Egiptul este profund divizat. De o parte sunt partizanii lui Mohamed Morsi, preşedintele îndepărtat, săptămâna trecută, de la putere. Sunt susţinuţi de formaţiunea islamistă a Fraţilor Musulmani. De cealaltă parte sunt nemulţumiţii, cei care au protestat zile la rând în piaţa Tahrir, din Cairo, devenită simbol al contestării felului în care Morsi a condus ţara în primul său an ca şef al statului. Aceştia sunt sprijiniţi de armată, a cărei influenţă în mersul treburilor ţării este, deja, arhicunoscută.
Poate sărbătoarea, abia începută, a Ramadanului — cea mai importantă a musulmanilor — să mai calmeze spiritele în următoarele 30 de zile cât va dura ? Nu puţini sunt cei care cred că nu. Fraţii Musulmani ar putea să-şi dubleze violenţele împotriva celor care le-au destituit preşedintele, iar armata să le răspundă pe măsură. In acest context, avertismentele cu privire la riscul declanşării unui război civil se multiplică. Islamiştii au pledat, de altfel, deja, pentru o revoltă a poporului împotriva celor care încearcă — spun ei — să le fure revoluţia cu tancurile şi au cerut comunităţii şi grupurilor internaţionale să intervină pentru a împiedica masacre, făcând referire la confruntările armate de la începutul acestei săptămâni, soldate de zeci de morţi.
“Provocările şi escaladarea violenţei trebuie evitate, iar toţi cei care revendică legitimitatea să acţioneze în mod responsabil pentru binele ţării” — a punctat, în termeni imperativi, diplomaţia europeană prin şefa ei, d-na Catherine Ashton.
La Bucureşti, secretarul de stat pentru afaceri globale din cadrul Ministerului de externe, Mihail Dobre, a primit-o pe d-na Laila Ahmed Bahaa El Din, ambasadorul Egiptului în România, la solicitarea acesteia. Din comunicatul diplomaţiei române citim : “Ambasadorul egiptean a făcut o prezentare a situaţiei interne actuale din ţara sa, a subliniat complexitatea evoluţiilor ce au urmat după declanşarea Primăverii Arabe şi a evidenţiat dificultăţile cu care se confruntă autorităţile egiptene în această perioadă în ceea ce priveşte formarea unui guvern interimar, dar şi hotărârea lor de a asigura continuarea procesului de transformare democratică a ţării”. România — a răspuns diplomaţia de la Bucureşti — deplânge pierderile de vieţi omeneşti în cursul ciocnirilor din ultimele zile şi condamnă orice formă de violenţă. Totodată, urmăreşte cu preocupare, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, evoluţiile actuale. Numai prin dialog, iar nu prin confruntare, se poate asigura succesul proiectului democratic. De aceea, România speră că în Egipt se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională prin organizarea de noi alegeri şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat cât mai rapid cu putinţă.
Miza depăşeşte cu mult graniţele naţionale! Egiptul este un factor cheie pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea economică din regiunea Mediteranei, a nordului Africii şi a Orientului Mijlociu. Or, stabilitatea şi securitatea lui sunt esenţiale pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.