Radio România Internațional

Tag: Tara Fagarasului

  • Țara Făgărașului e acasă!

    Țara Făgărașului e acasă!

    România
    continuă să fie o ţară de emigrare, anunța, în 2017, Institutul Național de
    Statistică. În ultimii zece ani, populația României a scăzut cu aproape 1,5
    milioane de locuitori. Cei mai mulți români care părăsesc țara provin din
    mediul rural și zonele defavorizate, iar pentru Țara Făgărașului, o regiune
    preponderent rurală din centrul României, această depopulare s-a suprapus cu o
    perioadă de stagnare economică. La recensământul din 2011, orașul Făgăraș avea
    aproape 30.000 de locuitori, cu o scădere de peste 6.000 de oameni de la ultima
    numărătoare făcută în 2002. Cauzele declinului sunt aceleași la nivel național,
    însă pentru un oraș cu 40% din populație angajată în sectorul industrial,
    închiderea fabricilor după 1990 a avut un impact uriaș.


    Programul Ţara Făgăraşului e ACASĂ,
    lansat de către Fundația Comunitară Țara Făgărașului, este o iniţiativă amplă
    de reconectare și cartare a diasporei făgărăşene de pretutindeni la
    comunităţile de acasă. Subiectul
    implicării diasporei în dezvoltarea
    Țării Făgărașului s-a aflat pe agenda FCTF încă de la înființare. Cazul
    Țării Făgărașului este unul aparte prin valurile succesive și accentuate de
    emigrare care încep dinainte de Primul Război Mondial, continuă în perioada
    comunistă pe fondul mișcărilor anti-comuniste din zonă și se accentuează în
    perioada post-decembristă, ca urmare a restructurării industriale și
    disponibilizării masive din orașul Făgăraș.


    În parteneriat cu echipa Make Better (MKBT) s-au conceput diverse
    aplicații pentru posibili finanțatori ai părții de cercetare și pentru modalitățile
    de implicare a românilor, respectiv făgărășenilor, care trăiesc în afara
    granițelor țării. În anul 2017, în urma participării la programul de dezvoltare
    a liderilor comunitari din Europa Centrală și de Est- ViabilityNet 3.0,
    dezvoltat de Fundația VIA din Praga, a apărut posibilitatea propunerii unui proiect
    comunitar. Proiectul ales a fost Țara Făgărașului e ACASĂ, prin care se
    dorește conectarea și reconectarea comunităților de români de pretutindeni,
    ACASĂ. Acest ACASĂ poate fi Țara Făgărașului, dar poate fi atinsă întreaga
    Românie.


    Obiectivul general al proiectului este consolidarea comunităților locale
    din Țara Făgărașului, unde un loc important îl va avea diaspora, care va deveni
    parte integrantă a comunității locale, prin participarea, dăruirea și
    implicarea voluntară. În cadrul acestui program s-a primit o
    finanțare prin care s-a dezvoltat website-ul www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro, identitatea vizuală a proiectului, cât și
    sesiunile de lucru cu diaspora. S-a format o echipă care colaborează la acest
    proiect, ce include și o persoană din diaspora: Emilia Ciurchea (manager
    proiecte FCTF), Oana Mitea (director exectutiv FCTF), Ștefan Cibian (membru în
    board-ul FCTF), Ana Elian (reprezentant al echipei Make Better) și Laura
    Vișan, profesor de Comunicare în Toronto. Această echipă a mai dezvoltat încă o
    aplicație adresată Fondului Global al Fundațiilor Comunitare, urmând ca tot
    ceea ce s-a propus să se concretizeze printr-un proces amplu de cercetare al
    migrației românilor din Țara Făgărașului.


    Prin
    proiectul Țara Făgărașului e Acasă, ne-am propus să răspundem concret la
    întrebarea pe care am primit-o anul trecut în August, în cadrul unei întâlniri
    cu români din diaspora, aflați în vizită în Făgăraș. Ei ne-au adresat aceeași
    întrebare: Cum mă pot implica? Și mai exact, cum pot face acest lucru, pe tot
    parcursul anului, chiar și din altă țară? Am Primind input-uri din partea mai
    multor oameni care trăiesc în alte țări, eu personal locuind timp de 2 ani în
    Statele Unite ale Americii, am reușit să identificăm diverse mijloace de
    reconectare cu diaspora și de implicare în Țara Făgărașului.- Emilia Ciurchea,
    manager proiect Fundația Comunitară Țara Făgărașului.


    În
    ceea ce privește partea de reconectare, a fost inițiat un grup pe rețeaua socială
    Facebook, cu aceeași denumire, Țara Făgărașului e Acasă, prin care membrii înscriși sunt informați constant
    cu privire la toate inițiativele ce au loc în Țara Făgărașului, în special pe
    cele susținute de Fundația Comunitară Țara Făgărașului. De asemenea, a fost realizat un scurt film,
    care se numește ACASĂ, în care protagoniștii sunt oameni care momentan
    trăiesc în diaspora. Ei explică faptul că Țara Făgărașului va rămâne mereu ACASĂ
    și fiecare dintre aceștia identifică modul prin care ar vrea să se implice pe
    termen lung. Proiectul Țara Făgărașului este Acasă îi vizează pe toți oamenii
    care doresc să fie conectați în permanență cu dezvoltarea Țării Făgărașului,
    din toate punctele de vedere: economic, cultural, social, civic, dar mai ales,
    din punct de vedere filantropic.


    Platforma on-line a acestui proiect, www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro, conține:


    ·Un blog cu povești din diaspora sau
    din Țara Făgărașului/România


    ·Secțiunea Implică-te: oameni din
    toate colțurile țării se pot înscrie ca voluntari, virtual (prin diverse
    mijloace și pe tot parcursul anului), dar și punctual, în diverse evenimente organizate
    de FCTF sau pentru cauze din Țara Făgărașului


    ·Oamenii din diaspora pot să pedaleze
    la concursul caritabil Bikeathon Țara Făgărașului, prin care susținem diverse
    cauze ale comunității – se pot înscrie pe site-ul bikeathon (bikeathon.fundatiactf.ro) pentru o cauză aleasă de ei, iar în ziua
    concursului, 9 Iunie 2018, pot pedala de oriunde și pe orice traseu doresc


    ·Dezvoltarea unui fond- Țara Făgărașului
    e Acasă, prin care românii de pretutindeni vor putea dona pentru diverse cauze
    ale comunității – semnalate chiar de către ei


    Ca
    pași viitori vor fi dezvoltate canale de comunicare între făgărășeni, între cei
    plecați în străinătate și cei rămași acasă, se vor iniția activități de
    comunicare și animare pentru a facilita transferul de informații/noutăți despre
    diaspora, pe de o parte, și Țara Făgărașului, pe de altă parte. De asemenea, se
    va extinde newsletter-ul Fundației spre comunitățile din diaspora, dezvoltând
    conținut adecvat acestora, se vor colecta, carta și publica mărturii/povești
    despre realizările și activitatea făgărășenilor din diaspora (story-telling)
    și inițiative din Țara Făgărașului, se
    vor organiza expoziții foto/film de conectare și interacțiune între tineri din străinătate
    și cei de acasă.


    Un
    alt obiectiv al proiectului este realizarea și dezvoltarea unei hărți a
    inițiativelor civice cu impact pozitiv din Țara Făgărașului. Aceasta este o
    hartă dinamică ce ilustrează ca locație, date și informații de prezentare a
    diferitelor inițiative civice, ONG-uri, antreprenori de succes și alte studii
    de caz care reflectă dezvoltarea din ultimii ani a Țării Făgărașului, cât și
    dinamica pozitivă a acestei micro-regiuni. În
    următorii ani vor fi dezvoltate sesiuni de planificare participativă pentru diverse
    cauze ale comunității, unde vocea diasporei va fi cât mai puternică, pentru ca
    Țara Făgărașului să devină într-adevăr, ACASĂ!




    Fundația
    Comunitară Țara Făgărașului este o organizație
    nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, care identifică, promovează și
    finanțează inițiative și proiecte ale comunității făgărășene, contribuind
    astfel la dezvoltarea locală. Fondurile sunt colectate, administrate și
    distribuite transparent prin intermediul burselor sau a granturilor. În același
    timp, FCTF pune la dispoziția companiilor care doresc să se implice în
    comunitate, servicii de consultanță pentru identificarea domeniilor pe care
    acestea le pot susține și a mecanismelor prin care pot contribui la dezvoltarea
    comunității. De la înființarea FCTF, în iunie 2013 și până acum, au fost
    oferiți 874.643 de lei, prin finanțări nerambursabile, pentru 324 de proiecte
    și 185 de burse.


    Fundația Comunitară Țara Făgărașului face parte
    din programul național de Fundații Comunitare, inițiat de Asociația pentru
    Relații Comunitare, în parteneriat cu Fundația Pentru Parteneriat și Fundația
    Pact, cu sprijinul financiar al Charles Stewart Mott Foundation, Trust for
    Civil Society in Central and Eastern Europe și Romanian-American Foundation.

  • Ştiinţa prinde aripi în Ţara Făgăraşului

    Ştiinţa prinde aripi în Ţara Făgăraşului


    Despre Fondul Ştiinţescu am mai vorbit, o platformă susţinută de Romanian-American Foundation în mai multe oraşe din ţară, precum: Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi, Iaşi, Mureş, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Ploieşti, Sibiu şi Făgăraş, prin competiţii de proiecte gestionate de fundaţiile comunitare locale.



    Ştiinţescu este un program de finanţare pentru proiecte educaţionale care încurajează pasiunea pentru ştiinţe şi tehnologie a copiilor şi tinerilor între 6 şi 19 ani, iar astăzi ne oprim în Ţara Făgăraşului, pentru a vedea cum creşte acestă zonă din punct de vedere ştiinţific.



    Făgăraşul este tradiţional tărâm de legendă. Dar în zilele noastre, dincolo de “Templul Ursitelor” (mănăstire rupestră) sau de “Piramidele de la Şona” (opt movile de aproximativ 30 de metri), miracole considerate vindecătoare, Ţara Făgăraşului creşte prin stimularea proiectelor creative de descoperire a miracolelor naturii sau de înţelegere a semnificaţiei descoperirilor ştiinţifice ale omenirii.



    Oana Mitea, director executiv al Fundaţiei comunitare Ţara Făgăraşului, ne-a vorbit despre activitatea lor: “Desfăşurăm multe proiecte, de la concurs caritabil de biciclete Bikeathon, la ZVIC, Zilele voluntariatului şi iniţiativelor civice. Avem şi două fonduri de finanţare. Ştiinţescu Ţara Făgăraşului, program ce se desfăşoară în mai multe oraşe din România prin Federaţia Fundaţiilor Comunitare din ţara noastră. Avem şi un proiect de stimulare a învăţării limbilor străine, Alternative Language Programme, YouthBank, un program de stimulare a iniţiativei civice şi a filantropiei pentru liceeni, avem un fond de burse pe care îl desfăşurăm încă din 2015.”



    Grupul ţintă al proiectelor aplicante este reprezentat de elevi din clasele 0 – XII din şcolile şi liceele din Ţara Făgăraşului. Anul acesta, Ştiinţescu îşi continuă aventura pe care a început-o în toamna anului 2016, alături de cele 24 de proiecte propuse, care se adresau elevilor din oraşele: Făgăraş, Rupea, Victoria şi comunele: Lisa, Drăguş, Cincu, Jibert, Hârseni, Felmer, Mândra şi Racoş. Vine cu detalii Oana Mitea: “Ştiinţescu este un fond de finanţare al profesorilor şi al anumitor ONG-uri sau chiar al acelora ce stimulează interesul copiilor pentru ştiinţele exacte. Pentru că am constatat că elevii îşi pried interesul sau nici măcar nu-l dobândesc pentru ştiinţe, datorită modului pur teoretic în care sunt predate aceste materii. Noi acordăm finanţări celor care fac învăţarea acestor materii altfel decât suntem obişnuiţi, mult mai practică şi mai aplicată.”



    Considerând că insuflarea pasiunii pentru ştiinţe în rândul copiilor si adolescenţilor este responsabilitatea întregii comunităţi, Ţara Făgăraşului s-a mobilizat, astfel încât dacă anul trecut au candidat 24 de proiecte la finanţare prin fondul Ştiinţescu, anul acesta efervescenţa a crescut. Oana Mitea: “În momentul acesta avem 30 de idei de proiecte depuse, de la construcţii de aeromodele, navomodele, de roboţi, la construcţii de staţii meteo, sunt foarte diverse, abordează foarte multe domenii ale ştiinţelor exacte, de la matematică, fizică, chimie, astronomie, inclusiv IT, un proiect care îşi propune să dezvolte mecanisme de protejare a datelor personale, proiecte de biologie, de geografie. În marea lor majoritate în aceste proiecte sunt interconectate mai multe ştiinţe. Avem inclusiv un proiect de teatru, teatrul umbrelor, care combină teatrul cu fizica.”



    Un juriu cu 7 membri urmează să decidă ordinea proiectelor, pentru ca mai apoi pe această bază să se vadă ce proiecte pot fi finanţate. Rezultatul:elevi, profesori, reprezentanţi ai ONG-urilor din Ţara Făgăraşului contribuie toţi la înviorarea ştiinţelor, contribuind, pe termen lung, la stimularea tinerilor din Ţara Făgăraşului pentru alegerea unei cariere în aşa-numitele domenii STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică).


  • Lume, lume, hai la Mall! La Mallul Ţărănesc!

    Lume, lume, hai la Mall! La Mallul Ţărănesc!

    Dacă tot s-a observat că românii
    sunt pasionaţi de cumpărăturile la mall, de ce nu ar exista şi un mall dedicat
    produsului ţărănesc, şi-au spus fermierii, meşteşugarii şi micii procesatori
    din Ţara Făgăraşului şi nu
    numai. Astfel, asociaţia Creştem România Împreună a lansat un nou proiect:
    site-ul malltaranesc.ro este magazinul online în care s-au înscris deja 120 de
    producători. De aici putem cumpăra nu doar mezeluri sau produse lactate,
    dulceţuri sau băuturi, pregătite în mod tradiţional în gospodării, ci şi
    produse meşteşugăreşti. Care este specificul acestui mall, ne-a spus Mihai Mihu,
    iniţiatorul proiectului. Este o continuare firească a unui proiect
    în relansare acum, România autentică şi care anul trecut a lansat
    sub-proiectul Adoptă un ţăran, componentă care avea ca specificitate o latură
    socială în sensul în care încercam să punem laolaltă familiile de la oraş cu
    gospodăriile de la ţară. Mallul ţărănesc reprezintă o componentă practică, ce
    are ca scop principal, să pună laolaltă mediul urban cu mediul rural sub
    pretextul vânzării de produse. Adoptă un ţăran, în decurs de aproape un an, a
    reunit aproape 900 de gospodării, iar pe partea cealaltă au generat un număr de
    aproximativ 2 mii de orăşeni, care şi-au manifestat dorinţa de a adopta ţărani,
    apărând în jur de 6 mii de adopţii. Acest fenomen de adopţie presupunea interacţiunea
    fizică între cele două părţi, între familia de la oraş şi gospodăria de la
    ţară, în ideea de a transmite mai departe tradiţii, obiceiuri, informaţii
    despre mediul rural. La Mallul Ţărănesc deja dimensiunea depăşeşte ceea ce a
    fost înainte Adoptă un ţăran, în sensul în care în ultimele zile avem peste
    250 de producători înregistraţi, urmează să intrăm în faza de analiză a
    acestora, şi pe partea cealaltă, în privinţa numărului de clienţi sunt undeva
    către 2 mii de oameni, înregistraţi în ultimele 3 zile.


    Pentru a deveni parte din comunitatea Mallul ţărănesc, producătorii şi
    clienţii au de completat un formular foarte simplu, prin care se înregistrează,
    iar după aceasta, pe de-o parte clientul are posibilitatea de a opta pentru o
    gospodărie anume, de unde să cumpere produsele de care are nevoie sau are
    posibilitatea de a căuta printre categoriile de produse, agroalimentare şi de
    meşteşugărie şi artizanat, iar în baza selecţiilor pe care le face, să
    regăsească gospodării care produc produsul căutat.Un proces extrem de simplu,după
    cum ne-a spus Mihai Mihu, iniţiatorul proiectului, precizând că este vorba şi
    despre o educare a pieţei: Cuvântul cheie e cuvântul educaţie.
    Asociaţia noastră are declarat ca scop a educa pe cât mai multe dimensiuni.
    Dacă este să ne referim la proiectul România autentică din care Mallul
    ţărănesc face parte, atunci vorbim atât de educaţie alimentară, de educaţie
    care ţine de achiziţia de produse bio, de produse care păstrează
    gustul…caracteristicile produselor de la bunicii noştri, ar pe partea
    cealaltă încercăm să facem educaţie şi către gospodari, oferindu-le informaţii
    de marketing, de ordin legal, încercând să creştem în ei un producător mult mai
    orientat către piaţă.


    Produsele din mallul ţărănesc vor avea pe ele şi un cod, care poate fi
    scanat cu smarphone-urile, şi care prezintă informaţii despre producător. Mai
    mult, astfel de QR Code-uri vot fi afişate şi la poarta gospodarului care vinde
    produsele tradiţionale. Am aflat că cei mai mulţi gospodari care s-au înscris
    pe acest portal sunt din Ţara
    Făgăraşului, mai precis 50 de producători, restul fiind de la Mehedinţi până la
    Suceava şi din Constanţa până în Maramureş, a mai precizat Mihai Mihu şi a
    adăugat: Obiectivul nostru este de a ajunge la sfârşitu anului undeva la 5 mii
    de producători, iar la sfârşitul anului viitor noi estimăm un număr de 25-30 de
    mii de ţărani care să facă parte din acest proiect, deservind cel puţin 200 de
    mii de familii de la oraş.


    Dincolo de prezentarea obişnuită a produselor, anumite descrieri vor fi
    traduse şi în engleză. Mai mult, trebuie precizat că toate facilităţile
    prezentate anterior nu presupun vreun cost din partea ţăranilor sau
    meşteşugarilor. Iar preţul produselor pentru cumpărător, vor fi desigur mai
    mici. Vine cu detalii Mihai Mihu: Asta intră sub auspiciile
    conceptului de lanţ scurt, mallul ţărănesc se înscrie perfect în acest concept,
    de a pune laolaltă, fără intermediari, cererea cu oferta. Noi sperăm, pe de-o
    parte, ca orăşenii să beneficieze de nişte preţuri raţionale din partea
    producătorilor şi pe partea cealaltă gospodarii să oferteze cu preţuri care să
    justifice munca lor şi nevoile pe care le au.


    În acelaşi spirit al educării oamenilor către principii durabile, asociaţia
    Creştem România împreună revine cu un proiect de primăvară Avem chiar de 1 aprilie un alt proiect la care ţinem foarte mult, se
    numeşte Plantează România. Avem o serie de acţiuni care pentru această ediţie
    vor totaliza 170 de mii de puieţi plantaţi, în 25 de localităţi, unde aşteptăm
    un minim de 5 mii de voluntari implicaţi. Anul trecut rezultatele spun că am
    plantat 160 de mii de puieţi, cu 5 mii de voluntari şi 200 de organizaţii.



    Va mai fi organizat şi un maraton pentru
    susţinerea pădurilor şi o agapă cu meşteşug şi câte şi mai câte, evenimente
    pe care le vom anunţa pe parcursul anului.