În 2014,
Republica Moldova era unanim cotata drept premianta Parteneriatului Estic,
pachetul de programe prin care Bruxellesul încearcă să apropie de standardele
occidentale de democraţie, legalitate şi prosperitate fostele state sovietice.
Reformele convingător promovate de Guvernul de coaliţie de la Chişinău, condus
de Iurie Leancă, au fost, atunci, validate prin încheierea Acordurilor de
asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. La sfârşitul aceluiaşi an,
partidele din arcul guvernamental – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – îşi
adjudecau alegerile legislative cu un avans sensibil asupra socialiştilor şi
comuniştilor filoruşi. Dar învingătorii au fost
incapabili să-şi gestioneze succesul.
Într-un an şi jumătate, nu mai puţin de
şapte personaje politice au fost fie nevoite să demisioneze din funcţia de
premier, fie n-au obţinut votul de învestitură, fie au renunţat să se mai
prezinte în faţa deputaţilor cu virtualele lor echipe executive.
Între timp, opoziţia nu obosea să acuze corupţia unei administraţii în
mandatul căreia din sistemul bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în
jur de 15 procente din produsul intern brut. Acestei lungi agonii i-a
pus capăt învestirea, abia pe 20 ianuarie anul
acesta, a Guvernului, declarat pro-european, condus de Pavel Filip, cu voturile
unei majorităţi eterogene, care merge de la liberali, promotori ai reunificării
cu România, la foşti comunişti convertiţi peste noapte la social-democraţie.
Joi, Bruxellesul s-a declarat, din nou,
decis să sprijine Republica Moldova, cu condiţia ca aceasta să continue
reformele. Europa aşteaptă fapte, şi nu vorbe – au avertizat membrii
Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, la întrevederea de
la Chişinău avute cu premierul Filip.
Potrivit corespondeţilor Radio România,
ei au insistat pentru realizarea, până pe 31 iulie, a foii de parcurs convenite
la Consiliul de Asociere din luna martie şi au pus accent pe calitatea
reformelor. Copreşedintele Comitetului, europarlamentarul român Andi Cristea,
apreciază că: Guvernul Republicii Moldova este într-un
proces de recâştigare a încrederii. Cred că Republica Moldova are în sfârşit un
guvern stabil, şi Uniunea Europeană aştepta acest lucru. Noi ne dorim aici să
avem un interlocutor serios, un interlocutor cu multă voinţă politică, şi cred
că la acest moment toate aceste lucruri sunt reale.
La rându-i,
premierul Filip afirmă că: O parte dintre rezultatele acestei voinţe
deja se văd. În timpul apropiat se vor vedea şi celelalte. Ministerele sunt
turate puternic pentru a îndeplini reformele propuse, la fel şi majoritatea
parlamentară.
Altminteri, însă, potrivit sintezei realizate de un grup
de ONG-uri de la Chişinău, deşi au fost lichidate restanţe rămase din 2015,
rata generală de realizare a planului de reformă este de sub 50%. Astfel că
multe din angajamentele asumate de autorităţi riscă să nu fie realizate
integral nici anul acesta – avertizează organizaţiile semnatare.
