Radio România Internațional

Tag: taieri ilegale

  • Criminalitatea de mediu în Uniunea Europeană

    Criminalitatea de mediu în Uniunea Europeană



    Criminalitatea împotriva mediului, a treia cea mai mare activitate ilegală din lume, este una dintre cele mai profitabile activități criminale organizate și are un impact major nu numai asupra mediului, ci și asupra sănătății umane, precizează Consiliul European. Faptele cși activitățile care se înscriu la criminalitate împotriva mediului sunt: colectarea, transportul sau recuperarea ilegală a deșeurilor; emisiile și deversările de substanțe ilegale în atmosferă, apă sau pe sol; uciderea animalelor, distrugerea, posesia sau comerțul cu animale sălbatice și plante protejate; comerțul ilegal cu substanțe ce dăunează stratului de ozon.



    Grupurile criminale organizate sunt atrase de aceste activități deoarece sunt mai greu de detectat, urmărit și pedepsit de către autorități, iar profiturile sunt destul de mari. Ca urmare, Uniunea Europeană are în vigoare o serie de măsuri pentru a combate rețelele criminale implicate în toate formele de infracțiuni împotriva mediului, inclusiv prin introducerea de norme privind gestionarea deșeurilor, comerțul cu animale sălbatice și plante exotice, dar și norme pentru protecția mediului înconjurător prin dreptul penal.

    Rutele traficului cu deșeuri, lemn și animale sălbatice / Copyright: Uniunea Europeană, 2022 / Surse: Europol,
    Comisia Europeană, Interpol și ONU

    criminalitate-mediu-marfuri-animale-cons-european.jpgcriminalitate-mediu-sursa-copy.jpg


    Autoritățile vamale și cele care urmăresc punerea în aplicare a legii din toate țările UE, instituțiile, agențiile și organismele europene, precum și țările și organizațiile partenere, colaborează pentru a combate această formă de criminalitate prin investigații, sechestrări și alte operațiuni ale poliției.



    Peste 800 de persoane au fost arestate în statele UE între 2018 și 2021 sub acuzația de crime împotriva mediului. potrivit infograficelor puse la dispoziție de Consiliul Europei. De asemenea, au fost confiscate cantități importante de mărfuri care urmau să intre sau să iasă din statele membre. Printre acestea, aproape 170 de mii de tone de deșeuri, piața ilegală de deșeuri a UE fiind evaluată la 4-15 miliarde de euro anual. Poliția a mai capturat peste 1,100 de tone de deșeuri electronice, în contextul în care o tonă de telefoane mobile conține mai mult aur decât aceeași cantitate de minereu de aur. De asemenea, au fost reținute 32.000 de tone de lemn provenit din defrișări ilegale, 639 de piese din fildeș, 4,6 tone de anghilă și peste 350 de reptile, ultimele folosite în industria modei sau vândute ca animale de companie.

    Copyright: Uniunea Europeană, 2022 / Surse: Europol,
    Comisia Europeană, Interpol și ONU

    criminalitate-mediu-confiscari-ue-cons-european-01.jpg






  • Mafia defrişărilor ilegale

    Mafia defrişărilor ilegale

    Tăierile ilegale de păduri din România revin din nou în atenția autorităților, după un incident care a avut loc recent. Membrii unei echipe care filma un documentar internaţional despre defrişările ilegale au fost bătuți crunt de aproximativ 20 de indivizi, într-o pădure din județul Suceava. Echipamentul şi toate înregistrările au fost distruse. Alături de cei care realizau pelicula se afla și un activist de mediu, care îi ajuta să identifice dovezile crimelor forestiere din zona. Atacul a fost destul de sever, unele dintre victime pierzându-şi cunoştinţa în drum spre spital, potrivit Greenpeace România. Toate cele trei victime au primit ulterior îngrijiri medicale, iar starea lor este acum stabilă. Printre cei audiați de poliție se numără şi proprietarul pădurii în care a avut loc incidentul, precum şi șeful ocolului silvic, dar cercetările continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate.


    Un alt incident tragico-comic atrăgea atenția presei, în toamna anului trecut. Atunci, un primar dintr-o comună din județul Argeș a fost prins de polițiști în timp ce transporta ilegal aproape 40 de metri cubi de material lemnos fără acte de proveniență. Lemnul și camionul au fost confiscate. Primarul, pe numele căruia a fost deschis un dosar penal, s-a apărat și a spus că nu are nici o legătură cu lemnele. A susținut că el doar conducea camionul, pentru că e o lipsa acută de șoferi la firma soției sale. Culmea ironiei este că edilul susține că nu a făcut nimic ilegal.


    Potrivit organizațiilor non-guvernamentale, în ultimii ani, în Romania, peste 600 de persoane au fost atacate în păduri de infractori, iar dintre acestea 6 au murit în urma acestor violențe.


    Poliția Română transmite că, în primele opt luni din 2021, infracțiunile din domeniul silvic au crescut cu peste 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele 8 luni ale acestui an au fost făcute peste 27.000 de controale și au fost date peste 5.500 de amenzi în valoare de 9 milioane de lei (cca. 1,8 milioane euro), o sumă care este însă extrem de mică, dacă ne raportam la valoarea lemnului furat.


    Circa 20 de milioane de metri cubi sunt tăiați ilegal în România în fiecare an, declara, la sfarștului anului 2019, fostul ministru al mediului, Costel Alexe, o parte din provenind din pădurile virgine.


    În România se găsesc circa două treimi din pădurile virgine ale Europei, majoritatea protejate în cadrul programului Natura 2000. În 2020, Comisia Europeană lansa procedura de infringement împotriva României din cauză că n-a reușit să adopte măsuri pentru protejarea pădurilor. Din păcate, aceasta n-a produs efecte, susțin activiștii de mediu. În opinia lor, oamenii politici români își consumă energia acuzându-se unii pe alții. Nici un guvern care a fost la putere nu a fost capabil, de-a lungul anilor, să facă ceva în privința tăierilor ilegale. Schimbările propuse recent de autorităţi în ce privește legislația forestieră, dezbătută în Parlament, urmează să înăsprească semnificativ regulile în privința tăierilor ilegale. Orice furt de lemn, indiferent de cantitate, va deveni infracțiune și se va pedepsi cu închisoarea, indiferrent de cantiatea defrișată. Pană atunci, infracțiunile silvice continuă.


  • Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Comisia Europeană cere României măsuri mai ferme pentru stoparea tăierilor
    ilegale. Executivul de la Bruxelles consideră că inconsecvențele din legislația
    națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn
    recoltat ilegal. Totodată, Comisia a constatat că unele habitate forestiere
    protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate prin rețeaua Natura 2000.


    Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în
    fiecare an, conform unei declarații a ministrului mediului de la București, iar
    o parte din lemn provine din pădurile virgine. Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță
    consideră că România trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru
    protejarea și extinderea spațiului forestier:


    DNA-ul pădurilor și Codul
    silvic au fost lucruri bune care s-au
    întâmplat vara aceasta, însă insuficiente. România mai trebuie să facă pași
    pentru a opri exploatările din zonele protejate și tăierile ilegale, dar și
    pentru a avea sisteme digitale de trasare și de monitorizare ca să nu mai fim
    rușinea Europei în ceea ce privește tăierile ilegale. Românii își iubesc pădurea, trebuie să o
    protejăm, trebuie să și plătim oamenii care sădesc copaci, trebuie să plătim
    agricultorii care lasă o parte din teren pentru pădure sau care contribuie la
    restabilirea sănătății pădurilor
    degradate.




    Protecția mediului înconjurător este o prioritate a mandatului Ursulei von
    der Leyen în fruntea Executivului comunitar,
    de aceea Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe resurse și
    pentru împăduririle din spațiul comunitar.
    Astfel, peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în următorul deceniu,
    spune Nicolae Ștefănuță:


    Pe partea de strategie forestieră,
    Uniunea Europeană face mai multe
    lucruri: plantăm masiv arbori și copaci în toată Uniunea, un total de 3
    miliarde până în 2030, se vor subvenționa, de asemenea, construirea de parcuri,
    de grădini urbane, de acoperișuri urbane. Deja există prin cadrul Programului
    Operațional Regional subvenționări de acest gen. Practic, plantare masivă în
    următorii zece ani este mesajul Uniunii Europene. Mai este unul, cel al
    penalizării tăierilor ilegale, inclusiv prin aportul instituțiilor europene,
    precum OLAF sau noul parchet general european, condus de Laura Codruta Kovesi. DNA-ul
    pădurilor din țară este o inițiativă
    foarte bună care sper să rămână în picioare, dar în același timp, Uniunea
    Europeană își dedică propriile instituții în combaterea tăierilor ilegale.



  • Lansarea campaniei „O pădure cât o ţară”

    Lansarea campaniei „O pădure cât o ţară”

    Prima campanie de împădurire a României din ultimii 10 ani a debutat la sfârșitul săptămânii trecute. Prin aceasta, autoritățile își propun plantarea a peste 50 de milioane de puieţi şi refacerea a aproximativ a 2 mii de păduri. Astfel, sunt deschise, în toate judeţele, peste 13.000 de şantiere de împădurire. Campania națională este denumită “O pădure cât o ţară” și ea a debutat în judeţul Dâmboviţa (sud), în prezența preşedintelui Klaus Iohannis. Șeful statului român a atras atenţia că pădurile sunt foarte importante pentru un mediu curat, iar România are încă păduri virgine, pe care trebuie să le protejeze.



    Klaus Iohannis a mai spus că este inadmisibil ca în secolul XXI să se mai facă tăieri ilegale: “Rog pe domnul prim-ministru şi pe membrii Guvernului, să găsească noi instrumente pentru a proteja pădurile României. Instrumentele care au fost create şi folosite pe vremea guvernelor dinainte s-au dovedit a fi insuficiente şi insuficient de bine aplicate.”



    Campania apare în contextul în care, în ultimii ani, s-au tăiat ilegal milioane de metri cubi de lemn. Aproape zilnic sunt raportate zeci de cazuri de furturi, iar acestea s-au soldat, din păcate, și cu ucidedera unor pădurari, din care doi numai anul trecut. În plus, peste 650 dintre ei au fost bătuţi, atacaţi cu topoare şi cutiţe sau împuşcaţi atunci când i-au surprins în acţiune pe tăietorii ilegali de lemn.



    Pentru că fenomenul nu a fost oprit, ONG-uri de mediu au depus plângere la Comisia Europeană pentru distrugerea pădurilor, iar în februarie, a fost declanşată procedura de infringement în cazul României. Măsura a fost luată din cauza legislației defectuoase care nu permite gestionarea și verificarea de către autorități a cantităților mare de lemn tăiate ilegal din pădurile românești.