Tag: tancuri tră Ucraina

  • Tanke Schön

    Tanke Schön

    Dilema a tancurlor tră Ucraina s-ndreapsi. Ghirmănia aproaki pitritearea a “Leopardzălor” pi frontul ditu Ucraina, alti stati, cari avea ahtări mehanii va li pitreacă şi eali. Altă turlie nu s’putea, Ghirmănia adară şi livreadză aestu tancu şi alţă ţi li au nu pot s’li pitreacă că maş cu izinea a producătorlui. Până şi Canada va s’pitreacă ahtări tancuri, di pisti Ocean. Olanda nu ari tancurli ghirmani “Leopard”, tra s’li pitreacă tru Ucraina, ama dimăndă că va s’ancupără maxus ti aestu scupo. Americañilli nu au niţi elli tancuri ghirmani, au tancurli a loru işiş, cu numa Abrams, şi va li pitreacă și elli a ucrainenilor. Francezlli idyea va s’daraă, cu tancurli a lor, Leclerc.


    Lituanienilli, daima cu apala al Damoclesov pisupra caplui, pitricură, pritu ministrul a lor di externe, un agiocu di zboară cari anăkisi lumea, di agiumsi cadealihea ună grită di alumtă: Tanke schon! Spusimu di alumtă? Aşi fu aleaptă cu zborlu şi ministra germană di externe, Annalena Baerbock, tru ună declaraţie ti aprobarea germană tră re-exportul a tancurlor “Leopard 2”. Observaţia a llei, tru un cadru european, cum că lipseaşti s’nă alumtămu cu Rusia, nu anamisa di noi, unu alantu, ună ş-ună fu tulmucită à la russe ca ună declaraţie di polimu. Ică ca ună constatare a vărnăllei catandisi di polimu a lumillei occidentale cu Rusia.


    Aţea ţi s’ascundi aoa easti polimlu di agresiune declanşat di Rusia al Putin contra a unui stat independentu, Ucraina. Nu easti ananghi di striducători specializaţ, acţiunea militară ali Rusie contra ali Ucraina easti simfună cu naima clasiţli spuneri a polimlui di agresiune. Ahâtu kiro câtu topili cad pi casili ditu locărli ali Ucraina, victima ari ndreptul s’caftă şi să’lli si da agiutoru.


    Atea ţi caftă Rusia a comunitatillei internaţionali easti ca văsiliili civilizate şi democratiţi să s’priimnă fără gaile pi geadei tu kirolu anda Ucraina easti călcată ncicioari şi kisată cu goadi fără ñilă di ună haită preşcavă. Tru aesti văsili cari tiñisescu ndrepturile a omlui, nidarea asistenţăllei easti unu alathusu cutugursitu sertu di societate, cara nu, neise nica şi ună infracţiune.


    Atea ţi caftă Rusia easti s’hibă alăsată să’şi facă di cap după idei personale, multu nfărmăcoasi, nica şi ca văr fănico, tră atelli di anvărliga ică atelli di năuntrulu ali Rusie. Ti atea, un tsunami di interpretări şi apostrofări s’azvurnuescu daima di cătă Moscova, cu nai ma serti şi greali opinii şi declaraţii publiţi. Raportarea la tricut poati să s’facă maş cara istoria easti multu ghini cunuscută. Tora, informația urdină aproapea ună ş-ună, cu un tilefunu mobil poț s’pitreţ nyie, tu lumea tută, un evenimentu, ună luyurie, un protestu, ună demonstrație, ună cumitie, ună apautruseari, bombardarea a niscăntoru blocuri di casi di oamiñi iriñeatiţ. Ună imagini faţi cât ună ñille di zboară, daima să spuni. Ună imagine tru minari, și cu iho, spuni tutu. Neise, năpoi arkişurămu cătă justificarea pi cari u dukeşti iţi omu di bună-dukimie. Ama catandisea easti limbidă, himu dinintea a unlui polimu di fuvirseari dupu tuti definițiile cunuscute iara di aproapea un seculu, polimlu easti interdzăsu ca ună hălati ti ndridzeari pruvlemili internaționale. Dealihea, tut di un secol să știe că nu ari nica un mecanism cari s’caftă tiñisearea a legislațillei internaționale mutrinda curmarea a polilui.


    Prezența Rusillei ca membru permanent tru Consiliul de Securitate al ONU scoasi acutotalui organizația mondială ditu menga publică a aluştoru 11 di meşi, di când Rusia u agudi Ucraina. Cara tru ahurhită s’ari cilăstăsită ţiva pritu structurile ONU niambudyiusiti nica di votlu ali Rusiei, tru scurtu kiro organizația di New York agiumsi nihăirlătică şi agărşită. Tuti aestea nu nkeadică alanti văsilii, comunitatea internațională, s’da apandisi ti căftărli di anarmari vinite di cătă Kiev. Easti lucărlu golu ţi potu s’lu facă, s’agiută Ucraina s’dănăsească invazia arusă. Ti atea, căbatea arcată multi ori arada că pritu aestu agiutoru văsiliili democratiţi agiungu s’hibă parti la polimu nu poate s’hibă că maş ti arizili, maca yini di la agresorlu cari reproșeadză a cetățeañilor că nu easti alăsatu arihati s’facă polimu.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Tancuri tră Ucraina

    Tancuri tră Ucraina

    Căftati cu insistență di liderlu di Kiev, tancuri greali occidentale va s’agiungă tru yinitorlli meşi tru Ucraina. Statili Unite şi Germania dimăndară tru idyea dzuuă, ñiercuri, că va s’pitreacă tancuri tru teritoriile ucrainene, iu di 11 meşi armata ali Ucraina țăni keptu a aţillei arusă. Prezidentu Joe Biden feaţi hăbari la Casa Albă:


    “Adză dau hăbari că Statele Unite ali Americă va s’pitreacă 31 di tancuri Abrams ti Ucraina, echivalentul a unlui batalion ucrainean. Secretarlu ali apărari, Lloyd Austin, feaţi urminii ti aestă jgllioată, tră aţea că va u anvărtuşeadză capacitatea ali Ucraina tra ş-apăra teritoriul şi tra ş-agiungă obiectivili strateghiţi.”


    Cu maş ndauă săhăţ ninti şi după ma multi ndriseri, guvernul di Berlin avea dimandată oficial că va s’pitreacă ali Ucraină tancuri Leopard 2 şi va s’da izini la alti văsilii diznău s’exportă blindatili respective cătră Kiev. Cancelarlu gherman Olaf Scholz apăndăsi la stepsurli di amănari, spunânda că fu ananghi di consultări cabaia multi cu aliaţllii şi partenerlli internaţionali:


    “Acţionânda tru ună turlie coordonată, la nivel internaţional, ma largu va nă asiguripsimu că aestu agiutoru easti di căuli fără ca riscurli la adresa a văsiliillei a noastri s’ascapă di sumu control.”


    La oara a hăbărisearillei, maş Polonia avea căftată ufiţialu a Berlinlui ună autorizaţie di reexportu, ama Norvegia, Olanda şi Spania ș-avea spusă și eali naetea tra s’da ali Ucraină ahtări tancuri. Ghermania cundille că va s’llia hargili ti blindatili Leopard 2 pi cari va li durusească ali Ucraină. “Nu ştiu di tamam cari va s’hibă volumlu la cari va s’agiungă aesti hărgi, ama Ghirmănia vali ambărţiteadză”, spusi Scholz.


    Polonia, alliumtrea, cari dimăndă că easti ndreaptă s’transferă ali Ucraina ditu a lyi stoc di tancuri germane Leopard 2, cundille că va s’caftă ali UE să-lli toarnă hargea aluştoru şi ari nădie că Bruxellesul va să spună “dovadă di bunăvreari” tru aestu caz.


    Acordul ta s’pitreacă dzăţ di tancuri moderni Ucrainăllei va s’hibă determinant, declară tră BBC secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg. El spusi că tancurli va li suplimenteadză semnificativ putearea a forţilor ucrainene, agiutănda s’pingă atacurli ruseşti și să xanaamintă teritorii.


    Kiev, prezidentulu Zelenski căftă ca aestea s’hibă livrati iruşi şi tru numiru ţi s’hibă duri. Rusia apufusi tăxearea di tancuri occidentale ca hiinda ună escaladari periculoasă, aţea ţi Stoltenberg nu negă. “Lipseaşti să scadă riscul a escaladarillei anaparti di Ucraina a unlui polimu anamisa di Rusia şi NATO tru Europa, cari vrea s’hibă devastator, di vrea s’aducă multu ma multi zñii şi moarti andicra di ţi vidzumu tru Ucraina. Şi tamam aţea NATO şi criscu cabaia multu prezenţa tru partea estică (…). Aesta easti descurajare, nu ari ca scupo provocarea a conflictului, că nkidicarea a aluştui, ţănearea ali irini tru alianţa NATO”, declară Stoltenberg.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala