Tag: tableta

  • Încărcător comun pentru dispozitivele electronice în UE

    Încărcător comun pentru dispozitivele electronice în UE

    După mai mulți ani
    de colaborare cu industria dispozitivelor electronice mobile, pe baza unei
    abordări voluntare, s-a redus deja numărul încărcătoarelor de telefoane mobile
    de la 30 la 3 în ultimul deceniu. Totuși, nu s-a ajuns la soluția ideală: un
    încărcător comun pentru toate aparatele. Astfel, Comisia Europeană a venit cu o
    propunere prin care portul de încărcare și tehnologia de încărcare rapidă să fie
    armonizate.


    Sonya Gospodinova,
    purtătoare de cuvânt la Comisia Europeană:

    După adoptarea și după intrarea sa în
    vigoare, va obliga producătorii de dispozitive electronice mobile să integreze
    portul de încărcare de tip USB-C. Asta înseamnă că fiecare dispozitiv care va
    intra în aria legislației va trebui să dispună de acest tip de port de
    încărcare. Dispozitivele electronice mobile care sunt incluse sunt telefoanele
    mobile, tabletele, camerele, console video portabile, dar și căștile și boxele audio
    portabile. De asemenea, propunerea Comisiei mai specifică și comercializarea
    separată a încărcătoarelor pentru
    dispozitive mobile.



    Tehnologia de
    încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea situației din prezent. Diferiți
    producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare. Astfel viteza de
    încărcare va fi aceeași atunci când se utilizează încărcătorul universal pentru
    dispozitive. Propunerea Comisie Europene mai obligă producătorii să ofere informații
    mai pertinente pentru consumatori. Astfel, aceștia vor trebui să furnizeze
    informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv
    informații privind puterea cerută de dispozitiv și dacă acesta permite
    încărcarea rapidă. Astfel, consumatorii vor putea vedea mai ușor dacă
    încărcătoarele lor îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv.

    Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt la Comisia Europeană: Vrem să rezolvăm
    neplăcerea cu care se confruntă consumatorul când cumpără dispozitive cu
    încărcătoare diferite. De acum încolo, un singur încărcător se va putea folosi
    pentru toate dispozitivele mobile și se
    va reduce poluarea cu obiecte electronice. Ne așteptăm ca soluția
    încărcătorului comun să aducă economii în jur de 250.000 de euro pe an, pentru
    consumatori. De asemenea, deșeurile electronice vor fi mai puține cu peste
    1.000 de tone.


    În 2020, în Uniunea
    Europeană, au fost vândute aproximativ 420 de milioane de telefoane mobile și
    alte dispozitive electronice portabile. În medie, consumatorii dețin
    aproximativ trei încărcătoare de telefon mobil, dintre care utilizează două în
    mod regulat. Cu toate acestea, 38% dintre consumatori declară că s-au
    confruntat cel puțin o dată cu probleme legate de încărcarea telefonului mobil,
    deoarece încărcătoarele disponibile erau incompatibile. Propunerea Comisiei
    Europene privind încărcătorul unic va trebui să fie adoptată de Parlamentul
    European și de Consiliul European. De la data adoptării, perioada de tranziție
    de 24 de luni va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de
    intrarea în vigoare.


  • Site-ul Radio România Internaţional, acum de pe tabletă sau smartphone

    Site-ul Radio România Internaţional, acum de pe tabletă sau smartphone

    Site-ul Radio România Internaţional poate fi acum accesat cu uşurinţă de pe tableta sau smartphone-ul tău!



    Poţi asculta sau reasculta emisiunile tale preferat sau poţi citi articolele disponibile în lima română, dialectul aromân şi alte 10 limbi străine de oriunde te-ai afla.



    Intră pe www.rri.ro de pe tabletă sau mobil şi spune-ne ce părere ai!

  • Smart Classrooms (reluare)

    Smart Classrooms (reluare)

    Elevii liceului Pedagogic Carmen Sylva” din Timişoara şi cei ai Colegiului Costache Negruzzi” din Iaşi au la dispoziţie tehnologie de ultimă generaţie şi conţinut digital adaptat curriculumului şcolar. Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Samsung Electronics România, a inaugurat, la începutul acestei săptămâni, două noi clase digitale în cadrul proiectului Smart Classroom”, iniţiat în 2013. Prima clasă SMART a fost deschisă în cadrul Şcolii Comerciale Superioare Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti, în septembrie anul trecut. Smart Classroom oferă o soluţie digitală de învăţare completă care include atât suport hardware şi software, cât şi conţinut digital, adaptat curriculumului recomandat elevilor de liceu. Clasa digitală din cele trei licee a fost dotată cu 31 de tablete de ultimă generaţie, un E-Board, un Smart TV şi două laptop-uri. Paul Balogh şi Cristian Dinu reprezintă compania Readforward, cea care a realizat software-ul ce face posibilă predarea pe suport digital. Paul Balogh ne explică în minutele următoare ce este proiectul LearnForward.



    Learn Forward este în acest moment cel mai important proiect al firmei noastre, este de fapt o platformă pentru folosirea manualelor digitale în interiorul unor clase. Ideea este să nu înlocuieşti profesorul cu o tabletă, ci să foloseşte tabletele şi computerele şi restul dotărilor dintr-o clasă, cum ar fi un e-board, pentru a aduce ceva în plus procesului normal de învăţare dintr-o clasă. Avem un site care conţine conturi pentru profesori, elevi şi alte device-uri speciale din clasă. Între aceste conturi pot fi folosite mai multe manuale digitale. Dacă ai orice fel de computer, tabletă sau telefon care se leagă la internet şi are un browser, atunci eşti pregătit tehnic pentru a folosi această platformă. Mai e un avantaj foarte mare, cel mai mare după părerea noastră, este extraordinar de simplu de utilizat. Ce ştim noi din competiţiile internaţionale e că sistemele acestea tind să devină extraordinar de complicate pentru că sunt gândite de către IT-işti. Or, IT-iştii sunt înnebuniţi de multe butoane, multe lucruri ascunse, e un fel de paradă a inteligenţei. Lucrul acesta e minunat dar e şi mai minunat dacă poţi să ascunzi această complexitate sub nişte butoane cât mai simple. Nu credem că profesorii trebuie să aibă doctorate în IT ca să poată să folosească aceste servicii online. Dacă se descurcă profesorul pe Facebook, se descurcă şi pe platforma noastră din prima.”



    Cum faci acest software, atât de simplu să fie accesibil din punct de vedere financiar, aflăm de la Cristian Dinu: Am reuşit ceea ce nu a putut nimeni să facă până acum, să avem o platformă care să poată să meargă pe orice dispozitiv, de la cel mai mic ecran la cel mai mare ecran. Necesită doar un browser şi orice dispozitiv are acest program, e vorba de acelaşi program pe care oamenii îl folosesc pentru a naviga pe internet. Din punct de vedere tehnic am reuşit să atingem un punct foarte important, acela al accesibilităţii totale, orice copil şi orice profesor poate accesa această platformă fără să existe bariere tehnice de intrare. Cele mai ieftine dispozitive pot fi folosite pentru a accesa softul făcut de noi.”



    Paul Balogh susţine că profesorii nu au de ce să se teamă de o şcoală digitalizată: Cei mai mulţi profesori sunt natural timoraţi de către aceste avansuri tehnice, au frică, toţi se gândesc că vine calculatorul şi-i înlocuieşte, asta e prima lor teamă, a doua este că trebuie să folosească un computer şi toţi copiii ştiu mai bine decât ei să folosească un computer, raportul de forţe normal dintr-o clasă nu mai e chiar acelaşi, dar noi am fost bucuroşi că am putut să vedem la Timişoara o profesoară autoritată fără să impună frică, folosind în chip natural softul după o singură sesiune de explicare a platformei, apoi s-a descurcat singură. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu celelalte clase, şi cu Kretzulescu la Bucureşti, şi cu cei din Iaşi dar la Timişoara adopţia a fost instantă.”



    Stăm de vorbă cu Roxana Cojocaru, profesoară la Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara, care ne spune cum au reacţionat copiii: Au fost foarte încântaţi, au aşteptat cu nerăbdare, ştiau că au câştigat, dar în momentul în care au intrat în sală şi au văzut-o, atunci şi-au dat seama că visul lor a devenit realitate. A fost o competiţie la care au participat 9 din liceele din Timişoara, au făcut fiecare câte un film prin care să răspundă la întrebarea de ce şcoala ta este cea mai smart”, se pare că şcoala noastră este cea mai smart din Vestul ţării. Prin această tehnologie avansată avem mai multe variante de a prezenta materialele mult mai bine, îi formăm mai bine, interacţiunea dintre profesor şi elev este foarte accentuată, se economiseşte foarte mult timp pentru că, de exemplu, nu mai stăm să desenăm scheme pe tablă, ele apar gata făcute prin softurile de care dispunem. Profesorul ştie în fiecare moment ce face fiecare elev, şi poate să intervină acolo unde este nevoie imediat.”



    Cinci şcoli au deja clase smart. Două dintre ele sunt în afara graniţelor României şi acesta este abia începutul, spune Cristian Dinu: “Sunt deja două şcoli în Bulgaria care folosesc acest software, e vorba de o şcoală de economie din Sofia şi încă una din Plovdiv. Ne bucurăm că am putut ieşi deja în străinătate cu acest software în primul lui an de existenţă. Mai avem proiecte pilot şi în alte ţări cum ar fi Brazilia, Mexic şi Statele Unite via India.”



    Viitorul şcolii este fără doar şi poate acesta. Hârtia, stiloul, creta, tabla vor fi înlocuite de ecrane. Cei mai încântaţi sunt, desigur, elevii. Cu o capacitate înnăscută de a se adapta la nou, tinerii sunt primii ce aleg calea digitală. Ne rămâne nouă, celorlalţi, să ţinem pasul cu ei şi să le punem la dispoziţie conţinutul de care au nevoie.

  • Românii şi internetul

    Românii şi internetul

    Românii sunt cei mai mobili utilizatori de internet din partea central estică a Europei. Majoritatea dintre ei îşi încep ziua on-line şi au o atitudine foarte deschisă faţă de noile tehnologii. Potrivit studiului Internetul în viaţa de zi cu zi”, comandat de Google şi realizat în cinci ţări: România, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, o treime dintre românii conectaţi la internet intră on-line de îndată ce se trezesc. Doina Costache, manager Google România, ne prezintă principalele concluzii ale acestui studiu. “Românii iubesc internetul şi tehnologia, românii iubesc să socializeze online, cam acestea ar fi principalele concluzii ale studiului. Evident, sunt nişte diferenţe de comportament între sexe: este foarte interesant că femeile preferă socializarea în afara oricărui alt set de unelte care le-ar putea salva viaţa. Întrebaţi fiind ce ar lua cu ei pe o insulă pustie, femeile au declarat că ar lua un dispozitiv conectat la internet în timp ce bărbaţii, ceva mai pragmatici, au recunoscut că ar lua în primul rând un cuţit, ca să se salveze, şi abia apoi un dispozitiv conectat la internet.”



    Cum se explică aceasă apetenţă a românilor pentru mediul online? Doina Costache consideră că totul are legătură cu… sângele nostru latin. Suntem singurul popor latin din cele cinci ţări care au fost incluse în studiu. Acest apetit al nostru de a socializa, de a fi prezenţi tot timpul în mijlocul unei mulţimi, fie că este o mulţime virtuală sau fizică, în viaţa reală, cred că asta ne diferenţiază. Noi suntem oameni sociabili, un popor bun, primitor, indiferent că este vorba de acasă, în public sau pe internet. Ne ajută foarte mult şi faptul că avem o bună infrastructură de internet. În cafenele, în hoteluri, chiar şi anumite parcuri din Bucureşti sunt conectate la internet şi asta ne diferenţiază de celelalte popoare din regiune dar ne şi ajută să fim prezenţi tot timpul on line.”



    Şi, ce fac românii atunci când sunt online? Se uită la filme, comunică între ei, caută adrese şi reţete ba chiar şi prospecte de medicamente. Divertismentul (muzică, comedie) este tipul de conţinut cel mai căutat atunci când vine vorba despre video online. Mai mult de o treime (37%) dintre cei care intră pe YouTube folosesc platforma ca modalitate de a alege ce filme să urmărească, iar 11%, respectiv 8% urmăresc clipuri cu temă culinară sau de frumuseţe. Unu din cinci bărbaţi încarcă fişiere pe YouTube, subiectul preferat al acestor clipuri fiind evenimente comice sau inedite din viaţa personală. Pentru majoritatea utilizatorilor de internet, călătoriile sau vacanţele încep online. Potrivit aceluiaşi studiu, 86% dintre respondenţi verifică hărţile online.



    Bărbaţii sunt mai avizi utilizatori de dispozitive mobile, unu din doi bărbaţi folosind hărţile pe smartphone şi tabletă pentru a calcula distanţele între două puncte pe hartă şi a ocoli străzile cele mai aglomerate, semnalizate printr-o aplicaţie integrată în Google Maps. Mai mult, unul din doi se ”plimbă” pe Street View, fie pentru a revedea locuri dragi, fie pentru a se orienta atunci când aleg un traseu sau chiar în scopuri imobiliare. Buna conectare a românilor la internet, spune Doina Costache, are o explicaţie foarte simplă. Cred că am ars nişte etape, cred că aceste schimbări prin care am trecut după 89 şi după integrarea în UE, ne-au ajutat să ardem nişte etape. În loc să mergem pe o infrastuctură de cablu, încă prezentă în Vest sau chiar în Statele Unite, noi am mers direct pe conexiuni prin fibră de sticlă şi wi-fi. Practic, am fost obligaţi să facem acest salt tehnologic, altfel ar fi durat prea mult timp să ajungem la zi, dacă o luam pas cu pas. Toată această vâltoare ne ajută să fim mult mai progesişti decât vecinii noştri.”



    Online-ul e singurul mijloc de comunicare care creşte de la an la an şi asta ne diferenţiază faţă de celelalte ţări din regiune. Există însă şi capitole la care românii sunt un pic reticenţi: site-urile de matrimoniale şi cele ce presupun plăţi pe internet nu sunt atât de dezvoltate cum s-ar aştepta specialiştii. Românii sunt un pic reticenţi la plăţile online şi cred că mai multă educaţie în acest sens ar ajuta cu siguranţă întreaga economie de internet. In Marea Britanie şi Statele Unite, economia de internet este considerată o linie distinctă în PIB. În România şi în regiunea noastră este încă prea mică această linie de venit, încât să iasă în evidenţă, dar, repet, cu educaţie şi cu educaţia încă din liceu a ceea ce înseamnă Internet Banking, cum să-ţi dezvolţi o afacere online şi cum să o monetizezi, cred că am avea cu toţii de câştigat.”



    Telefoanele inteligente şi tabletele sunt din ce în ce mai prezente în viaţa noastră de toate zilele. Avem aplicaţii pentru orice. Remindere pentru cumpărături, colecţii de reţete culinare, agenda zilnică, jurnalul bebeluşului, programul cinematografelor şi rezervările de bilete fie la spectacole sau chiar pentru avion, totul este la distanţa de o … atingere de deget pe un ecran. La ce ne mai putem aştepta în viitorul apropiat? Personal, aş vrea să văd mult mai multă tehnologie pusă nu doar în slujba entertainment-ului, ci şi al sănătăţii. A doua zonă pe care eu aş vrea să o văd că decolează mult mai rapid decât se întâmplă în momentul de faţă ar fi energia verde. Aş vrea să văd mai multă tehnologie verde: maşini electrice, ceva să facem pentru a opri poluarea planetei şi încălzirea globală. Cred că aceste două direcţii, dacă le vom aduce pe agenda companiilor de IT&C mai rapid, vom avea cu toţii de câştigat.”


    Tehnologia, spune Doina Costache, nu este deloc intruzivă, nu este invazivă, este cu adevărat utilă şi complementară socializării şi vieţii noastre off line. Desigur, atunci când este folosită cu măsură.