Pregătiți
pentru viață, un program pilot al Ministerului Familiei, Tineretului si
Egalității de Șanse, în care aproape 4.000 de tineri cu vârsta de peste 14 ani,
atât din sistemul de protecție specială, cât şi copii cu părinți plecați la
muncă în străinătate au beneficiat de tabere educaţionale cu accent pe efectele
și consecințele consumului de droguri.
Povestea ARC continuă! Departamentul pentru Românii de Pretutindeni dă startul înscrierilor pentru taberele ARC, ediția 2021, în format online.
S-a încheiat prima etapă a taberelor Smart4Youth – proiect transfrontalier România- Ucraina de cooperare între 4 instituții de educație. S-a întâmplat la Vama, în județul Suceava. Urmează, în luna mai, cea de-a doua etapă a taberelor, la Cernăuți.
Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi, partener în proiect.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat, sâmbătă, la Sulina, unde se derulează programul guvernamental ARC, că se fac eforturi pentru ca tot mai mulți români plecați în străinătate să se întoarcă în țară.
Este important ca mulți dintre cei care au plecat sau dintre cei aflați la a doua sau a treia generație în străinătate să revină în România. A fost lansat acum zece zile Programul Start-up Diaspora, un program în valoare de 76 de milioane de euro, și sperăm că tot mai mulți dintre cei aflați departe se vor gândi că România reprezintă și o oportunitate de investiții, a declarant ministrul.
Andreea Păstîrnac a menționat că printr-un program lansat de Ministerul Educației se va da posibilitatea bursierilor din diaspora care vin în România să aleagă mai multe programe de studiu încă din primul an, la universitățile din țară.
La rândul său, Ministrul Tineretului și Sportului, Marius Dunca, a declarat, la Sulina, la o întâlnire din cadrul Programului de tabere ARC, dedicat copiilor români din străinătate, că este necesar un program de reabilitare a taberelor din țara noastră. El a adăugat că a discutat cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ca Programul ARC să fie extins în mai multe tabere din țară.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni organizează o dezbatere cu tema Identitate – Competiție – Performanță în cadrul programului de tabere ARC, ediția 2017.
Evenimentul va avea loc la Centrul de agreement Tabăra Sulina pe data de 15 iulie a.c., începând cu ora 11.00, cu participarea ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a ministrului tineretului și sportului, Marius Alexandru Dunca, a secretarilor de stat din cadrul Ministerului Educației Naționale și a Ministerului Turismului, precum și a reprezentanților autorităților locale din județul Tulcea.
În acest an, pentru prima dată de la existența programului, MRP a introdus parteneriatul cu nume mari din lumea sportului românesc, care au devenit ambasadori ai taberei, sub motto-ul Identitate – Competiție – Performanță.
La dezbatere va fi prezent și sportivul român de talie internațională, Mihai Covaliu, laureat cu aur la Jocurile Olimpice din 2000, bronz la Olimpiada din 2008 și campion mondial în 2005, președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, care le va povesti copiilor participanți la tabără despre ce înseamnă să fii campion?.
Proiectul de tabere ARC este parte integrantă a Programului de Guvernare precum şi a Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017- 2020, fiind finanțat şi organizat de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, beneficiind și de sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Turismului și Ministerului Educației Naționale.
Taberele se desfășoară în Centrele de Agrement din Sulina, judeţul Tulcea (27 iunie – 8 august) şi Oglinzi, judeţul Neamţ (26 iunie – 31 iulie), în serii consecutive de câte șapte zile, la care participă 2000 de elevi, tineri și profesori însoțitori.
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni organizează şi anul acesta, în colaborare cu
Ministerul Tineretului şi Sportului, o nouă ediţie a Programului ARC, ce
presupune primirea în tabere din judeţele Neamţ şi Tulcea a copiilor românilor
din diaspora. Din prima serie a taberei de la Oglinzi, situată lângă Târgu
Neamţ, fac parte copii cu rezultate deosebite la învăţătură din Ungaria,
Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova. Copiii vor participa la ateliere şi la
numeroase laboratoare, în care vor învăţa în limba română matematică, dar şi
cântece şi poezii.
Un grup de 31 de studenţi din România, Republica Moldova şi Ucraina
participă, în perioada 10-15 iulie, la cursurile Şcolii de Vară Internaţionale Jean Monnet intitulată Pregătiţi pentru piaţa muncii, prima de acest gen
din activitatea Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice
şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea. Majoritatea tinerilor sunt
studenţi în anii superiori. Scoala de vară cuprinde prezentări interactive,
workshop-uri, simulări, jocuri de rol, în mai multe module zilnice.
Iubitorii americani de baseball din zona Washington DC au avut ocazia, la
sfârşitul săptămânii trecute, să cunoască România, la evenimentul Taste
of the World, informează biroul de presă al ambasadei României în Statele
Unite printr-un comunicat. Organizat de una dintre cele mai apreciate şi
valoroase echipe de baseball ale momentului, Washington Nationals, pe stadionul
Nationals Park, cu ocazia meciului cu Atlanta Braves, Taste of the
World – organizat pentru a doua oară – a fost dedicat promovării
culturale şi turistice în faţa a 40.000 de spectatori. Dintre cele opt misiuni
diplomatice invitate, ambasada României a primit onoarea de a participa la
ceremonia de anunţare a echipelor de start. De asemenea, drapelul ţării a fost
prezentat în parada de pe terenul de joc. Ambasada a organizat două standuri
prin care a oferit publicului oportunitatea de a cunoaşte patrimoniul cultural
şi tradiţiile naţionale, atât prin informaţii turistice şi culturale, cât şi
prin produse tradiţionale românesti.
Ministerul Apărării Naţionale face, de astazi, recrutări de militari pe
bază de voluntariat. Legea privind statutul rezerviştilor voluntari a intrat în
vigoare la 1 ianuarie, iar normele de aplicare au fost finalizate în martie.
Într-o primă etapă, Ministerul Apărării Naţionale recruteaza soldaţi şi gradaţi
voluntari în 24 de centre militare judeţene şi în Bucureşti. La momentul
completării cererii de înscriere, aceştia trebuie să aibă maximum 51 de ani, să
îndeplinească condiţiile impuse de fişa postului privind pregătirea şcolară şi
să treacă testele sportive. Selecţia va fi făcută pentru toate categoriile de
forţe din Armata României, fiind disponibile 2.200 de poziţii de încadrat
pentru soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari. După ce vor trece şi de testul
psihologic şi vor fi acceptaţi, soldaţii vor semna un contract cu Ministerul
Apărării Naţionale şi vor intra într-un program de pregătire. Pe perioada
contractului, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari pot fi solicitaţi
pentru a participa la misiuni internaţionale cu aceeaşi soldă şi diurnă cu
militarii activi, beneficiază lunar de 10% din salariul unui soldat activ, au
acces la sistemul medical militar. O a doua etapă a recrutărilor va fi pentru
subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri voluntari, pentru care sunt proiectate
600 de posturi. Pentru soldaţi şi gradaţi voluntari vârsta de recrutare este de
18-51 de ani, iar pentru subofiţeri, maiştrii militari şi ofiţeri vârsta maximă
este de 54 de ani.
Senatul a votat, luni, noua componenţă a conducerii Institutului Cultural Român, Liliana Magdalena Ţuroiu, susţinută de PSD, urmând să conducă ICR în următorii patru ani. Vicepreşedinţi au fost alesi Mirel Taloş din partea ALDE şi Krizbai Bela Dandin partea UDMR. Liliana Ţuroiu este creatoare de modă, cadru didactic al Universităţii de Arte din Bucureşti şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Poliţiştii români de frontieră aflaţi în misiune FRONTEX în cadrul Operaţiunii Maritime Comune “EPN POSEIDON SEA”, au salvat 52 de persoane, dintre care 13 copii, care erau pe o ambarcaţiune ce risca să se scufunde în apele Mării Egee. Persoanele salvate au fost transportate în Portul din Chios şi predate în siguranţă autorităţilor elene, pentru efectuarea procedurilor specifice. Persoanele provin din Siria, Kuweit, Arabia Saudită şi Palestina. De la începutul detaşării în Grecia (ianuarie 2017), alături de echipajele celorlalte nave aparţinând statelor membre ale UE, detaşate de Agenţia Frontex în Grecia, în cadrul acestei operaţiuni poliţiştii de frontieră români de pe nava Gărzii de Coastă au salvat 676 de persoane care se aflau în pericol, la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni, în apele teritoriale elene.
Tinerii interesaţi de o carieră în administraţia publică centrală se pot înscrie, până la 9 mai, în Programul Oficial de Internship al Guvernului României. Programul este destinat românilor cu vârsta maximă de 25 de ani, studenţi sau recent absolvenţi ai unei universităţi din România ori din afara ţării.. Rezultatele vor fi anunţate pe 26 iunie. Ediţia aniversară a Programului ediţia a V-a se va desfăşura în intervalul 17 iulie – 18 septembrie şi pune la dispoziţia tinerilor interesaţi 100 de poziţii de intern în peste 75 de domenii de studii. Participanţii vor beneficia de o bursă în cuantum de 1.000 RON/lună pentru amortizarea costurilor de subzistenţă în cele două luni ale stagiului, în condiţiile în care vor lua parte la activităţile comune sau specifice instituţiei-gazdă cel puţin 6 ore/zi. Anul acesta, la Program s-au alăturat Guvernului României alte 51 de instituţii-gazdă. De asemenea, datorită succesului înregistrat în ediţiile anterioare, Executivul va oferi expertiză în organizarea programelor de internship, inclusiv în administraţia publică locală.
In acest an Programul “ARC” de tabere în România, destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni, va fi organizat în Centrele de Agrement din Sulina, judeţul Tulcea (27 Iunie – 8 August ) şi Oglinzi, judeţul Neamţ (26 Iunie – 26 Iulie), în serii consecutive de câte şapte zile. Înscrierile se pot face până la data de 1 mai, la misiunile diplomatice sau la adresa de email: taberearc@mprp.gov.ro. Pentru grupurile din Diasporă au fost alocate 600 de locuri iar organizatorii vor suporta cheltuielile de cazare şi masă. Grupurile se vor constitui cu sprijinul misiunilor diplomatice şi al mediului asociativ respectând următoarele criterii: participanţii sunt români din strainătate cu vârsta cuprinsă între 10 ani şi 18 ani; participă pentru prima dată la programul “ARC”; au cunoştinţe de limba română; sunt câştigători ai olimpiadelor/concursurilor naţionale şi internaţionale sau au rezultate bune la învăţătură; au rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice, au rezultate desebite în promovarea identităţii româneşti. Pentru grupurile care se vor constitui în Diaspora este obligatoriu ca grupul să se constituie din minimum 9 copii, să fie însoţit de un adult, care îşi va asuma responsabilitatea pentru siguranţa acestora..
Odată
cu intensificarea afluxului de refugiaţi din Siria către Europa, au apărut şi
în societatea românească dezbateri şi s-au iscat polemici. La nivel
instituţional şi politic, România s-a anagajat să primească peste 6.200 de
refugiaţi prin mecanismul de relocare al UE. La nivel social, situaţia
refugiaţilor stârneşte dispute şi curiozităţi deopotrivă. Dar şi multă empatie,
mai ales pentru femei şi copii. Empatia, dar şi preocuparea profesională, au
făcut-o pe fotoreporteriţa Ioana Moldovan să viziteze, în 2013, tabăra de
refugiaţi sirieni de la Zaatari din Iordania. Pe atunci, oamenii de acolo nu se
gândeau să plece neapărat mai departe şi chiar îşi încropiseră un fel de
aşezare, ne povesteşte Ioana Nicolae: Tabăra din Zataari
devenise deja un fel de mic oraş, avea o stradă cu mici magazine şi taverne pe
care o denumiseră în glumă Champs Elysees. Şi a fost o surpriză să văd cum se
dezvoltă o comunitate de aproximativ 120.000 de oameni care, fugind din calea
războiului, au încercat, într-un fel sau altul, să-şi creeze o nouă viaţă. Unii
trăiau în corturi, alţii locuiau într-un fel de containere ca cele folosite de
muncitorii de pe şantiere care erau aranjate ca să semene, cât de cât, cu un
cămin. Am observat, însă, un lucru: dacă în Zataari, oamenii mai aveau o
speranţă că se vor întoarce acasă curând, pe traseul lor din Europa, refugiaţii
nu mai aveau această speranţă.
Ioana
Moldovan i-a însoţit pe refugiaţi şi în călătoria lor prin Europa, mai precis
prin Serbia, Croaţia, Macedonia şi Grecia. Cei mai mulţi visau să ajungă
într-un El Dorado care pentru ei însemna Germania, fără să conştienteze prea
bine ce-i aşteaptă în realitate acolo. Îşi doreau, însă, o viaţă mai bună şi
pentru asta puteau da dovadă de multă perseverenţă, a observat Ioana Moldovan: Cel mai mult cred că m-a impresionat hotărârea lor şi curajul
lor şi dârzenia lor, pentru că ai nevoie de toate astea ca să porneşti pe acest
drum, ca să treci prin tot acest calvar, să suporţi nopţile nedormite, să
parcurgi marea într-o barcă gonflabilă. De-a lungul experienţei mele, nu cred
că am întâlnit pesimism. Am întâlnit oboseală, am întâlnit frustrare, dar nu
cred că am întâlnit pesimism.
Dacă în primul val de migrare, au
sosit pe ţărmurile Europei mai ales bărbaţi, acum sosesc, în special, femei şi
copii, adăugând o dimensiune şi mai dramatică acestei tragedii. Iar
fotografiile Ioanei Moldovan surprind din plin acest tragism: Dacă
în taberele de refugiaţi, femeile, mai ales mamele, şi-au creat un fel de mediu
în care să se simtă acasă şi unde reuşeau cumva să se gospodărească, pe drumul
prin Europa acest lucru devine aproape imposibil. Foarte mult timp accesul la
toalete a fost imposibil ca şi acela la o igienă corespunzătoare. Am văzut mame
cu copii mici care erau nevoite să-şi schimbe scutecele pe o platformă de tren
sau pe câmp.
Impresionată de informaţiile
vehiculate pe reţelele de socializare, anul trecut o altă româncă, Alina Petcu,
şi-a dat demisia de la compania de
stat unde lucra ca economist şi a plecat în Lesbos să vadă cum insula unde-şi
petrecuse concediile s-a transformat în tabără de refugiaţi.
În primele zile, am fost într-o tabără de persoane vulnerabile, adică
persoane care şi-au pierdut rude la traversarea cu barca prin înec. Şi-au
pierdut soţii, fraţi, surori sau copii. Tot acolo erau şi copii rămaşi orfani
în aceleaşi împrejurări. Ulterior, am migrat în nordul insulei, în Molyvos, unde m-am lipit de o
asociaţie de voluntari. Acolo am lucrat mult în port şi într-o tabără de
tranzit. Aici veneau prima dată refugiaţii şi de aici, erau direcţionaţi către
capitala insulei pentru înregistrare. La Molyvos, stăteau doar câteva ore, iar
dacă soseau noaptea, urmau să înnopteze aici. Voluntarii ofereau ajutor 24 din
24 de ore şi se lucra în ture.
Cel mai
mult au impresionat-o pe Alina în această tabără femeile care şi în aceste
condiţii anormale încercau să se poarte firesc, aşa cum ar fi făcut-o în mod
cotidian, în existenţa lor dinainte. Alina Petcu: Când am ajuns acolo, am constatat că acele femei
sunt exact ca noi. Proveneau din toate straturile sociale, aveau o pregătire
profesională diversă, de la cele care nu aveau nici un tip de educaţie până la
profesoare, doctoriţe sau farmaciste. Cu câteva zile înainte de
plecarea mea, o femeie – care avea un soţ şi un copil – a născut imediat ce a
ajuns pe ţărmul grecesc. A fost moşită de o voluntară care făcea pentru prima
dată acest lucru. A născut acolo, pe pietre, înconjurată de lume, iar apoi a
sosit şi un medic. Am întâlnit, de asemenea, foarte multe femei singure, care
plecaseră singure. Fuseseră studente şi s-au hotărât să plece pentru a găsi o viaţă
mai bună. Nu purtau hijab şi mi se păreau foarte cosmopolite.
Conform
mecanismului de relocare al UE, România a solicitat, până acum, Italiei 190 de refugiaţi
aflaţi în centrele sale, iar Greciei 125 de refugiaţi, în total 315 persoane.
Dintre aceştia, în ţara noastră, până în luna august, au
ajuns 139 de refugiaţi.Totuşi, efortul României de integrare a celor ce solitică azil e mai vast,
aflăm de la Ana Neamţu, expertă în cadrul Inspectoratului General pentru
Imigrări: În paralel, România se pregăteşte şi pentru
iminenţa unui flux migratoriu la graniţele sale, iar asta înseamnă amenajarea
unor tabere care se numesc centre integrate şi sunt gestionate de poliţia de
frontieră. Pe lângă toate acestea,România continuă să aibă un flux constant de
imigranţi. Acest flux se menţine pe un trend uşor crescător, de aceea în
principiu este unul constant. În 2015, au fost aproximativ 1200 de cereri de
azil, un număr asemănător cu cele din anii 2013-2014. În 2015, circa 500 de
persoane.au obţinut o formă de protecţie din partea statului român. În ultimii
doi ani, marea majoritate a solicitanţilor de azil şi a celor care au obţinut o
formă de protecţie provin din Siria. România are 6 centre pentru cazarea
solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor. Ele au o capacitate de cazare de 1700
de locuri şi se pregăteşte deschiderea, în caz de nevoie, şi a altor centre.
Situaţia refugiatelor a
atras şi atenţia Parlamentului European care a votat un raport referitor la
importanţa dimensiunii de gen în elaborarea politicilor şi procedurilor de
azil.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat sâmbătă, 2 iulie 2016, la evenimentul de lansare a programului de tabere pentru românii de pretutindeni ARC” de la Oglinzi, județul Neamț, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Ministerul Tineretului și Sportului.
În deschiderea evenimentului, demnitarul a subliniat că programul de tabere pentru românii de pretutindeni ARC” reprezintă un loc de întâlnire pentru tineri români veniți din toate colțurile lumii, atât din comunitățile noastre din vecinătate, precum și din diaspora.
Suntem cu toţii români, simţim româneşte şi trebuie să fim împreună, să menţinem vii legăturile dintre noi, din oricare parte a Dunării sau Prutului am fi, oriunde în lume ne-am fi născut. Voi, tinerii, sunteţi viitorul şi este necesar să fiţi conectaţi cu ceea ce vă reprezintă din punct de vedere cultural pentru a şti cum să vă poziţionaţi şi să nu vă pierdeţi rădăcinile într-o lume atât de diversă, de multiculturală şi de dinamică”, a precizat ministrul delegat Dan Stoenescu.
Programul de tabere pentru românii de pretutindeni ARC” 2016 se desfășoară în două locații: la Centrul de Agrement Sulina, Județul Tulcea, și la Tabăra Oglinzi, Județul Neamț.
Taberele sunt organizate pe perioada vacanței de vară și se adresează atât elevilor, tinerilor, studenţilor şi profesorilor români din ţările aflate în jurul graniţelor României şi Balcani, cât și celor din Italia, Spania, Grecia, Canada, precum și state din Orientul Mijlociu.
Scopul programului la care participă peste 2000 de tineri este conștientizarea apartenenței la identitatea culturală și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească. De asemenea, taberele le oferă participanților posibilitatea de a intra în contact cu realitățile României, accesul la valorile patrimoniului cultural românesc și promovarea imaginii României și a românilor.
Copii vor lua parte la activități culturale și sportive, concursuri de cultură generală, proiecții de filme, prelegeri cu teme legate de istoria și civilizația românească, precum și cursuri de limba română susținute de personalități din mediul universitar și din societatea civilă.
Participanții au fost selectați prin intermediul misiunilor diplomatice ale României și cu sprijinul asociațiilor românești din afara granițelor, în baza îndeplinirii condiției obligatorii de asumare a identității culturale românești.
Primii refugiaţi de origine siriană sosiţi în România au fost preluaţi de Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din vestul ţării, de la Timişoara. Este vorba despre patru cetăţeni care călătoreau fără forme legale şi care, după ce au fost depistaţi într-o gară, au declarat că doreau să ajungă în Germania şi au solicitat azil în România. Datele arată că, în prezent, nu există o presiune specială din punct de vedere migraţionist la adresa României — anul acesta s-au înregistrat 944 de cereri de azil faţă de 900 în 2014.
Guvernul de la Bucureşti a luat, însă, măsuri şi a operaţionalizat două tabere în vestul ţării, fiecare cu o capacitate de cazare de 500 de persoane. Dincolo de măsurile imediate, şeful executivului, Victor Ponta, a atras, însă, atenţia că situaţia este nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte capacitatea de integrare a persoanelor cu statut de refugiat:
Mă refer aici în primul rând la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educaţie pentru copiii care au acest statut, respectiv la integrarea şi accesul la locuri de muncă. România nu a avut o experienţă şi o mentalitate adecvată până în acest moment şi cred că este de datoria noastră să înţelegem ce înseamnă acest fenomen la nivel european, să fim pregătiţi pentru orice fel de provocare şi să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenţie, ci şi la integrare, atunci când va fi cazul.”
Potrivit planului Comisiei Europene de redestribuire a 120 de mii de migranţi între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, României i-au fost alocaţi încă 2475 de refugiaţi, pe lângă cei 1785 pe care Bucureştiul anunţase că îi poate primi. Este nevoie de un efort comun al tuturor autorităţilor şi instituţiilor, având în vedere că România nu are încă implementate în legislaţia naţională obligaţiile privind protecţia refugiaţilor, a copiilor şi a persoanelor aflate în nevoie, spune Victor Ponta.
Bucureştiul alocă doar 3,6 lei (0.8 euro) pe zi pentru fiecare refugiat care ajunge pe teritoriul său, pentru că aşa prevede o lege în vigoare din 2006, dar acest act normativ trebuie modificat, a adăugat premierul. Opoziţia, prin vocea deputatului PNL Ionuţ Stroe, şi-a exprimat disponibilitatea de a sprijini măsurile necesare, astfel încât România să acţioneze pe linia de solidaritate europeană: Aveţi suportul parlamentului, cel puţin la nivel declarativ, dar concretizaţi aceste afirmaţii şi veniţi aici cu propuneri legislative care să creeze mecanismele integrării sociale, a asigurărilor de sănătate şi toate cele pe care l-aţi amintit.”
Ionuţ Stroe a apreciat, pe de altă parte, că România este una din puţinele ţări care mai are încă ambasadă în Siria, iar acest lucru ar trebui valorificat.
A mai rămas o săptămână până la deschiderea oficială a Programului de tabere ARC, ediţia 2015. Evenimentul va avea loc la Sulina, în prezenţa ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvar, a altor reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi a unor membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Taberele ARC sunt organizate în perioada 29 iunie – 3 august, în cadrul Centrului de agrement de la Sulina şi în cadrul Taberei Luminiţa, de la Eforie Nord. Pentru acest an, este aşteptată participarea a aproximativ 2.000 de copii şi tineri, etnici români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, precum şi din Italia, Spania, Grecia, Statele Unite ale Americii, Canada sau din Orientul Mijlociu şi Africa. Participanţii sunt selectaţi prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, cu sprijinul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în baza îndeplinirii condiţiei obligatorii de asumare a identităţii culturale române. În cadrul activităţilor educative şi recreative pe care le propune Programul ARC, vor fi invitaţi profesori universitari, jurnalişti şi alte personalităţi care vor susţine prelegeri cu teme de interes precum: limbă, istorie, cultură şi civilizaţie română, ştiinţe ale comunicării sau sport.
Comisia Europeană a adoptat Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru România, în valoare de 8,2 miliarde euro. Din aceştia, 6,7 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, care urmăreşte reducerea dezechilibrelor dintre regiunile UE. Potrivit comisarului european pentru politica regională, Corina Creţu, acesta este unul dintre cele mai mari programe de investiţii din Uniune. Investiţiile vor fi folosite pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii la oraş, pentru crearea şi amenajarea de spaţii verzi, pentru un transport accesibil şi curat sau pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate. Programul va sprijini, de asemenea, creşterea calităţii serviciilor medicale şi adaptarea educaţiei şi a formărilor profesionale la nevoile pieţei de muncă.
Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris are, în premieră, un vicepreşedinte român. Avocatul Crenguţa Leaua a fost numită în această funcţie pe care urmează să o preia la 1 iulie. Într-un comunicat, aceasta precizează că este pentru prima dată când în lista celor 17 vicepreşedinţi ai Curţii Internaţionale de Arbitraj se regăseşte un jurist dintr-o ţară din Europa de Est, alta decât Rusia. Această numire vine după încheierea unui mandat de trei ani ca membru al Curţii. Crenguţa Leaua este conferenţiar universitar titular la Academia de Studii Economice Bucureşti şi cadru didactic asociat în cadrul programului de masterat în Arbitraj Comercial organizat de Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este arbitru cu experienţă în peste 100 de cazuri, fiind inclusă pe listele de arbitri ale curţilor de arbitraj de pe lângă camerele de comerţ şi industrie din România, Austria, Polonia, Bulgaria şi Slovenia, precum şi din Kuala Lumpur şi Shanghai. De asemenea, este listată ca arbitru la Centrul de Arbitraj şi Mediere al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (Geneva). Este membră a International Council for Commercial Arbitration (Haga), a London Court of International Commercial Arbitration şi a Swiss Arbitration Association.
Gospodăriile din România au economisit, în medie, 231,5 lei lunar, în 2014, ceea ce a însemnat 9,3% din veniturile totale – arată Institutul Naţional de Statistică. Situaţia pe categorii de gospodării se prezintă astfel: gospodăriile de salariaţi au economisit în medie 10,5% din venituri, cele de pensionari 10,7%, cele de agricultori 3%, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole 4,3%, în timp ce gospodăriile de şomeri au efectuat cheltuieli mai mari decât veniturile, înregistrând un deficit de 0,8%. Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, în 2014, de 6,2%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 11% din veniturile totale.
Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, şi ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabó, au semnat astăzi, 31 martie, Protocolul de colaborare pentru realizarea Programului de tabere “ARC” 2015, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
În declaraţiile de presă susţinute după terminarea ceremoniei, cei doi demnitari au apreciat organizarea celei de-a şaptea ediţii consecutive a Programului de tabere “ARC” ca pe o dovadă solidă a interesului pe care statul român şi Guvernul României îl acordă afirmării şi păstrării identităţii lingvistice, culturale, de tradiţii şi obiceiuri, a comunităţilor româneşti din întreaga lume. A fost subliniată buna colaborare între echipele DPRRP — MAE şi MTS, ca model de acţiune comună pentru instituţii ale statului care au în sfera de competenţă aspecte legate de problematica românilor de pretutindeni.
Ministrul delegat Angel Tîlvăr a arătat că Programul de tabere “ARC” 2015 are o semnificaţie cu atât mai mare, cu cât se adresează tinerelor generaţii şi aduce în România, în acest an, 2000 de copii şi tineri etnici români din comunităţile istorice şi din diaspora. Oficialul român a trecut în revistă obiectivele şi tipurile de activităţi pe care le va include programul şi şi-a exprimat convingerea că acesta va contribui la consolidarea legăturii participanţilor cu ţara-mamă precum şi la o mai mare apropiere de tot ceea ce înseamnă România şi identitatea românească.
Ministrul Gabriela Szabó a menţionat Strategia Naţională pentru Tineret, în conformitate cu care programul elaborat se adresează copiilor şi tinerilor etnici români care îşi asumă în mod liber identitatea culturală românească. Taberele sunt destinate să încurajeze comunicarea în limba română, să informeze tinerii asupra istoriei românilor, să aprofundeze cunoştinţele acestora de cultură şi civilizaţie românească şi, nu în ultimul rând, să contribuie la realizarea unor schimburi de experienţă şi la crearea unor interacţiuni între tinerii români de pretutindeni.
Comunicat MAE