu numai o investiţie în viitor, dar şi costuri pentru prezent. Şi
    atunci din această prespectivă trebuie analizată întreaga discuţie, atât la
    nivel european, cât şi naţional, statele membre au nişte obligaţii de
    îndeplinit. Chiar mă uitam că miniştri din statele membre au semnat un memorandum
    privind susţinerea energiei produse pe bază de combustibil nuclear, vorbim de
    Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia, toţi susţin importanţa
    menţinerii unui mix energetic a energiei nucleare.

    În cazul nostru, în România
    mai avem şi problema regiunilor miniere carbonifere şi a energiei bazate pe
    cărbune. Ştim că Valea Jiului intră într-un proces amplu de tranziţie
    energetică, în schimb pe zona bazinului carbonifer Oltenia, nu s-au făcut mari
    progrese şi încă aproximativ 30% din energia noastră este produsă pe bază de
    cărbune. Dacă mergem în partea cealaltă, în Germania vedem că avem acea discuţie
    despre conducta de gaze Nord-Stream 1 şi 2, o relaţie destul de controversată
    şi conflictuală în interiorul UE, având în vedere discuţiile dintre Germania şi
    Polonia, dar şi Ţările Baltice.


    Care ar fi schimbările avute în vedere, am aflat
    tot de la Dumitru Fornea, membru CESE:

    Discuţiile sunt acum unele legate
    de oprtunitatea menţinerii unui mix energetic, cu o prezenţă bazată pe combustibil
    nuclear. Aici este cheia de boltă, pentru că state ca Franţa probabil că nu vor
    renunţa uşor la energia nucleară. Pe de altă parte, Germania are un plan de fase
    out dezactivare- închidere pentru multe unităţi de producţie pe bază de
    combustibil nuclear şi aici presupun că s-ar simţi nevoia unei coaliţii la
    nivel European, pentru menţinerea unui mix energetic pe bază de combustibil
    nuclear. Şi această coaliţie a fost iniţiată şi condusă de preşedintele
    Franţei, Emanuel Macron, şi vedem că România face parte din această abordare.
    Dar rămân probleme pe termen lung privind combustibilul nuclear şi, cum ştiţi,
    România are acea soluţie de depozitare a deşeului nuclear în curtea
    întreprinderii, cum s-ar spune, sunt depozitate chiar la Cernavodă. Franţa a
    reuşit să faciliteze procesarea deşeurilor nucleare şi au şi au şi capacităţi
    de repository (n.r. neutralizare) sunt depozite subterane în care se
    amplasează aceste deşeuri.

    Deci problema deşeurilor nucleare este cheie pentru
    a menţine în mixul energetic combustibilul nuclear, iar pe partea cealaltă
    rămâne de văzut să vedem cum vom reuşi să producem încă energie pe bază de
    cărbune, în contextul în care emisiile de carbon sunt din ce în ce mai scumpe,
    certificatele care se tranzacţionează pe pieţele naţionale şi internaţionale de
    emisii de carbon au preţuri prohibitive, şi aduc companiile care produc energia
    termică şi electrică pe bază de cărbune în situaţii foarte dificile.


    Am aflat de la interlocutorul nostru că există
    companii care plătesc pentru certificatele de carbon un preţ mai mare decât
    preţul activelor lor, situaţie fără sustenabilitate.








  • Instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

    Instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

    Instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile în Uniunea Europeană are drept obiectiv integrarea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță în procesul investițional și consultativ, în mod coerent, în toate sectoarele.

    În martie 2018, Comisia Europeană și-a publicat planul de acțiune Finanțarea creșterii durabile, care stabilește o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind finanțarea durabilă. Unul dintre obiectivele stabilite în acest plan de acțiune este reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Instituirea unui sistem de clasificare unificat și a unor indicatori pentru evaluarea amprentei de carbon a activităților durabile este cea mai importantă și urgentă acțiune prevăzută în planul de acțiune al Comisiei Europene.

    În martie 2019, Parlamentul European a luat în discuţie posibilitatea instituirii unui cadru de facilitare a investițiilor durabile care aşează considerațiile de mediu, sociale și de guvernanță în centrul sistemului financiar, pentru a sprijini procesul de transformare a economiei Europei într-un sistem circular, mai verde.

    Cum se va întâmpla acest lucru ne spune Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene: Știți deja că, pentru a stimula investițiile durabile, avem nevoie de o înțelegere comună a ceea ce implică sustenabilitatea. De aceea, crearea unei taxonomii a Uniunii Europene reprezintă o piatră de temelie a strategiei noastre. Aceasta acoperă un decalaj important deoarece stabilește o înțelegere comună a activităților economice care pot contribui la atingerea obiectivelor climatice și a altor obiective de mediu.

    Odată finalizată, această taxonomie ne va ajuta să dezvoltăm modele de sprijin financiar sau fonduri. Aceasta va ajuta instituțiile și societățile financiare în raportarea asupra activităților sau riscurilor legate de climă și mediu și va sprijini standardizarea, care este necesară și foarte solicitată. Cred că strategia europeană de finanțare durabilă reprezintă un atu. Prin armonizarea modului în care clasificăm investițiile durabile, putem și vom continua să fim un lider pentru finanțe durabile la nivel mondial.


  • Contribuția UE la siguranța, securitatea, curățenia și gestionarea sustenabilă a oceanelor

    Contribuția UE la siguranța, securitatea, curățenia și gestionarea sustenabilă a oceanelor

    Economia maritimă mondială este estimată la 1,3 miliarde EUR. Schimbările
    climatice    , sărăcia și securitatea alimentară constituie unele dintre
    provocările mondiale care pot fi abordate eficient în condițiile unei mai bune
    protecții și ale gestionării sustenabile a oceanelor.

    Rolul Uniunii Europene în promovarea siguranței și a securității, a
    creșterii maritime mondiale și a guvernanței mondiale prin parteneriate
    bilaterale, regionale și multilaterale se bazează pe Strategia globală pentru
    politica externă și de securitate a Uniunii Europene    . Comisia și Înaltul
    Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au
    adoptat o comunicare comună, propunând acțiuni ce vizează siguranța,
    securitatea, curățenia și gestionarea sustenabilă a oceanelor. În calitatea sa
    de actor mondial puternic, Uniunea Europeană prezintă o agendă pentru o mai
    bună guvernanță a oceanelor, bazată pe un demers internațional transsectorial.

    Comisarul european
    pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a declarat: Oceanele reprezintă 70% din
    suprafața planetei noastre. Cu toate acestea, le folosim doar pentru mai puțin
    de 3% din activitatea noastră economică. Și unde le folosim, riscăm să repetăm
    aceleași greșeli pe care le-am făcut și pe uscat. Acest lucru într-un moment în
    care ajungem deja la limitele a ceea ce poate lua planeta noastră. Prezenta
    comunicare este o cerere de cooperare internațională pentru a ne proteja
    oceanele și pentru a dezvolta economia albastră într-un mod gestionat, informat
    și sustenabil.15% din peşti sunt pescuiţi ilegal, o industrie de miliarde de euro ale
    cărei venituri adesea finanțează alte activități criminale. Între timp,
    stocurile de pește devin pradă, iar pescarii cinstiți – adesea în țările în
    curs de dezvoltare – plătesc prețul.Cele 50 de acţiuni pe care le propunem se axează
    pe 3 domenii prioritare: unu, îmbunătățirea cadrului internațional de guvernanță
    a oceanelor, doi, reducerea presiunii omului asupra oceanelor și crearea
    condițiilor propice unei economii albastre şi trei, consolidarea cercetării și
    a datelor privind oceanele la nivel internațional.


  • Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017

    Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017

    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, s-a declarat îngrijorat, marţi, după ce a discutat, la
    Bucureşti, cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul de Finanţe, Viorel
    Ştefan, despre bugetul de stat pe 2017 şi cel a asigurărilor sociale, ajunse la
    promulgare.

    Şeful statului a spus că bugetul este unul
    problematic, pentru că există riscul ca deficitul să fie mai mare de 3%. În opinia sa, în proiectul de buget au fost incluse venituri
    supraevaluate şi cheltuieli foarte mari. Klaus Iohannis: Avem
    de-a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa-numitele credite de angajament,
    de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Împreună
    cu echipa mea, vom aprofunda analiza acestor două bugete. Sigur, vom avea în
    vedere şi punctele de vedere prezentate de prim-ministru şi de ministrul finanţelor,
    dar în ansamblu trebuie să recunosc că sunt îngrijorat.

    În replică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a
    afirmat că bugetul de stat pe 2017 este echilibrat şi
    sustenabil. El a apreciat că se tot găsesc motive de întârziere a publicării
    documentului. Liviu Dragnea: Eu cred în sustenabilitatea
    acestui buget. Acele credite de angajament apasă, într-adevăr, bugetul
    următorilor ani, dar în sensul stimulării investiţiilor. Bugetul este
    echilibrat, este sustenabil, s-a ţinut cont de 2% pentru bugetul Apărării şi
    s-a avut în vedere limita de deficit de 3% din PIB. Până la urmă, dacă are
    temeri preşedintele, ar fi bine să le aibă într-un termen rezonabil, pentru că
    noi, tot aşa, am vrea ca în acest an România să aibă un bugetIn schimb.

    Luni, şi Comisia Europeană atrăgea atenţia, în prognoza sa de iarnă, că, anul
    acesta, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 3,6 din PIB, ceea ce
    ar putea duce la declanşarea procedurii de deficit excesiv. Prognoza de creştere pentru
    România a fost îmbunătăţită la 4,4% pentru 2017, însă, este sub estimările
    Guvernului, de 5,2%. Sunt specialişti care susţin la rândul lor că există
    pericolul depăşirii ţintei de deficit pentrucă un ritm de creştere mai
    mic decât cel presupus de Executiv înseamnă venituri bugetare sensibil
    mai mici decât cele prognozate.

    Fostul ministru de finanţe, Mircea Coşea, a
    declarat la Radio România că bugetul pe 2017 merge pe
    o viziune discutabilă, şi anume, menţine consumul ca principal motor de creştere.
    Or, experienţa internaţională arată că dacă acest motor este menţinut pe termen
    mediu, între trei şi cinci ani, atunci economia începe să fie strangulată,
    adica va fi o economie cu o dezvoltare nesănătoasă, care nu se mai bazează pe
    investiţii, pe capital, pe modernizare, pe cercetare, pe dezvoltare, adică tot
    ceea ce creează valoare adăugată mai mare.