Tag: tablete

  • Tablete pentru elevii din comuna Satchinez, judeţul Timiş

    Tablete pentru elevii din comuna Satchinez, judeţul Timiş

    Localitatea Satchinez, situată în nordul județului
    Timiș la circa 25 km de municipiul Timișoara, este importantă atât din punct de
    vedere istoric cât și turistic. Biotopul din rezervația
    Mlaștinile Satchinez este pus în valoare atât prin proiecte finanțate de la
    buget cât și din fonduri europene. La fel, și procesul de modernizare al
    localității este susținut prin proiecte europene. Două astfel de programe se
    desfășoară în acest moment în valoare totală de peste 1
    milion 300 de mii de lei spune primarul comunei Satchinez, Florin Cheaua:


    În acest moment avem în derulare două proiecte cu
    finanțare europeană, unul este prin Programul Operațional Competitiv prin care
    dorim să achiziționăm tablete pentru elevii care nu pot să frecvente în această
    perioadă școala. Aici am avut o finanțare de 843 de mii de lei. De asemenea,
    mai avem în implementare un proiect tot prin fonduri europene, să dotăm
    serviciul voluntar de intervenții în situații de urgență cu o autospecială nouă
    de pompieri. Și aici avem semnat un contract de finanțare în valoare de 487 de
    mii de lei.


    Administrația locală a reușit să achiziționeze
    deja o parte din echipamentul IT dar prin acest proiect va fi acoperit întreg
    necesarul de tablete școlare.


    În urma unei solicitări către Școala Gimnazială am
    primit necesarul de tablete care mai trebuie a ora actuală: în jur de 350. Noi,
    în total, la școală avem 500 și ceva de copii numai că noi am avut proiect în
    derulare prin PNDL în care pe lângă reabilitarea grădinițelor, a școlilor din
    localitate, am prins și acolo, de asemenea, achiziționarea de echipamente IT.
    În consecință, toate aceste proiecte, inclusiv acesta care se derulează, și
    sperăm noi să fie cât mai repede implementat, cu achiziționarea tabletelor,
    acoperă necesarul de care toți elevii din comuna noastră pot să
    beneficieze.




    Pentru a putea interveni în cazul unor calamități
    naturale dar și pentru igienizarea străzilor comunei a fost achiziționată o
    nouă autospecială spune primarul Florin Cheaua:


    Am luat această autospecială ținând cont de faptul
    că cea pe care o avem acuma în dotare este cam uzată din punct de vedere tehnic
    și am considerat că dacă tot ni s-au pus la dispoziție fondurile europene să
    putem să le accesăm și astfel să ne acoperim și nevoile în ceea ce privește
    prevenirea situațiilor de urgență care se pot întâmpla oricând. Așa cum știți,
    în timpul pandemiei, prin acele ordonanțe militare am fost obligați inclusiv să
    facem o spălare a străzilor asfaltate din localitate. Ne-am folosit de acea
    autospecială și am reușit să facem și acest
    lucru.



    Următorul proiect pe fonduri europene al
    administrației locale este dedicat dezvoltării turismului. Este vorba despre
    deschiderea unui sat de vacanță care, pentru început, va avea 15 case ridicate
    din materiale naturale ce se găsesc în regiune.




  • Tablete pentru asociațiile din diaspora

    Tablete pentru asociațiile din diaspora

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni lansează programul de dotare cu 60 de tablete a asociațiilor, fundațiilor, organizațiilor românilor de pretutindeni pentru activitatea educativă, culturală și socială desfășurată și a copiilor din afara granițelor țării care frecventează școlile/cursurile de limba română.



    Cele 60 de tablete achiziționate în acest program au fost împărțite în două loturi, primele 30 de tablete pentru asociațiile, fundațiile care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în acest an, iar cel de-al doilea lot de 30 de tablete pentru copiii cu nevoi speciale, înscriși la cursurile de limba română.



    Pentru lotul I, cererile se transmit până la data de 20 noiembrie 2020, la adresa electronică secretariat@dprp.gov.ro. Același termen și aceeași adresă sunt valabile și pentru al doile a lot pentru care trebuie trimise cererile împreună cu documentele solicitate.


    Cererile și mai multe detalii sunt disponibile aici.

  • Măsuri în sistemul de educaţie

    Măsuri în sistemul de educaţie

    Unele
    state europene au redeschis școlile luna aceasta. Nu și România, de pildă, unde
    cursurile în stil clasic ar urma să fie reluate la toamnă, odată cu începerea
    unui nou an de învățământ. Pentru ca anul școlar în curs să nu fie înghețat,
    cursurile au loc, în prezent, online, materia neparcursă va fi recuperată anul
    viitor, iar mediile vor fi încheiate cu minimum două calificative sau note.
    Revin în bănci, pentru examene, doar elevii din anii terminali de gimnaziu și
    liceu.


    Întrebarea principală nu este, însă, atât când vor merge, din nou,
    copiii la școală, cât mai degrabă cum va arăta învățământul, în condițiile în
    care specialiștii în domeniul sanitar susțin că va trebui menținută distanța
    fizică.


    Potrivit ministrului Educației de la București, Monica Anisie, în școli
    va fi nevoie de reguli noi, dat fiind, spre exemplu, că elevii nu vor mai putea
    sta câte doi în bancă şi nici unul în spatele celuilalt. Ministrul a precizat
    că vor fi achiziționate măști de protecție care vor fi distribuite atât
    copiilor, cât și personalului didactic și a promis că nu va mai exista unitate
    de învăţământ în țară fără asistenţă medicală. În egală măsură, au fost alocați
    150 de milioane de lei (circa 31 de milioane de euro) pentru cumpărarea de
    dispozitive electronice conectate la internet destinate elevilor din mediile
    defavorizate. Nu este clar câți copii au acces, la ora actuală, la cursurile
    online, pe de-o parte, fiindcă nu toți au un computer sau o tabletă cu acces la
    internet, pe de altă parte, pentru că nu toți profesorii pot pune în aplicare
    recomandarea ministerului.


    În opinia unui fost ministru al Educației, Mircea
    Miclea, situația cursurilor online ar fi fost mai clară, dacă România ar fi
    pregătit din timp o platformă de e-learning și, dacă ar fi existat voință,
    aceasta ar fi fost gata în 2014-2015. La rândul său, organizația
    neguvernamentală ʺSalvați Copiiiʺ avertizează asupra agravării riscului de
    excluziune socială a copiilor vulnerabili şi solicită definirea unor politici
    publice care să permită restabilirea imediată a dreptului la educaţie pentru
    toţi.


    Potrivit Ministerului Educației, la nivel naţional, în prezent,
    aproximativ 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie. Pentru a demonstra că
    poate fi asigurat accesul la educaţie digitală pentru toţi la costuri scăzute,
    mai multe companii din sectorul digital, reprezentanţi ai societății civile, cadre
    didactice şi personalităţi publice au colaborat la crearea primei tablete
    educaţionale românești. Tableta oferă acces la aproximativ 100 de aplicaţii şi
    site-uri educaţionale, are un sistem de control la distanţă, conţine
    instrumente de control parental şi este supravegheată pentru a se asigura
    folosirea sa exclusiv în scopuri educaţionale. Astfel de tablete vor fi donate
    copiilor defavorizaţi.



  • Anul şcolar s-a mutat online

    Anul şcolar s-a mutat online

    Unda de șoc generată de pandemia de coronavirus
    în intreaga lume, care a produs efecte în lanț în toate domeniile, s-a resimțit
    și asupra sistemului educațional. În România, distanțarea socială impusă de
    autorități pentru a preveni răspândirea virusului a dus, cum era de așteptat,
    și la închiderea temporară a unităților de învățământ. S-au scurs trei
    săptămâni de când elevii și studenții stau acasă și, deocamdată, nu se știe când
    se vor relua cursurile, întrucât totul depinde de evoluția pandemiei, Şcolile
    pot rămâne închise până când nu va mai exista niciun pericol pentru sănătatea
    copiilor, spusese, la jumătatea lunii martie, ministrul Educaţiei şi
    Cercetării, Monica Anisie, neprecizând o dată până la care cursurile ar urma să
    rămână suspendate. Oficialul a dat asigurări că specialiștii ministerului
    lucrează la scenarii care să compenseze efectele acestei crize. Intre timp,
    lecțiile se desfășoară online, însă această metodă a scos la iveală mai multe
    vulnerabilități: pe de o parte, nu toți elevii dispun de calculator, laptop sau tabletă
    și internet, pe de altă
    parte, nu toți dascălii au pus în aplicare această formă de învățământ.

    Ministrul
    Educaţiei, Monica Anisie, a transmis cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar o scrisoare deschisă în care îşi exprimă încrederea în
    capacitatea acestora de a crea contexte educaţionale prin orice mijloace de
    comunicare şi de a-i motiva pe elevi să rămână conectaţi la educaţie. Aceasta presupune păstrarea unui
    echilibru în tot ceea ce înseamnă acest proces: adaptarea volumului de resurse
    pe care îl transmitem elevilor, a activităţilor individuale pe care le
    solicităm acestora, iar participarea la cursurile online trebuie să fie un
    moment aşteptat de elevi, nu o presiune în plus
    , a precizat Monica Anisie. De
    altfel, ministerul Educației a identificat instrumente şi resurse digitale,
    care pot fi utilizate la învăţarea de acasă, cea asistată de tehnologie, și
    care au fost centralizate pe o platformă.


    Recomand fiecărui cadru didactic să
    selecteze instrumentele şi resursele cele mai adecvate sau să-şi creeze
    propriile resurse. Suntem conştienţi de faptul că sunt elevi şi cadre
    didactice care nu dispun de tehnologie pentru continuarea învăţării
    , a mai
    spus ministrul Educa
    ției,
    care a punctat faptul că suspendarea cursurilor reprezintă o perioadă în care este
    valorificată activitatea desfăşurată în sala de clasă, prin fixarea
    cunoştinţelor şi recapitularea temelor predate, fără a fi predate noi
    cunoştinţe şi fără a fi evaluați elevii. De asemenea, în perioada suspendarii
    cursurilor din cauza pandemiei de coronavirus, ministerul Educației realizează,
    în parteneriat cu postul public de televiziune, cursuri televizate, pentru a
    asigura continuitatea învățării. Sunt difuzate programe cu prioritate pentru
    elevii claselor a VIII – a și a XII – a, în vederea susținerii examenelor
    naționale.

  • Digitalizare sau/şi lectură

    Digitalizare sau/şi lectură

    Odată cu
    revoluția informațională și diversificarea aparatelor digitale, alături de
    beneficii și avantaje au apărut și dezavantajele. Din perpectiva părinților și
    a educatorilor, în general, dezavantajele îi privesc pe copii. De la vârste
    extrem de fragede, ei se obișnuiesc să mânuiască telecomanda, tableta sau
    telefonul mobil în detrimentul jocurilor tradiționale și, mai târziu, la vârsta
    școlară, în cel al lecturii. Diana Mocanu, directoarea editurii Gama din Iași,
    editură axată pe proiecte educaționale, rezumă dezavantajele digitalizării prea
    timpurii asupra dezvoltării cerebrale a copiilor
    . Există statistici la nivel european.
    Copii sub 5 ani petrec în medie 3 ore în fața ecranelor, ceea ce e foarte mult.
    Cred că pentru un copil de vârstă mică e important să-și dezvolte vocabularul,
    să-și dezvolte motricitatea fină. De asemenea, legăturile neuronale prin
    interacțiunea cu obiecte reale și nu cele virtuale. De aceea pentru un copil
    mai mic de 3 ani, e bine să impunem reguli și să-l ținem la distanță de ecrane.
    Pe măsură ce crește, este evident că digitalul își face loc în viața lui. În
    plus, adolescenții chiar trebuie să-și dezvolte competențe digitale, căci
    acesta este viitorul. Însă, pentru a prinde drag de carte, credem că este
    important ca ei să-și dezvolte această deprindere de a citi. Și aici, intervine
    rolul nostru de părinți. E foarte important să fim lângă copil ca să-l motivăm
    să citească și să-i dăm carți care să-l ajute să-și dezvolte gustul pentru
    lectură



    Tocmai pentru a deschide apetitul către lectură,
    editura Gama a lansat o campanie intitulată
    ZIUA ÎN CARE AVEM TIMP
    , campanie dedicată atât copiilor, dar și
    părinților, aflăm tot de la Diana Mocanu: Campania a debutat cu dezbateri. Una a avut loc în cadrul Târgului de
    Carte Gaudeamus de la București, iar cealaltă la Iași, orașul de origine al
    editurii noastre. În cadrul ambelor dezbateri am invitat voci cunoscute din
    domeniul cărților și al parentingului, dar și din domeniul virtual, pentru a
    avea și cealaltă perspectivă. Am vrut să găsim soluții viabile pentru părinți,
    pentru a le fi alături.


    În acest
    sens de mare ajutor sunt colecțiile de cărți speciale concepute astfel încât
    părintele să poată citi în tandem cu copilul. Acest fapt îl poate ajuta pe
    copil să citească mai ușor, fără să depună prea mult efort. Diana Mocanu: Dacă punem în competiție
    gadgetul/aparatura cu cartea, trebuie să ne gândim că echipamentul digital e
    foarte atractiv, e amuzant și, mai ales, e ușor de utilizat. Cititul este, în
    schimb, o activitate complexă care presupune un efort de mai mulți ani. Puse
    unul în fața celuilalt – gadgetul și cartea – va câștiga gadgetul atâta timp
    cât copilul nu citește cu ușurință.


    Dar niciuna din
    campaniile de genul acesta nu fost eficiente, dacă nu se adresează deopotrivă
    și părinților pentru a-i educa, consideră poetul Robert Șerban, unul din
    participanții la dezbaterile organizate în cadrul campaniei ZIUA ÎN CARE AVEM
    TIMP. Iată cum răspunde Robert Șerban îngrijorărilor unor părinți referitoare
    la timpul îndelungat petrecut de copiii lor în compania aparaturii digitale.
    Robert Șerban: :Uită să se privească în oglindă. Uită se mai închidă televizoarele, uită,
    când ajung acasă, să-și lase telefoanele și tabletele deoparte. Adică, le cer
    copiilor lor ceea ce ei nu pot face, le cer copiilor să facă lucruri cărora
    lor, părinților, li se par imposibile. Or, se știe prea bine, copiii fac ce văd
    la părinți, la cei care le sunt modele. De ani de zile sunt întrebat de
    prieteni cu copii ce să facă, ce strategii să adopte ca să-i determine pe
    copiii lor să citească. Reacția mea era: Dar tu ce faci când ajungi acasă?,
    Ce să fac? Mă așez pe fotoliu și deschid televizorul?, Atunci, ce aștepți de
    la fiul tău? Te vede pe tine citind sau pe soția/soțul tău?. Cam asta e explicația.
    Aceste campanii sunt importante, dar pentru a nu rămâne doar la nivel de teorie
    sau de slogan, ar trebui să-i vizeze și pe părinți, nu doar pe copii.


    La rândul său părinte,
    Robert Șerban înțelege fascinația exercitată de internet și de jocurile electronice.
    Pe de altă parte, știe că tehnologia digitală poate fi un instrument foarte bun
    pentru cunoaștere, dacă e folosită cum se cuvine. Robert Șerban: Noi nu le folosim ca
    niște instrumente, ci ne lăsăm folosiți de ele. Ne acaparează tot timpul. Sunt
    fascinante și fabuloase. Mă întrebam, deseori, ce m-aș fi făcut dacă, copil
    fiind în anii 1970 – 1980, aș fi avut la îndemână așa ceva. Sunt convins că aș
    fi fost vrăjit așa cum sunt și copiii mei. Am un băiețel de opt ani și o fetiță
    de 12 ani. Și eu mă lupt cu instrumentele la care au acces. Încerc să-i
    protejez și, mai ales, încerc să le spun că aceste lucruri nu sunt decât niște
    instrumente. Telefonul îl folosim doar ca să vorbim, nu ca să privim toată ziua
    pe ecranul lui, la televizor ne uităm din când în când la un film sau la știri,
    nu să devenim dependenți de el. Formativ e, totuși, actul lecturii. Fie că se
    întâmplă pe ecran, pe o foaie de hârtie, pe o carte, e important să se
    petreacă. E demonstrat științific că cititul dezvoltă sistemul nervos, dezvoltă
    creierul, te ajută să te concentrezi și să-ți imaginezi.



    Campania
    editurii Gama s-a încheiat printr-o zi în care părinții și copiii și-au pus
    deoparte aparatura IT – laptopurile, tabletele, telefoanele mobile – și au
    închis televizorul pentru a fi aproape de cei dragi, în compania unei cărți, a
    unui joc sau ieșind în aer liber.