Radio România Internațional

Tag: suveranitate

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    ARIFUGAT. România condamnă susto călcaria flagrantă di către Rusia a suveranitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei, cum și a borgiloru a llei internaționale pi thimellilu a nomurlor internaționale, diclară prim-ministrul a Româniillei, Nicolae Ciucă, tru cadrul a discuțiilor ţi li avu marță la Kiev cu omologul a lui ucrainean Dinys Shmyhal. Ciucă dimăndă adză că România ari tru scupo căbilea ti dişcllidiarea noi puncte di triţeari la sinurlu cu Ucraina. Numirul arifugațlor ucraineni cari viniră marți tru România criscu cu 50% andicra di dzuua di ma ninti – spune Inspectoratul General al Poliției di Frontieră. 3.655 di cetăţeni ucraineni intrară tru România la sinurlu a văsiliillei cu Ucraina şi 1.372 la sinurlu cu Republica Moldova. Di la nkisita a aputrusearillei ruse, pe 24 şcurtu, până marță intraă tru România 792.715 cetățeni ucraineni.



    HOLOCAUST. Șasi torțe va s’hibă apreasi tu aesta seară la ceremonia Dzuuăllei Martirilor și Eroilor Holocaustului. Șasi milioane di uvrei fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului, nai ma arușinoasă pagină ditu istoria omenirillei, spuni corespondintul Radio România tru Israel. Prezidintulu Isaac Herzog și prim-ministrul Naftali Bennett va s’ţănă discursuri tru memoria victimelor, iara torțile, un simbol ti ateali șase milioane di uvrei cari muriră tru lagărele di concentrare naziste, va s’hibă apreasi di aţelli cari armasiră tu bana dupu Holocaustulu ditu Ungaria, Lituania, Austria, Olanda şi Polonia. Barbel Bas, prezidintulu a Bundistag-ului german, viziteadză tru aestă dimineață Centrul Mondial di Comemorare a Holocaustului Yad Vashem ditu Ierusalim, diadunu cu purtătorul di zboru a Knesset-ului israelian, Mickey Levy.



    PLAN. România ș- tiñisi tuti obiectivele ditu Planul Național di Recuperare și Reziliență (PNRR) pi cari ș-lu lo diadunu cu Comisia Europeană, spune ministrul român ali Economie, Florin Spataru, adăvgânda că atumţea cându yini zborlu di capitolu reforme, născănti lucri lipseaşti s’hibă rianalizate tru yinitoru și cari va s’agiută diadunu cu investițiile la ună iruşi ma mari a economiei românești, cari ari axizearea s’agiungă pi ună creaștere economică di patru ori până tru 2030. Aeastă creaștere va s’hibă di căuli cara va s’tiñisească prinţipiile ditu planul di reziliență și s’finanțeadză fonduri ufilisiti mintimenu. Uidisitu cu ministrulu, păradzlli nu suntu goala oportunitate ţi u dişcllidi PNRR, ama și prinţipiile a reformelor economiţi și administrative și tuti aestea converg cătră ună Românie reindustrializată, după prinţipiile economiillei veardi și prit digitalizare.



    AGIUTORU. Ministrul ApărArillei Vasile Dîncu năpoi adusi tu muabeti agiutorlu a României tră suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainăllei tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Oficialu român lo zborlu tu arada a Grupului Consultativ di Apărare a Ucrainei a curi nicukiru eara marț baza aeriană americană ditu Ramstein, Germania. Dîncu avu ună şcurtă andamasi cu omologul a lui ucrainean, Oleksii Reznikov, pe cari lu asiguripsi di agiutorlu pănu di mardzină a văsiliillei a noastre tră Ucraina și disponibilitatea ta s’aibă un dialog constant și dişcllis câte ori easte ananghi. La Ramstein, SUA și aliațllii a lor ş-loară borgea s’ndrupască Ucraina cu darea echipamente di artilerie grea. Evenimentul s-ţănu la inițiativa secretarului american ali apărarii, Lloyd Austin, și la cari loară parti dzăţ di miniștri ali apărari și șefi di stat major.




    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Joe Biden a acuzat Rusia că a premeditat atacul asupra Ucrainei

    Joe Biden a acuzat Rusia că a premeditat atacul asupra Ucrainei

    Preşedintele american Joe Biden a acuzat joi Rusia că a premeditat atacul lansat în zorii zilei împotriva Ucrainei şi că armata rusă a declanşat un asalt neprovocat asupra Ucrainei, transmite Reuters.

    De asemenea, Joe Biden a promis noi sancţiuni împotriva Rusiei după ceea ce el a numit încălcarea flagrantă a dreptului internaţional şi respingerea diplomaţiei de către preşedintele rus Vladimir Putin.


    Președintele SUA a susținut că Putin vrea să restabilească fosta Uniune Sovietică și că în acest moment nu are de gând să discute cu președintele rus.

    Joe Biden a mai declarat că atacul rusesc s-a desfăşurat în mare aşa cum se bănuia că se va întâmpla.

    Discursul preşedintelui SUA, Joe Biden, după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.

    Joe Biden: Armata rusă a început un atac brutal asupra populaţiei Ucrainei, fără provocare, fără justificare, fără necesitate – acesta este un atac premeditat. Vladimir Putin îl plănuieşte de luni întregi, aşa cum noi am spus tot timpul. El a mutat peste 175.000 de trupe şi echipament militar în poziţii aflate de-a lungul graniţei ucrainene. El a construit şi un spital de campanie şi a adus rezerve de sânge, ceea ce vă spune tot ceea ce trebuie să ştiţi în legătură cu intenţiile sale dintotdeauna. El a respins orice efort de bună-credinţă întreprins de Statele Unite şi de aliaţii şi partenerii noştri, pentru a aborda îngrijorările noastre reciproce de securitate, prin dialog, prin evitarea unui conflict inutil şi evitarea suferinţei umane. De săptămâni întregi noi avertizăm că acest lucru se va întâmpla, iar acum se desfăşoară în mare parte aşa cum am preconizat. În ultima săptămână, am văzut o intensificare a bombardamentelor în Donbas – regiunea din estul Ucrainei controlată de separatiştii susţinuţi de Rusia. Guvernul rus a coordonat atacuri cibernetice împotriva Ucrainei. Am văzut un teatru politic înscenat la Moscova, afirmaţii neîntemeiate şi bizare, conform cărora Ucraina ar urma să invadeze şi să lanseze un război împotriva Rusiei, că Ucraina ar fi pregătită să folosească arme chimice, că Ucraina a comis genocid – fără nicio dovadă. Am văzut încălcări flagrante ale legislaţiei internaţionale şi tentative de a crea unilateral două aşa-numite noi republici, pe teritoriul ucrainean suveran. Şi chiar în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU se reunea pentru a-şi exprima susţinerea faţă de suveranitatea Ucrainei, pentru a preveni invazia, Putin şi-a declarat propriul război. În câteva momente, momente, atacuri cu rachete au început să cadă asupra unor oraşe istorice din Ucraina, apoi au venit raidurile aeriene, urmate de intrarea rapidă a tancurilor şi a trupelor. Noi am fost transparenţi cu întreaga lume, am împărtăşit dovezi declasificate ale planurilor Rusiei, şi ale atacurilor cibernetice şi pretextelor false, astfel încât să nu existe nicio confuzie sau muşamalizare în legătură cu ceea ce face Putin. Putin este agresorul. Putin a ales acest război, iar acum el şi ţara sa vor suporta consecinţele. Astăzi, autorizez sancţiuni suplimentare, puternice şi noi limitări pentru ceea ce poate fi exportat către Rusia. Aceste măsuri vor impune costuri severe asupra economiei ruse, atât imediat, cât şi în timp. Am conceput în mod expres aceste sancţiuni pentru a maximiza impactul pe termen lung asupra Rusiei şi pentru a minimaliza impactul asupra Statelor Unite şi a aliaţilor noştri. Aş vrea să afirm clar: SUA nu fac singure acest lucru. De mai multe luni, construim o coaliţie de parteneri ce reprezintă peste jumătate din economia globală. 27 de state membre ale Uniunii Europene – inclusiv Franţa, Germania, Italia – precum şi Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi multe altele – pentru a amplifica impactul comun al răspunsului nostru. Tocmai am discutat cu liderii G7, în această dimineaţă şi suntem în acord deplin, total. Vom elimina capacitatea Rusiei de a face afaceri în dolari, euro, lire şi yeni – pentru a putea face parte din economia globală. Vom limita capacitatea sa de a face acest lucru. Vom paraliza capacitatea de finanţare şi de expansiune a armatei ruse. Vom impune măsuri majore ce vor submina capacitatea Rusiei de a concura în economia de înaltă tehnologie a secolului 21. Deja am văzut impactul acţiunilor noastre asupra monedei ruse – rubla, care, în cursul zilei de astăzi, a atins cel mai slab nivel din istoria sa. Bursa rusă s-a prăbuşit astăzi. Rata de împrumut a guvernului rus a urcat cu peste 50%. După acţiunile de astăzi, noi am sancţionat băncile ruse, care deţin, laolaltă, active de un trilion de dolari. Am izolat cea mai mare bancă din Rusia – care deţine singură peste o treime din activele bancare ale Rusiei – am izolat-o de sistemul financiar american. Iar astăzi blocăl încă patru bănci majore. Acest lucru înseamnă că toate activele pe care acestea le deţin în America vor fi îngheţate. Între acestea se numără VTB – a doua cea mai mare bancă din Rusia, care deţine 250 de miliarde de dolari. După cum am promis, adăugăm pe lista sancţiunilor şi nume ale elitelor ruse şi membri ai familiilor acestora. După cum am spus marţi, acestea sunt persoane care câştigă personal de pe urma politicilor Kremlinului şi ei ar trebui să sufere. Vom continua cu adăugarea unor miliardari corupţi, în zilele următoare. Marţi, am oprit guvernul rus de la a strânge capital de pe urma unor investitori americani şi europeni. Acum, vom aplica aceleaşi restricţii celor mai mari întreprinderi controlate de stat, din Rusia. Companii cu active ce depăşesc 1,4 trilioane de dolari. O parte din cel mai puternic impact al acţiunilor noastre se va resimţi în timp, pe măsură ce restrângem accesul Rusiei la finanţe şi tehnologie pentru sectoare strategice ale economiei sale şi degradăm capacitatea sa industrială, în următorii ani. Între acţiunile noastre şi cele ale aliaţilor şi partenerilor noştri, estimăm că vor fi sistate peste jumătate din importurile Rusiei de bunuri Hi-Tech., potrivit RADOR.

  • UE prelungeşte sancţiunile pentru acţiunile împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei

    UE prelungeşte sancţiunile pentru acţiunile împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei

    UE a extins pentru încă şase luni sancţiunile impuse Rusiei, ca urmare a implicării în conflictul din estul Ucrainei, unde situaţia continuă să fie incertă. În pofida acordurilor de pace semnate în 2015, în această zonă – nu foarte departe de noi – oamenii continuă să trăiască într-o stare de tensiune, din cauza violenţelor înregistrate aproape zilnic

    Sancţiunile economice au fost impuse de Uniunea Europeană după anexarea abuzivă de către Rusia a Peninsulei Crimeea, teritoriul care aparţinea Uncrainei. Din 2014 şi până în prezent, conflictul din estul Ucrainei a cauzat moartea a peste zece mii de persoane, majoritatea civili.

    În urma unei evaluări amănunţite a situaţiei, Consiliul European a decis că nu se justifică modificarea regimului de sancțiuni. Astfel, sunt prelungite restricţii de călătorie în Uniunea Europeană, îngheţarea bunurilor şi interdicţia de a derula afaceri cu ţările membre pentru 150 de persoane şi 38 de companii, până pe 15 septembrie.

    În vizita făcută, la începutul săptămânii, la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu alţi demnitari ucraineni, înaltul reprezentant al Uniunii pentru politica externă şi securitate, Federica Mogherini, a dat asigurări de sprijinul oferit de Bruxelles: Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru cetăţenii săi, pentru autorităţi, în primul rând pentru independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea ţării, este foarte important, dar şi pentru continuarea reformelor economice şi democratice pe care cetăţenii le aşteaptă. Vreau să remarc progresele intense şi succesele reale din ultima perioadă, dar şi contribuţia extrem de importantă în îndeplinirea obiectivelor fixate prin Tratatul de Asociere, pe care Ucraina îl are cu Uniunea Europeană. Am vorbit cu președintele Poroșenko și despre conflictul din estul țării, și l-am asigurat de sprijinul nostru. Ne menţinem punctul de vedere în ceea ce priveşte reponsabilitatea Rusiei în acest conflict şi vom menţine sancţiunile. Am aprobat 700 de milioane de euro din partea Uniunii, care vor merge sub formă de ajutor umanitar către regiunea afectată de conflict. Acest ajutor se adaugă altor tipuri de programe europene aflate deja în derulare. Aşadar, solidaritatea noastră este reală, nu doar o declaraţie de principiu. Suntem prezenţi cu ajutor financiar şi uman, pentru că noi credem în integritatea, idependenţa şi suveranitatea Ucrainei, care sunt importante inclusiv pentru securitatea Europei.


    Acorduri de pace semnate la Minsk, în februarie 2015, au condus la încetarea confruntărilor armate, însă valuri de violenţe continuă să izbucnească cu regularitate de-a lungul zonei de tampon, care separă trupele guvernamentale ucrainene şi miliţiile separatiste. Ucraina beneficiază de un important sprijin politic, economic și financiar din partea Uniunii Europene. În alocarea bugetară 2014-2020, 11 miliarde de euro sunt alocați Kievului pentru dezvoltare și pentru apropierea de Uniune.


  • România sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Spaniei

    Ministerul de Externe de la București a dat publicității un comunicat în care afirmă că respinge cu fermitate și irevocabil declarația unilaterală de independență” a Cataloniei. Reafirmăm sprijinul ferm al României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Spaniei. Spania este un aliat important și partener strategic al țării noastre, relație reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE și la nivel internațional, declară MAE.



    Legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acțiuni care ține de ordinea internă a unui stat rezidă în deplina sa conformitate cu legea fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv. Reiterăm poziţia consecventă a României în favoarea respectării dreptului internațional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără acordul statului implicat, adaugă MAE.



    Situația generată în Catalonia ține de ordinea internă din Spania și ne exprimăm speranța că va reveni în cel mai scurt timp în parametrii ordinii constituționale din acest stat, a adăugat Ministerul de Externe de la București.

  • Jurnal românesc – 24.06.2016

    Jurnal românesc – 24.06.2016

    Specialiştii Băncii Naţionale a României consideră că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta dezvoltarea României, însă impactul ar fi relativ redus, în jur de 0,5 puncte procentuale din PIB. Pe de altă parte, Brexit-ul le-ar putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie, deoarece accesul pe piaţa forţei de muncă va fi mai dificil. BNR aminteşte că sunt, deja, peste 180 de mii de romani care muncesc în Regatul Unit cu forme legale. În schimb, Brexitul ar putea deschide pentru România poarta către investiţii noi, într-un moment în care este nevoie de investiţii străine directe, spun analiştii economici.

    Premierul Dacian Cioloş şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-au întâlnit,
    joi, pentru a discuta despre proiecte importante pentru Guvern, a declarat
    purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu. Confirmăm că s-au
    întâlnit, aşa cum premierul s-a întâlnit şi cu alţi lideri ai partidelor
    parlamentare. Au fost discuţii despre proiecte importante pentru Guvern pentru
    care s-a cerut sprijin parlamentar, a afirmat Iolu. Printre temele
    discutate s-au numărat aderarea la Spațiul Schengen şi eliminarea vizelor pentru cetăţenii
    români care călătoresc în Canada, subiecte pe care premierul nu le doreşte folosite în
    campania electorală.




    In România, taxele şi impozitele locale vor putea fi plătite, din
    toamnă, pe internet, prin sistemul Ghişeul.ro. Anunţul a fost facut, joi, de ministrul comunicaţiilor, Marius
    Bostan, în cadrul unei conferinţe pe tema protecţiei datelor. Ministrul a precizat, in context, că sediile
    trezoreriilor vor fi dotate cu dispozitive ce vor permite plata cu cardul.




    Familia Regală a României a precizat, joi, că primeşte cu încredere
    proiectul de lege privind Casa Regală, pus în dezbatere publică de către
    Guvernul de la Bucureşti. Legea are ca scop consolidarea pe termen lung a
    rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii
    sale juridice si prevede recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a
    României ca poziţie de demnitate publică. Se apreciază că măsurile adoptate sunt
    necesare pentru continuarea activităţii unei instituţii simbol al cărei
    conducător a fost şef al statului timp de 81 de ani din istoria constituţională
    a României, iar din 1947 până astăzi reprezintă un reper de moralitate,
    continuitate şi reprezentativitate a naţiunii şi a valorilor sale.




    Republica Moldova a marcat, joi, 26 de ani de la adoptarea
    Declaraţiei de Suveranitate, care a precedat independenţa faţă de Uniunea
    Sovietică. Preşedintele Nicolae Timofti afirmă că aniversarea coincide cu un
    nou moment important pentru viitorul ţării – intrarea în vigoare, de la 1
    iulie, a acordului de asociere la Uniunea Europeană. Conform Declaraţiei de
    Suveranitate, Republica Sovietică Socialistă Moldova era proclamată un stat
    suveran, unitar şi indivizibil, iar suveranitatea devenea o condiţie necesară
    pentru statalitatea Moldovei. Printre altele, declaraţia stipula că toate
    bunurile terestre, aeriene şi subterane aparţin exclusiv Moldovei, se menţiona
    despre respectarea statutului ONU şi participarea la crearea unui nou sistem de
    securitate în Europa. De asemenea, importanţa declaraţiei este că se puneau
    bazele pentru elaborarea Constituţiei Moldovei. La 23 iunie 1990, Republica
    Sovietică Socialistă Moldovenească a devenit a 6-a republică din fosta URSS
    care îşi declara suveranitatea. Statele Baltice, Lituania, Letonia şi Estonia
    au adoptat declaraţii privind suveranitatea lor, încă în anii 1988 – 1989.