Radio România Internațional

Tag: talibani

  • Afganistan – 20 de ani mai tarziu

    Afganistan – 20 de ani mai tarziu

    De mai puțin de două săptămâni au avut nevoie
    talibanii pentru a prelua controlul în Afganistan, la jumătatea lunii august,
    pe fondul retragerii miltarilor străini care au acționat în această țară în
    ultimele două decenii. Desfășurate la scurt timp după atentatele din SUA din 11
    septembrie 2001, trupele americane, alături de cele aliate din NATO, și-au
    încheiat misiunea, iar odată cu retragerea militarilor străini – sărbătorită de
    militanții islamiști drept o victorie – situația s-a degradat accelerat,
    ridicând și mai multe semne de întrebare în legătură cu viitorul acestei țări
    și nu numai. Era previzibilă o astfel de evoluție în Afganistan?

    Analistul militar
    Radu Tudor, invitat la Radio România, consideră că da     Era absolut previzibilă și, din păcate, o misiune pe care eu o
    consider de succes timp de peste 20 de ani, misiune realizată inițial sub
    comandă americană, intitulată Enduring Freedom, apoi realizată și cu
    participarea, implicarea și coordonarea NATO, și a ONU, spuneam o misiune de
    succes în care organizația teroristă al-Qaida a fost eliminată, a fost alungată
    de pe teritoriul Afganistanului, o misiune care a dus și la lichidarea lui Osama
    bin Laden, ca principal responsabil pentru atacurile de la 11 septembrie din
    SUA – atacuri care au generat aproape 3 mii de morți, oameni nevinovați – ei
    bine, această misiune de succes, de relativă stabilizare a Afganistanului și de
    șansă oferită acestei țări care se luptă cu niște realități medievale de a
    deveni un stat cât de cât modern s-a lovit de un plan de retragere foarte prost
    făcut.

    De decizii pe care atât administrația Trump, cât și administrația Biden
    nu le-au analizat suficient, care au generat o emoție foarte, foarte puternică,
    emoție pe care o traversăm și noi văzând imaginile transmise de toate
    televiziunile, de toate site-urile. Cred că ceea ce se întâmplă acum este
    finalul nefericit al unei misiuni foarte dificile, foarte necesare și care are
    un bilanț bun din perspectiva stabilizării Afganistanului. De altfel, apariția
    talibanilor și preluarea puterii de către aceștia demonstrează, prin
    îngrijorarea comunității internaționale, că ceea ce au făcut NATO și SUA în
    ultimii 20 de ani în Afganistan a fost foarte bine. Dar misiunea nu mai putea
    continua pentru că nu doar costurile imense umane, militare și financiare, ci
    și ideea ca Afganistanul să-și preia soarta în propriile mâini au trebuit să
    prevaleze.


    Preşedintele Biden ar fi putut să spună: până în
    septembrie 2022 nu mai vreau niciun soldat în Afganistan, dar până atunci vreau
    să fiu sigur că am un acord între guvern şi talibani şi că am evacuat toţi
    angajaţii noştri şi partenerii locali,     spune o fostă membră a guvernului
    înlăturat de talibani, Nargis Nehan, care cataloghează drept iresponsabil calendarul
    retragerii americane. SUA au fost în Afganistan timp de 20 de ani, să
    rămână un an în plus nu ar fi reprezentat nicio diferenţă pentru ei, cel puţin
    din punct de vedere financiar şi politic,     a declarat ea într-un interviu
    pentru AFP, la şase zile după fuga din ţară pe culoarul aerian occidental.
    Nargis Nehan a deplâns risipa a peste 2.000 de miliarde reprezentând investiţii
    ale comunităţii internaţionale, precum şi sângele vărsat: sentimentul de a fi
    abandonat, de a fi ignorat, trădat, nu va face decât să creeze mai multă
    ranchiună împotriva comunităţii internaţionale. Marea mea temere este de a
    vedea încă şi mai mult extremism în Afganistan, spune fostul oficial de la
    Kabul.

    O catastrofă umanitară se profilează, a avertizat, pe de altă parte,
    secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a evocat agravarea crizei
    umanitare şi economice şi ameninţarea unei prăbuşiri totale a serviciilor de
    bază. Şeful ONU reaminteşte că aproape jumătate din populaţia afgană are
    nevoie de asistență umanitară pentru a supravieţui. Mai mult ca niciodată,
    copiii, femeile şi bărbaţii din Afganistan au nevoie de solidaritatea
    comunităţii internaţionale,     a insistat Guterres. Talibanii s-au
    angajat să garanteze securitatea echipelor de ajutor umanitar şi accesul
    ajutorului în Afganistan, dar și că vor înfiinţa un regim care să fie
    recunoscut de comunitatea internaţională şi poporul afgan.


    În prima conferință
    de presă de la preluarea puterii, un purtător de cuvânt taliban a spus că vor
    fi respectate libertatea mass-mediei și drepturile femeilor în conformitate cu
    cadrul legii islamice, dar grupul nu a furnizat mai multe detalii cu privire la
    ce înseamnă acest lucru în practică. După ce SUA au trimis trupe în Afganistan
    în 2001, restricțiile impuse femeilor s-au relaxat și, chiar și pe măsură ce
    războiul continua, un angajament local de îmbunătățire a drepturilor acestora,
    susținut de grupuri internaționale, a dus la crearea unor noi măsuri de
    protecție juridică.


    În 2009, legea privind eliminarea violenței împotriva
    femeilor a incriminat violul, căsătoria forțată și a făcut ilegală oprirea
    femeilor sau fetelor de a lucra sau a studia. Acum, femeile din Afganistan se
    tem că vor pierde drepturile dobândite în 20 de ani și că acestea nu vor mai fi
    niciodată recâștigate, în pofida declarațiilor talibanilor, potrivit cărora,
    școlile vor fi deschise, iar fetele și femeile, vor merge la școli, ca
    profesori, ca elevi    .


    Între timp, Europa se așteaptă la o migrație
    afgană care va crea presiune pe capacitățile sale de primire. Amintirile din
    2015, când Europa a suportat un val foarte mare de migraţie ilegală provocat în
    special de războiul din Siria, sunt încă vii. Și chiar dacă acum nu va mai fi
    vorba de exact aceeași situație, Europa trebuie să se organizeze. Și să rămână
    vigilentă, în condițiile temerilor legate de un eventual risc terorist crescut
    după preluarea puterii de către talibani.



  • Matima-a Afganistanlui

    Matima-a Afganistanlui



    Traghedia tru disvărteari ditu Afganistan easti ună ţi năpoi s’faţi. Şi nu di aieri, di adză şi niţi di 20 ică 25 di añi, că di aproapea dauă seculi. Tru 1841, tamamu aoa şi 180 di añi, Kabulu aputrusitu di armata engleză fu loatu cu asaltu di ună tăbăbie fuviroasă di afgani ţi mutară caplu. Britaniţlli avea vinită s’alăxească liderlu di Kabul, favorabilu aruşilor, di băgară un cumăndaru slab, pi cari fură anănghisiţ s’lu andrupască cama di doi ani. Cumitia-a afganilor născărsi tuti aestea, lu-vătămară conducătorlu arusu băgatu di englezi ama şi tutu truplu expediţionar englez, maş yeaturlu hiinda alăsat tru bană şi tru libertate, tra s’mărturisească prişcăviili ţi li avea vidzută. Fostul emiru s’turnă la cumăndusearea-a Afganistanului tră nica dauă decenii, tu bitisita a curi ghiuşbilea tru mplină glorie, trapsi mănă di la politica anti-britanică. Tuti aesti catandisi nă si par cunuscute tra atea că năpoi s’feaţiră cu insistenţă tru istoria aluştoru ditu soni două secole ică a aţiloru ditu soni dauă dechenii. Liderllii fugu ş’năpoi s’toarnă, aesta cara nu suntu vătămaţ, forţi di nafoara a sinurloru s’adună să’lli bagă sumu ascultare pi afgani, deapoa s’tragu cicăldăsiţ, askeri informale di arăsculaţ agiungu armati azvingătoari.



    Năuăţli istoriţi cum băgarea cu zorlea a putearillei americane, apariţia’a ideologiiloru politiţi, cum comunismulu sovietic, ică a aţilorur religioase, cata cum fundamentalismul islamic, suntu alăxerli goali ditu paradigma istorică afgană. Altă turlie, liderllii di Kabul s’alăxesscu ică suntu vătămaţ, cu ică fără ndrupari externă, regimurle politiţi, insurgenţele şi contrainsurgenţele yin ună după alantă, daima câte ună forţă xeană yini cu mări hărgi şi fugu ayuñiusiţ şi cu chireari. Ti momentul ţi lu avemu dininti va să zburască multu şi ici ghini. Toradioara, muabeatea easti la nivel di prinţipii, kiro tu cari situaţia easti tru ună cabaia pi iruşi evoluţie. Armata americană lipsea tra s’tragă ama nu fără rezolvarea, ninti di fudzeari, a tutuloru prublemilor işiti tu videală tru ateali dauă decenii di implicari tru Afganistan. Cadealihea, talibanilli viniră ca inamiţ a americanilor tăş tru 2001, după atentatele ditu 11 di yismăciuni, Afganistanlu taliban hiinda nicukirlu al Ben Laden şi a organizaţiillei teroriste Al Qaida, autorii a lăhtărăoasiloru atentate. Aestu averu fu alăsatu nanăparti kiro di dauă decenii, până când “cartea di pălteari” nă pitricu la contractul iniţialu. Cându vidzură că avea vinită tra s’nu şeadă dipu multu, ca englezllii aoa şi 180 di ani, americanllii s-ayuñiusiră s’fugă, ama alăsară dinăpoi investiţii babageani, ună societate cari ahurhea s’acaţă calea ali democraţie, echipament militar performant şi una cale niaştiptatu di elefteră tră talibañilli avinaţ di la puteari tru 2001.



    Tru Afganistan lucreadză păn tru soni, ună niacumtinată insurgenţă, cari s’adapteadză cu kirolu. După avinarea-a sovieticilor, insurgenţa dizvultă valenţili islamiţi, aşi că tora putem s’nă aştiptămu ca talibanii s’agiungă pi unu livelu di prişcăville babageană, zori ti străxeari, catacum atea cari caracterizeadză ISIS. Dimensiunea strateghică a apofasiloru ditu kirolu di ma napoi va s’hibă akicăsită ma amanatu, ama efectili tactiţi suntu di mari actualitate. Ârmânânda tru Afganistan, fără s’nidzemu pi sucăkili di la Casa Albă ică tru cartierlu gheneralu al NATO, dukimu că ritrădzearea lipsea s’hibă ndreaptă cama minuţişu, simfunizatu, eşalonat şi cu preayalea, cu pruvideri limbidz mutrinda purtarea-a personalui şi a tehnicăllei militară, cum şi priloarea-a putearillei. Acă poate s’hibă lugursită că administraţia dimocratică a Afganistanului lipsea s’cumăndusească văsilia, ma largu, easti zori ti pistipseari că nu avea informaţii ică şubei mutrinda iruşea talibană şi darea instantanee a cumăndusearillei afgane şi a nauăllei askeri, ghini şi scump antrenată di cătră aliaţllii occiditutali. Ritrădzearea tru ună ti nipistipseari aradă pseftă, dinintea a unui inamic călisitu canda s’aputrusească, nu poati s’hibă ntimilleată di niţi ună evoluţie nipruvidzută. Easti un eşecu a capacitatillei minimală di informari şi di analiză politică şi di securitati, easti eterna niakicăseari a unăllei matimă pi cari istoria daima tutu nă u spusi, cu babageanlu păhă a fănicolui uminitaru.







    Autoru: Marius Tiţa

    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • MAE condamnă cu fermitate atacurile teroriste de la Kabul, soldate cu zeci de morţi

    MAE condamnă cu fermitate atacurile teroriste de la Kabul, soldate cu zeci de morţi

    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a condamnat cu fermitate atacurile teroriste care au avut loc joi la Kabul, soldate cu numeroși morți și răniți.

    Într-un mesaj pe Twitter, Bogdan Aurescu a transmis condoleanţe familiilor victimelor și refacere grabnică celor răniţi. El a menţionat că celulă de criză instituţională se află în contact cu cei 9 cetăţeni români aflăţi în Afganistan, care nu au fost afectaţi de atacuri.

    Pe de altă parte, preşedintele SUA Joe Biden a promis, să-i vâneze pe cei responsabili de atacurile jihadiste, revendicate de Gruparea Statul Islamic, soldate cu zeci de morți și răniți, printre care 13 militari americani, dar și afgani. Liderul de la Casă Albă a anunțat că evacuările aeriene americane din Kabul vor continuă.

    Alte state, între care Franţa, Canada, Polonia, Olanda şi Norvegia, au anunţat încetarea operaţiunilor de evacuare. Peste 100.000 de persoane au fost evacuate din Afganistan, de la revenirea la putere a talibanilor. Ameninţarea unor noi atacuri în jurul aeroportului din Kabul va creşte pe măsură ce trupele occidentale se apropie de momentul părăsirii Afganistanului, a declarat ministrul britanic Apărării, Ben Wallace.

  • Lecţia Afganistanului

    Lecţia Afganistanului

    Tragedia în desfăşurare în Afganistan este una cu
    repetiţie. Şi nu de ieri, de azi şi nici de 20 sau 25 de ani, ci de aproape
    două secole. În 1841, acum fix 180 de ani, Kabulul ocupat de armata engleză a
    fost luat cu asalt de o mulţime furioasă de afgani răsculaţi. Britanicii
    veniseră să schimbe liderul de la Kabul, favorabil ruşilor, punând un
    conducător slab, pe care au fost nevoiţi să îl susţină mai bine de doi ani.
    Răscoala afganilor a curăţat toate acestea, l-a ucis pe conducătorul pus de
    englezi ca şi întregul corp expediţionar englez, doar medicul fiind lăsat în
    viaţă şi în libertate, pentru a mărturisi grozăviile pe care le văzuse. Fostul
    emir a revenit la conducerea Afganistanului pentru încă două decenii, spre
    sfârşitul căror de abia, în plină glorie, a renunţat la politica
    anti-britanică. Toate aceste situaţii ni se par cunoscute pentru că s-au
    repetat cu insistenţă în istoria ultimelor două secole sau a ultimelor două
    decenii. Liderii pleacă şi revin, asta dacă nu sunt ucişi, forţe din afara
    graniţelor se adună să îi pună sub ascultare pe afgani, apoi se retrag în
    debandadă, oştiri informale de răsculaţi devin armate victorioase.

    Noutăţile
    istorice precum impunerea puterii americane, apariţia ideologiilor politice,
    precum comunismul sovietic, sau a celor religioase, precum fundamentalismul
    islamic, sunt singurele schimbări din paradigma istorică afgană. Altfel,
    liderii de la Kabul se schimbă sau sunt asasinaţi, cu sau fără sprijin extern,
    regimurile politice, insurgenţele şi contrainsurgenţele se succed, mereu câte o
    forţă străină se instalează cu mari cheltuieli şi pleacă în grabă şi în
    pierdere. Despre momentul la care asistăm se va vorbi mult şi deloc bine.
    Deocamdată, discuţia este la nivel de principii, în timp ce situaţia este
    într-o extrem de rapidă evoluţie. Armata americană trebuia să se retragă dar nu
    fără rezolvarea, înainte de plecare, a tuturor problemelor apărute în cele două
    decenii de implicare în Afganistan. Intr-adevăr, talibanii au apărut ca inamici
    ai americanilor de abia în 2001, după atentatele din 11 septembrie,
    Afganistanul taliban fiind gazda lui Bin Laden şi a organizaţiei teroriste Al Qaida,
    autorii teribilelor atentate. Acest adevăr a fost lăsat de o parte timp de două
    decenii, până când nota de plată ne-a trimis la contractul iniţial. Când au
    constatat că veniseră ca să nu stea prea mult, ca englezii acum 180 de ani, americanii
    s-au grăbit să plece, dar au lăsat în urmă investiţii uriaşe, o societate care
    începea să se democratizeze, echipament militar performant şi o cale neaşteptat
    de liberă talibanilor alungaţi de la putere în 2001.

    În Afganistan funcţionează,
    de fapt, o continuă insurgenţă, care se adaptează vremurilor. După alungarea
    sovieticilor, insurgenţa a dezvoltat valenţele islamice, astfel că acum ne
    putem aştepta ca talibanii să se ridice la nivelul de violenţă extremă, greu de
    suportat, precum cea care caracterizează ISIS. Dimensiunea strategică a
    deciziilor recente va fi înţeleasă mai târziu, dar efectele tactice sunt de
    mare actualitate. Rămânând în Afganistan, fără să mergem pe culoarele Casei
    Albe sau în cartierul general al NATO, observăm că retragerea trebuia pregătită
    mult mai temeinic, coordonat, eşalonat şi treptat, cu prevederi clare privind
    evacuarea personalului şi a tehnicii militare, precum şi predarea puterii.
    Chiar dacă se poate considera că administraţia democratică a Afganistanului
    trebuia să conducă ţara, în continuare, este greu de crezut că nu au existat
    informaţii sau bănuieli privind iureşul taliban şi cedarea instantanee a
    conducerii afgane şi a noii armate, bine şi scump antrenate de către aliaţii
    occidentali. Retragerea într-o incredibilă dezordine, în faţa unui inamic
    invitat parcă să dea buzna, nu poate fi justificată de nicio evoluţie
    neprevăzută. Este un eşec al capacităţii minimale de informare şi de analiză
    politică şi de securitate, este eterna neînţelegere a unei lecţii pe care
    istoria ne-a tot predat-o, cu uriaşul preţ al dezastrului umanitar.

  • Abdul Ghani Baradar, discuţii în vederea constituirii unui nou guvern afgan

    Abdul Ghani Baradar, discuţii în vederea constituirii unui nou guvern afgan

    Numărul doi al talibanilor,
    mullahul Abdul Ghani Baradar, a sosit, astazi, la Kabul, pentru discuţii cu
    alţi membri ai mişcării şi responsabili politici în vederea constituirii unui
    nou guvern afgan, informează France Presse.

    Mullahul Baradar s-a întors marţi,
    la două zile după revenirea talibanilor la putere în Afganistan, din Qatar unde
    conducea biroul politic al mişcării. El a aterizat la Kandahar, în sudul
    Afganistanului, epicentru al puterii talibanilor între 1996 şi 2001. Oraşul se
    află în provincia cu acelaşi nume unde s-a născut mişcarea la începutul anilor
    1990.

    Abdul Ghani Baradar este cofondator al miscarii talibane împreună cu
    mullahul Omar, decedat în 2013. Ascultat şi respectat de diferite facţiuni
    talibane, el a fost numit şef al biroului lor politic, situat în Qatar. De
    acolo, a condus negocierile cu americanii care au dus la retragerea forţelor
    străine din Afganistan, apoi la negocierile de pace cu guvernul afgan, fără niciun
    rezultat.

  • Fudzearea ditu Afganistanu

    Fudzearea ditu Afganistanu




    Haua lu-acăţă Afganistanlu după ritrădzearea-a askeriloru americani. Comunitatea internaţională canda fu loată pri napandica şi easti tu ananghi tora ta s’llia meatri di ananghi. Talibañilli anăchisiră maş ti ndauă dzăli mărlli căsăbadz a văsiliillei și arăsturnară guvernul di Kabul. Elli dimăndă că polimlu s’bitisi și caftă a comunitatillei internațională s’nu hibă izolaț. Tru aestu kiro, cama di 60 di stati caftă a talibañilor ca a tutăloru cetățeañilor cari voru s’fugă ditu văsilie s’lă da izini s’fugă.


    Tru chirolu anda catandisea easti cabaia greauă tru Afganistan, Ministerlu Afacerloru Externi di București dimăndă că Celula di criză interinstituţională convocată ditu dispoziţia a șeflui a diplomațiillei, Bogdan Aurescu, cilăstăseasti ta s’agiută şi s’da asistenţă ti cetăţeañilli români ţi suntu tu locurli afgani, cu scupolu ti puratarea a aluştoru tru condiţii di sigurlăki. Tutunăoară, Celula monitorizeadză evoluţiile şi easti tu ligătură cu partenerllii internaţionali ali Românie.



    Tru unu comunicat, MAE năpoi aduţi aminti că lucărlu a Ambasadăllei ali Românie tu Kabul fu curmatu tru anlu 2019, dupu unu atentatu cari asparsi multu greu casa a misiunillei. Avânda tu videală ixikea a unăllei misiuni operațională tu Kabul nica și atea că Ambasada ali Românie di Islamabadu prilo reprezentarea a văsiliillei tru ligătura cu Afganistanlu, axia ti intervenție a aliştei misiuni tru Afganistanu easti ñicurată, maxusu tru aestu kiro anda catastisea di securitati ditu aestă văsilie easti multu greauă-nica cundilleadză comunicatlu MAE.



    Ministerlu feaţi urminie susto, nică di viniri, cându fu alinatu nivelu di alertă ti Afganistan la aţelu maximu, ti cetățeañilli români cari s’ducu tru Afganistan i cari suntu tru aestu kiro pi teritoriul aluştui cratu s’caftă Ambasada ali României tu Islamabad şi să-şi dimăndă prezenţa tru reghiuni, cu spunearea a coordonatiloru a loru işiş tra s’poată s’hibă căftaţ tru catandisi di ananghi. Nica şi premierlu Florin Cîțu lă căftă a tutăloru cetăţeañilor români cari suntu tru Afganistan s’fugă ditu aestă văsilie.



    Florin Cîțu: “Voi s’dimăndu a româñiloru cari nica suntu aclo şi nu feaţiră ligătura cu misiunea a noastră diplomatică ditu Pakistan s-u facă câtu cama ntrăoară. Tru aestă oară, vă spuşu, nivelu di alertă easti maxim. Fudziţ ună ş-ună ditu Afganistanu!”



    Participarea ali Românie la misiuñili ditu Afganistan u nsimnă istoria a aluştoru ditu soni 19 di añi și a avu un rol di mari simasie ti anvărtuşearea a flancului ditu apirită — spun analiștii di politică externă. Uidisitu cu spusa a loru, pritu participarea tru Afganistan, România ș-anvărtuşi ligătura cu SUA ama și cu statili europene, cu aţelli cari vrea s’agiungă deapoa aliaț tru Organizația a Tratatlui Nordu Atlanticu și tru Uniunea Europeană. Ditu 2002 și până tora, cama di 32.000 di militari români loară parti tru teaturlu di operațiuni ditu Afganistan. 27 di askirladz români muriră și cama di 200 fură pliguiţ tru ateali aproapea dauă dechenii di prezenţă a askerilei română tru aestă văsilie. Prezența a Armatăllei Română tru Afganistan u custusi România aproapea 3 miliardi di lei.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Plecarea din Afganistan

    Plecarea din Afganistan

    Haosul a cuprins Afganistanul după retragerea trupelor americane. Comunitatea internaţională pare să fi fost luată prin surprindere şi se vede nevoită acum să adopte măsuri de urgenţă. Talibanii au cucerit în doar câteva zile marile orașe ale țării și au răsturnat guvernul de la Kabul. Ei anunță că războiul s-a încheiat și solicită comunității internaționale să nu fie izolați. Între timp, peste 60 de state cer talibanilor ca tuturor cetățenilor care doresc să părăsească țara să li se permită să plece.



    În contextul deteriorării situației din Afganistan, Ministerul Afacerilor Externe de la București anunță că Celula de criză interinstituţională convocată din dispoziţia șefului diplomației, Bogdan Aurescu, își continuă activitatea pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul afgan, în vederea evacuării acestora în condiţii de siguranţă. Totodată, Celula monitorizează evoluţiile şi rămâne în contact cu partenerii internaţionali ai României.



    Într-un comunicat, MAE reamintește că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei misiuni operaționale la Kabul și faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea țării în relația cu Afganistanul, capacitatea de intervenție a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situației de securitate din această țară — mai precizează comunicatul MAE.



    Ministerul a recomandat ferm, încă de vineri, când a fost ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan la cel maxim, cetățenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. Și premierul Florin Cîțu le-a cerut tuturor cetăţenilor români care se află în Afganistan să părăsească această ţară.



    Florin Cîțu: “Aş vrea să transmit tuturor românilor care mai sunt acolo şi nu au contactat misiunea noastră diplomatică din Pakistan să o facă cât mai repede. În acest moment, v-am spus, nivelul de alertă este maxim. Părăsiţi imediat Afganistanul!”



    Participarea României la misiunile din Afganistan a marcat istoria ultimilor 19 ani și a avut un rol decisiv pentru întărirea flancului estic — spun analiștii de politică externă. Potrivit acestora, prin participarea în Afganistan, România și-a consolidat relația cu SUA dar și cu statele europene, cu cei care aveau să-i devină ulterior aliați în Organizația Tratatului Nord Atlantic și în Uniunea Europeană. Din 2002 și până acum, peste 32.000 de militari români au participat în teatrul de operațiuni din Afganistan. 27 de militari români au murit și peste 200 au fost răniți în cele aproape două decenii de prezenţă a armatei române în această țară. Prezența Armatei Române în Afganistan a costat România aproximativ 3 miliarde de lei.






  • Atac asupra Ambasadei României la Kabul

    Atac asupra Ambasadei României la Kabul

    Un atentat sinucigaş revendicat de talibani a
    făcut circa 20 de morţi şi peste 100 de răniţi, în noaptea de luni spre marţi,
    în centrul capitalei afgane Kabul. Atacul a avut loc la scurt timp după o
    întâlnire între preşedintele Ashraf Ghani şi emisarul american Zalmay
    Khalilzad, dedicată proiectului de acord de pace cu insurgenţii afgani, proiect
    neagreat, însă, de o parte din talibani. Între victime se numără şi români,
    reprezentanţi ai misiunii diplomatice a Bucureştiului la Kabul.

    Într-un
    interviu acordat pentru Radio România la câteva ore după producerea atacului,
    şefa diplomaţiei române, Ramona Mănescu, a vorbit despre circumstanţele
    acestuia: A fost vizată
    ambasada noastră din nefericire, a fost un atac cu maşini capcană, după care un
    atac armat a continuat pentru o perioadă destul de lungă de timp asupra
    misiunii României la Kabul. Au continuat atacul şi au incendiat câteva clădiri
    anexe. Am pierdut în mod tragic un om din echipa de securitate, un om care
    efectiv şi-a sacrificat viaţa pentru a o salva pe a celorlalţi, un om tânăr
    căruia nu putem decât să-i rămânem datori şi pe care nu putem decât să îl
    onorăm aşa cum se cuvine.

    România este una dintre primele cinci ţări
    contributoare la Misiunea NATO din Afganistan, cu peste 760 de militari
    dislocaţi în acest teatru de operaţii, militarii români participând la misiuni
    în această ţară încă din ianuarie 2002. Zeci dintre aceştia şi-au pierdut viaţa
    în atentate sau au fost răniţi, însă este pentru prima dată când sediul
    ambasadei, devenit acum impracticabil, a fost ţinta unui atac. Din nou, Ramona
    Mănescu: Nu este pentru prima
    oară când se întâmplă astfel de atacuri. Sigur că noi am fost poate până acum
    feriţi, dar am văzut alte cazuri în care obiective civile au fost atacate. Deci
    cu atât mai mult trebuie să rămânem acolo şi trebuie să ne poziţionam ferm
    alături de parteneri în lupta împotriva terorismului şi în special a acestui tip
    de terorism.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă au condamnat
    în termenii cei mai fermi atacul terorist şi au reiterat sprijinul României în
    lupta împotriva terorismului, în toate formele sale de manifestare. Aproape 200
    de persoane au fost ucise şi circa 900 au fost rănite în atacuri care
    au avut loc la Kabul de la începutul anului. Mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în
    Afganistan au avertizat marţi, într-o scrisoare deschisă, asupra riscurilor pe
    care le presupune o retragere grăbită a militarilor americani înainte ca în
    ţară să fie cu adevărat pace.

  • UE şi situaţia din Afganistan

    UE şi situaţia din Afganistan

    Așraf Ghani a anunțat, recent, că vrea să poarte discuții cu talibanii și că, în schimbul păcii, ar accepta, printre altele, transformarea mișcării acestora într-una politică, eliberarea prizonierilor capturați de forțele guvernamentale și ridicarea sancțiunilor care vizează gruparea. Planul lui Așraf Ghani – care este dispus să lanseze convorbiri de pace fără a pune pre-condiții – a primit sprijinul participanților la o conferință dedicată Afghnistanului organizată în capitala Uzbekistanului, Tașkent. Au participat reprezentanți ai statelor din regiune dar și ai puterilor europene, Japoniei, Statelor Unite, Rusiei și statelor din Golf. Dintre organizații, au fost prezente ONU și Uniunea Europeană, care este unul dintre principalii donatori ai Afghanistanului, cu o contribuție de peste 5 miliarde de dolari. Bruxellesul oferă, deja, asistență pentru reconstrucție, protejarea drepturilor omului, promovarea egalității de gen, antrenarea forțelor de securitate și managementul frontierelor.


    Prezentă la reuniune, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a atras atenția că Uniunea Europeană are o importantă expertiză în ceea ce privește asigurarea păcii: Afghanistanul s-a schimbat, deja, enorm. Această schimbare trebuie să fie păstrată, consolidată și ireversibilă. Anul acesta și anul viitor populația Afghanistanului își va desemna din nou reprezentanții în alegerile parlamentare și prezidențiale. Uniunea Europeană sprijină procesul electoral cu investiții și consiliere și vrem ca următoarele alegeri să fie inclusive, transparente și credibile pentru a consolida democrația în Afghanistan, întrucât acesta este un element cheie pentur orice renaștere afghană și pentru un Afghanistan pașnic. Dacă suntem aici astăzi este, în primul rând, pentru a sprijini procesul de pace. Propunerea președintelui Așraf Ghani reprezintă o oportunitate care nu poate fi irosită. Talibanii trebuie să ia o decizie și să arate că au curajul de a face pace. Sunt aici astăzi pentru a arăta disponibilitatea europeană de a sprijini procesul de pace cu toate instrumentele care ne stau la dispoziție: de la sprijin economic la forța noastră diplomatic, de la susținerea politică la expertiza noastră tehnică. Uniunea Europeană s-a născut ca un proiect pentru pace: asta a fost și va fi întotdeauna Uniunea noastră. La început, scopul săü a fost să aducă pacea în Europa și de aceea avem o experiență unică în ceea ce privește numeroasele căi care duc la pace, dar și numeroasele obstacole în calea acesteia – care pot fi depășite.


    Insurecția talibană se deșfășoară, deja, de mai bine de 16 ani, iar mișcarea pare imposibil de învins pe cale militară și a reușit, chiar, să obțină controlul unei părți din Afghanistan. La momentul invaziei americane din 2001, care a fost o reacție la atacurile din 11 septembrie, Afghanistanul se afla, deja, de mai bine de două decenii în conflict – mai întâi, în anii ’80, invazia Uniunii Sovietice și războiul mujahedinilor cu aceasta, apoi, în anii ’90, conflictul civil dintre mujahedini urmat de luptele dintre aceștia și mișcarea talibană.


  • Alpinişti din România, pe Nanga Parbat

    Alpinişti din România, pe Nanga Parbat

    Pe 19 iulie, alpinişti români au escaladat vârful Nanga Parbat din Himalaya, pe versantul Rupal. Deşi au mai fost două expediţii româneşti care au încercat ascensiunea pe acest versant, niciuna nu a reuşit să atingă vârful pâna la echipa condusă de Zsolt Torok. Cucerirea lui s-a realizat pe un traseu a cărui parcurgere a durat mai bine de o lună de la data plecării din Bucureşti spre Pakistan.



    Când talibanii au atacat şi omorât 10 alpinişti străini şi un ghid local, luna trecuta, într-o tabără aflată la o altitudine de 4.200 de metri pe al doilea cel mai mare vârf din Pakistan, românul Zsolt Torok se afla pe un versant îngheţat al muntelui, fără să ştie de tragedia care se petrecea la câteva mii de metri mai jos de el. A aflat vorbind la telefon, prin satelit, cu soţia sa şi a fost şocat : echipa din care făcea parte, formată în întregime din români, a supravieţuit masacrului numai pentru că alesese alt traseu.



    Curajoşi, Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Sălăşan şi Teo Vlad au continuat ascensiunea, expediţia lor devenind prima care cucereşte Nanga Parbat de la atacul sângeros comis de talibani asupra străinilor, supranumit Muntele Destinului sau, aproape simbolic, Muntele Ucigaş. Vârful pakistanez, înalt de 8.126 m, este situat la capătul vestic al munţilor Himalaya. Alpiniştii îl consideră unul dintre piscurile cel mai greu de escaladat, fiind al nouălea ca înălţime din lume. Nu am dorit sa renunţăm niciun moment, a afirmat Zsolt Torok, a cărui echipă a ales să escaladeze Nanga Parbat pe cel mai dificil versant. Din cei 200 de alpinişti care au atins vârful de-a lungul timpului, mai puţin de 20 au ales sa urce pe versantul Rupal — un perete abrupt cu gheaţă, expus rafalelor de vânt din toate partile.



    Zsolt Torok: Dificultatea acestui versant înseamnă că urci, de fapt, cea mai mare diferenţă de nivel din lume, 4.600 de metri. Inseamnă că, după ce ajungi la 7.000 de metri sau peste 7.000 de metri, trebuie să cobori foarte mult, ca să te refaci şi să o iei de la capăt. Este o tortură psihică. Pe de alta parte, este şi cea mai mare provocare, Nanga Parbat fiind unul din cei mai dificili munţi din lume.”



    Performanţa alpiniştilor români este cu atât mai mare cu cât au reuşit să urce pe muntele de 8.126 de metri fără a folosi oxigen suplimentar sau serpaşi, şi nici nu au avut parte de ajutor din partea altor echipe.“Lupta noastra nu a fost cu muntele, a fost cu noi înşine, să ne atingem limitele şi să facem tot ce putem să urcăm.” — se confesa, la rândul său, Marius Gane. Iar Zsolt Torok completa: (track) “Este cea mai mare performanţă românească în acest domeniu, de alpinism de mare altitudine. Ce am simţit pe vârf? Am luptat cu toţii foarte mult ca să ajungem acolo. Eu am devenit foarte liniştit, am căpătat o linişte sufletească.”



    Alpiniştii români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Munţii Himalaya s-au întors acasă. Duminică, ei au susţinut prima lor conferinţă de presă la sediul Radio România, care le-a fost partener media. Au detaliat povestea unei expediţii de succes, dar au vorbit şi despre existenţa a noi planuri de ascensiune pentru viitor.