Tag: Svinita

  • Căzăňili a Dunăllei

    Căzăňili a Dunăllei


    Vă călismu adză tru notu-ascăpitata ali României, tru unu locu ti cari mulță turiști spunu că vahi easti anamisa di protili tu muşuteaţă. Relieflu cadealihea easti unu ahoryea dimi nu ş’ari preaclle. Va s’aflaţ aoa di ună parti măyuli cu piştirei, a di alantă parti Dunarlu, ş-deapoa atelli ţi au miraki ti fisea va s’hărsească cu rezervațiili naturale tru cari suntu păduri seculari cu planti și pulli aretki, viglleaţ pritu nomu. Căzăňili a Dunăllei reprezintă ună zonă cu un potențialu turisticu ti anami, spuni Stoica Marius Simion, primarlu a muniţipiului Orșova, ditu giudețlu Mehedinți.



    “Tru zonă, va lu aflămu Ciucarlu Mare, ună măyulă cari nu treaţi di 318 di metri, ama și Ciucarlu Nicu, locări cari suntu mplini di trasee turistiţi și ditu kipita a curi putem s’nă hărsimu cu muşuteaţa a fisillei emu di pi mealu românescu emu di pi mealu sărbescu. Anaparti di Dunaru, easti Sărbia. La sinuru, ia, putem s’videmu un peisaju mirific, suntu trasee di priimnari, suntu formi spectaculoasi di reliefu. Aestea s’vedu şi tu spileili ditu zonă. Fac urminie tră videari Spileaua Ponicova, nai cama lungă spileauă ditu Dirvenea a Dunăllei, ningă localitatea Dubova, la 25 di km di Orșova. Ari aproapea 1600 di meatri și treaţi pritu munţălli Ciucarlu Mari și cu işită la Dunaru. Easti accesibilă emu di pi uscatu emu di pi Dunaru, cu varca. Tu intrata ali spileauă, ňiclu arâu cu idyea numă zuyrăpseaşti niscănti cllei şcurti, sălbatiţi și ună apunti naturală lungă di aproapea 25 di meatri și analtă di șasi, șapti meatri. Tru spileaua băneadză di multu kiro prăvdză ayri.”



    Tru zonă, puteț s’vă priimnaţ cu ambarcațiuni di viteză, tru unu tur di 45 di minuti, i cu ambarcațiuni cu imnaticu preayalisitu, tru tururi di ună sihati și giumitati. Ditu Căzăňili Niţ, s’intră tru golful Mraconia, iu easti și mănăstirlu Mraconia, cunuscut cu numa di “Mănăstirlu di sumu apă”. Deapoa puteţ s’nidzeţ cătă Căzăňili Mări iu poati s’hibă vidzutu golful a Dubovăllei. Tot tru Căzăňili Mări va s’aflaţ ună altă spileaua impresionantă. Stoica Marius Simion, primarlu a muniţipiului Orșova.



    “Nu alargu di spileaua Ponicova avem ună altă formațiuni spectaculoasă, Grota Veterani, la 27 di km di Orșova. Să spuni că easti prota di aestă turlie ditu România cari fu cartografiată. Nilli și ňilli di vizitatori dănăsescu aoa cathi anu. Easti una ditu nai ma mărli muşuteţ ditu Dirvenea-a Dunăllei. Reprezentanțăllii a Parcului Natural Porțăli di Heru dimăndară că easti nai cama vizitată distinație după litoralu românesc ali Amarea Lae. Nu alargu di Dubova și di Orșova, easti mastea pilikisită a văsillelui dac Decebal, un altu obiectiv turistic cunuscut a zonăllei. Easti unu basorelief analtu di aproapea 55 di meatri, cari easti pi mealu mplinu piştirei a Dunăllei, pi partea românească. Basorelieflu easti sculptatu tru piştireauă și easti nai cama marea sculptură di keatră ditu Europa. Fu finanțată di nai cama avutlu omu ditu România ditu aţelu kiro, emburlu și istoriclu Iosif Constantin Drăgan. Maşi lundzimea a oclliloru aliştei sculptură easti di aproapea 4,3 meatri, a deapoa cara va s’vremu s’misurăm narea, va s’videmu că ari șapti meatri. Nu dipu alargu, pi alantă parti a Dunăllei, putem s’videmu, la nivelu a Dunăllei, Tabula Traiana. Easti un edifiţiu veclliu di aproapea 2.000 di aňi. Fu pilkisitu tu keatră di romani pritu anlu 101.”



    Reghiunea easti bănată di români și di sârghi, născănti localităț avânda ună majoritati sârbească. Ari şi ună comunitati di cehi, a deapoa tutu aoa puteț s’videţ nica și ună ňică comunitati ghirmană. Dimecu, va s’aflaţ adeţ, ama și un meniu diversificatu. Cu tuti aestea, iesu tu migdani speţialitățli adrati ditu hiți, tră cari s’ndreapsi și un festival ţi s’ţăni cathi anu tru localitatea Șvinița.



    Autoru: Daniel Onea


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Cazanele Dunării

    Cazanele Dunării

    Vă invităm astăzi
    în sud-vestul României, într-o zonă despre care mulți turiști spun că ar fi
    printre cele mai frumoase. Relieful este cu siguranță unul deosebit. Veți găsi
    aici pe de-o parte dealuri stâncoase, pe de altă parte Dunărea, iar iubitorii
    naturii vor fi încântați de rezervațiile naturale în care se găsesc păduri
    seculare cu plante și păsări rare, protejate prin lege. Cazanele Dunării reprezintă o zonă cu un potențial turistic
    extraordinar, spune Stoica Marius Simion, primarul municipiului Orșova, din
    județul Mehedinți.

    În zonă, întâlnim Ciucarul Mare, un deal
    care nu depășește 318 metri, dar și Ciucarul Mic, zone care sunt împânzite de
    trasee turistice și de pe vârful cărora putem contempla peisajul superb atât de
    pe malul românesc cât și de pe malul sârbesc. Dincolo de Dunăre, se află
    Serbia. La graniță, iată, putem observa un peisaj mirific, sunt trasee de
    drumeție, sunt forme spectaculoase de relief. Acestea se regăsesc și în
    peșterile din zonă. Recomand pentru vizitare Peștera Ponicova, cea mai lungă
    peșteră din Defileul Dunării, lângă localitatea Dubova, la 25 de km de Orșova.
    Are circa 1600 de metri și străbate masivul Ciucarul Mare și are ieșire la
    Dunăre. Este accesibilă atât de pe uscat cât și de pe Dunăre, cu barca. La
    intrarea în peșteră, pârâul cu același nume creează niște chei scurte,
    sălbatice și un pod natural lung de circa 25 de metri și înalt de șase, șapte
    metri. Peștera e locuită de foarte mult timp de animale sălbatice.



    În zonă, puteți
    face plimbări cu ambarcațiuni de viteză, într-un tur de 45 de minute, sau cu
    ambarcațiuni lente, în tururi de o oră și jumătate. Din Cazanele Mici, se intră
    în golful Mraconia, unde se află și mănăstirea Mraconia, cunoscută sub
    denumirea de Mănăstirea de sub apă. Apoi se poate merge spre Cazanele Mari
    unde se vizitează golful Dubovei. Tot în Cazanele Mari veți găsi o altă peșteră
    impresionantă. Stoica Marius Simion, primarul municipiului Orșova.

    Nu departe de peștera Ponicova avem o altă formațiune spectaculoasă,
    Grota Veterani, la 27 de km de Orșova. Se spune că este prima de acest fel din
    România care a fost cartografiată. Mii și mii de vizitatori se opresc aici
    anual. Este una dintre cele mai mari atracții din Defileul Dunării.
    Reprezentanții Parcului Natural Porțile de Fier au comunicat că este cea mai
    vizitată destinație după litoralul românesc al Mării Negre. Nu departe de
    Dubova și de Orșova, se află chipul sculptat al regelui dac Decebal, un alt
    obiectiv turistic cunoscut al zonei. Este un basorelief înalt de circa 55 de
    metri, care se află pe malul stâncos al Dunării, pe partea românească.
    Basorelieful e sculptat în stâncă și e cea mai mare sculptură de piatră din
    Europa. A fost finanțată de cel mai bogat om din România la vremea respectivă,
    omul de afaceri și istoricul Iosif Constantin Drăgan. Numai lungimea ochilor
    acestei sculpturi este de circa 4,3 metri, iar dacă ar fi să măsurăm nasul, am
    vedea că are șapte metri. Nu departe, pe cealaltă parte a Dunării, putem
    observa, la nivelul Dunării, Tabula Traiana. Este un edificiu vechi de aproape
    2.000 de ani. A fost sculptat în stâncă de romani prin anul 101.


    Regiunea este locuită de români și de sârbi, unele
    localități având o majoritate sârbă. Mai există și o comunitate de cehi, iar
    tot aici puteți întâlni chiar și o comunitate mică germană. Prin urmare, veți
    găsi tradiții, dar și un meniu diversificat. Cu toate acestea, se remarcă
    specialitățile din smochine, cărora li s-a dedicat și un festival anual în
    localitatea Șvinița.


  • Mehedinţi

    Mehedinţi

    Ne îndreptăm
    astăzi către sud-vestul României, o zonă turistică a cărei faimă a depăşit de
    mult graniţele ţării. Clisura Dunării oferă un peisaj aparte. Prin acest
    defileu vom înainta spre Cazanele Mici şi Cazanele Mari, locuri în care fluviul
    întâlneşte munţii. În zonă se pot face excursii în peşterile din zonă,
    alpinism, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitaţie, ciclcism şi se
    organizează jocuri de aventură pentru
    tineri. Oferta de cazare este foarte variată, iar cea culinară, deşi
    diversificată şi ea, are la bază mâncărurile tradiţionale din peşte.


    Însă pe întreg
    teritoriul judeţului Mehedinţi există atracţii turistice şi zone deosebite
    numai bune pentru a petrece câteva zile de relaxare. Diana
    Nodiţ este
    preşedintele Asociaţiei Pro-Mehedinţi, o organizaţie
    non-guvernamentală. Conduce un grup de oameni inimoşi care şi-au propus încă de
    acum zece ani să promoveze regiunea atât la nivel naţional cât şi
    internaţional. Oriunde, în orice parte a judeţului Mehedinţi,
    atracţiile turistice sunt extraordinare. Ne referim la zona Clisura Dunării,
    din partea de sud-vest a judeţului, Cazanele Dunării, celebra statuie a lui
    Decebal. Este sculptată într-o stâncă şi este cea mai înaltă din România. Avem
    spaţii de cazare în locuri deosebit de frumoase. Apoi, avem sudul judeţului cu
    arii naturale protejate, unde, fără să exagerez sau să glumesc, vă spun că se
    pot întâlni pelicani. Este o zonă extarordinară. Cei care nu ajung în Delta
    Dunării, ar trebui să vină în zona de sud a judeţului Mehedinţi, pe malul
    Dunării. Mai avem şi zona de nord a judeţului, o zonă carstică, cu peşteri şi
    obiective naturale inedite cum ar fi podul natural de la Ponoarele, singurul
    pod natural circulabil din lume. Este o zonă extraordinar de pitorească, plină
    de tradiţii şi cu meşteşuguri.


    Iar,
    în funcţie de perioada anului în care vă programaţi vacanţa, veţi putea
    participa şi la evenimente locale. Calenadrul este bogat. Diana Nodiţ, preşedinte al
    Asociaţiei Pro-Mehedinţi. Este vorba despre Festivalul
    Liliacului, atunci când înfloreşte liliacul la Ponoarele. Este un festival care
    reuneşte şi ansambluri folclorice, când primăvara se arată în toată splendoarea
    ei. În vară avem Festivalul Smochinelor, în comuna Sviniţa. Este o comună de
    etnici sârbi, unde are loc şi o paradă foarte frumoasă de costume populare. Tot
    acolo se organizează Festivalul Satelor Dunărene, în cadrul căruia se reunesc
    locuitori ai tuturor satelor de pe malul Dunării, din Bulgaria, Serbia şi
    România. De asemenea, se organizează numeroase festivaluri în cetatea medievală
    din Drobeta Turnu Serverin.


    În
    judeţul Mehedinţi au ajuns foarte mulţi turişti străini în ultimii ani, de când
    zona s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere turistic, continuă invitata
    noastră. Avem şi croaziere pe Dunăre, care ajung aici din
    Germania. Turiştii coboară şi petrec timp şi în judeţul Mehedinţi. Sunt
    extraordinar de încântaţi şi, după ce vizitează această parte a României,
    pleacă având o părere foarte schimbată despre România, despre locurile frumoase
    şi despre oamenii ospitalieri din zonă.


    Mehedinţiul se
    prezintă excelent din punct de vedere gastronomic, spune Diana Nodiţ, preşedinte al Asociaţiei
    Pro-Mehedinţi. Partea din sud, de pe malul Dunării
    oferă turiştilor specialităţi din peşte.
    Iar la nord recomand preparatele din carne de porc, care au un specific aparte:
    şunca, jambonul, cârnaţii. Toate acestea se pregătesc olteneşte şi sunt foarte
    bune. Apoi, acum, primăvara, ciorba de urzici e foarte bună. Invităm turiştii
    cu mare drag şi îi asigurăm cu nu vor regreta. Vor avea parte de o vacanţă de
    neuitat şi îi aşteptăm cu sufletul deschis în această parte de Românie, în
    vacanţă, pentru că merită din plin.



    Iată aşadar o destinaţie pentru câteva zile de
    relaxare sau chiar pentru un concediu întreg.