Ministrul de Externe, Bogdan
Aurescu, a avut, la finalul săptămânii trecute, o întrevedere cu ministrul
Afacerilor Externe al Sloveniei, Tanja Fajon, în marja participării la a 53-a
Reuniune Anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveţia. MAE român
transmite că Aurescu i-a mulţumit omologului său pentru sprijinul ferm acordat
de Slovenia în favoarea aderării României la spaţiul Schengen şi a reiterat
argumentele privind valoarea adăugată substanţială a admiterii României în
spaţiul de liberă circulaţie pentru consolidarea securităţii la nivelul
întregii Uniuni Europene. La rândul său, Tanja Fajon a reconfirmat faptul că
Slovenia va continua să sprijine cât se poate de activ România, inclusiv în
discuţii cu ceilalţi parteneri europeni, în vederea finalizării cu succes a
acestui dosar. României i-a fost refuzată intrarea în spaţiul european de
liberă circulaţie, după ce reprezentantul Austriei a votat împotrivă la
reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie. Acelaşi
deznodământ l-a avut şi candidatura Bulgariei, căreia i s-au opus atât Austria,
cât şi Olanda, în vreme ce Croaţia a fost acceptată în Spaţiul Schengen.
România a înregistrat o
scădere a populaţiei cu 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, iar în
2021 nivelul acesteia era similar cu cel din 1966, a declarat preşedintele
Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei. Acesta a precizat că
populaţia rezidentă în 2021 a scăzut cu peste 5 procente în raport cu 2011, iar
în raport cu 2002 s-a micşorat cu peste 12%. Totodată, el a arătat că acest
fenomen este întâlnit la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria şi Croaţia
au avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%,
iar în Polonia contracţia a fost de sub 1%. Tudorel Andrei a explicat că
principalul factor al reducerii populaţiei României este migraţia
internaţională. Dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75%
reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 migraţia internaţională nu
a reprezentat decât 40%. Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021,
migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural
cu aproape 30%, a spus şeful INS. Conform primelor date provizorii pentru
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, anunţate la sfârşitul
lunii decembrie a anului trecut, populaţia rezidentă a României era de 19,05
milioane de persoane.
Şeful Departamentului pentru
Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, efectuează o vizită de lucru în
Franța, cu scopul de a lua pulsul comunităţii româneşti din această ţară.
Delegaţia s-a întâlnit cu reprezentanții mediului asociativ românesc din Tours
și din regiunea Centre-Val de Loire cu care a discutat despre proiectele DRP și
calendarul de acțiuni prevăzut pentru anul 2023. Instituţia transmite că
secretarul de stat a vizitat Biblioteca Românească din Tours, Şcoala Românească
Doamna Maria Brâncoveanu şi s-a întâlnit cu reprezentanți ai
asociațiilor românești care au primit finanțare din partea DRP şi care au
elaborat proiecte pentru comunitatea românească organizată în jurul parohiei
Ortodoxe Sfântul Nectarie și Sfântul Martin. Aceste proiecte sunt menite
să susțină identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a românilor
de pretutindeni, precum și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor
românești, a declarat Cârciu. Delegaţia a fost însoţită de Mitropolitul
Ortodox Român Iosif al Europei Occidentale și Meridionale şi de consulul
general al României la Paris, Simona Junescu. Aproape 500.000 de români trăiesc
în Franţa, peste cifra oficială de 106.000, afirma, în mai 2022, şeful DRP,
Gheorghe Cârciu.
Senatorul social-democrat
Robert Cazanciuc a propus, ca temă de reflecţie, ca parlamentarii să poată
deţine mandate simultan în Legislativul de la Bucureşti şi în cel al Republicii
Moldova. Iniţiativa a fost lansată în cadrul şedinţei comune a Comisiilor
juridice din cele două state, care a avut loc în perioada 19 – 22 ianuarie.
Parlamentar pe ambele maluri ale Prutului. Am propus ca alegerea ca
deputat sau senator în România să nu fie incompatibilă cu alegerea ca deputat
în Parlamentul Republicii Moldova şi, evident, viceversa. – a scris
Cazanciuc pe Facebook. Parlamentul României este bicameral, iar norma de
reprezentare prevede un post de deputat la 73.000 de oameni și unul de senator
la 168.000 de oameni. Astfel, România are 329 de deputați și 136 de senatori.
De partea cealaltă, Legislativul Republicii Moldova este unicameral şi are 101
deputaţi.
