Radio România Internațional

Tag: Tara Motilor

  • Ţara Moţilor

    Ţara Moţilor

    Cu intenţia de a
    atrage atenţia asupra mai multor zone turistice din ţara noastră, membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România, au propus și au
    votat un Top 10 Destinații care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și
    concediile anului 2023. Premierea lor a şi avut loc într-o gală-eveniment FIJET
    România, organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (23-26
    februarie 2023). Astăzi, locul 9, Țara
    Moților, o regiune etnogeografică din România, situată în Munții Apuseni, pe
    bazinul superior ale râurilor Arieș și Crișul Alb.


    Şi pentru că propunerea a venit din partea lui Gabriel Arsene,
    membru FIJET România, l-am invitat să ne spună de ce a ales această zonă: Am propus Țara Moților ca destinație turistică a anului 2023 din mai
    multe motive. Eu zic că Țara Moților este ținutul din România, în care
    tradițiile, peisajele curate și oamenii speciali, totul are adânci semnificații
    în istoria noastră, constituind o placă turnantă a Munților Apuseni, dar și a
    României. Și asta vezi imediat cum intri în Țara de Piatră, cum i se mai spune,
    dinspre Câmpeni şi te minunezi drumurile care șerpuiesc printre culmile
    muntoase tăiate de Arieș și de afluenții lui, de zonele casnice, peșterile
    numeroase, Cetățile Ponorului, Poarta lui Ionele, Scărișoara, Peștera Urșilor,
    cascadele spectaculoase, chiar dacă nu sunt extraordinar de mari Pătrăhățeși,
    Pișoaia, Vârciorog. Aceleași drumuri te poartă spre Dealul cu Melci, ori la
    Târgu de Fete de pe Muntele Găina, care nu mai este la fel de spectaculos ca în
    urmă cu 20 de ani dar tot merită să ajungi odată în zonă. Iar când ieși din
    Țara Moșilor înspre Beiuş, sincer îți pare rău că timpul s-a scurs.



    Localităţi plasate în zone înalte, de până la 1400 de metri îşi
    aşteaptă vizitatorii cu tradiţii păstrate vii.


    Gabriel Arsene a venit cu exemple: Așadar, orășele
    precum Câmpeni, Albac, Vidra, Abrud, Arieșeni, Buciu, Avram Iancu, Scărișoara
    sunt locuri în care moții te primesc în casele lor sau în pensiuni turistice nu
    foarte mari, dar foarte curate și foarte primitoare şi în care merită să
    petreci și câteva zile. Tot în zonă poţi să admiri arta prelucrării lemnului
    prin care apar faimoasele lor butoaie, vase, doniţe, ciubăre, tunicele, fiind
    materialul principal de construcție din zonă.



    Păsatul şi
    balmoşul sunt mâncăruri tradiţionale în Ţara Moţilor. Păsatul este o mâncare
    preparată din seminţe de mei, boabe de porumb sau, rar, din alte cereale,
    pisate sau măcinate mare. Balmoşul este
    preparat din produsele obţinute în gospodărie: smântână şi făină de mălai, mălaiul fiind pus în
    smântâna fiartă în ceaun de fontă. Când
    pe marginea creaunului apare untul topit, atunci este gata, după care se
    potriveşte de sare şi se serveşte caldă. Aceste două preparate se fac în orice
    gospodărie moţească.


    Pentru alte destinaţii de top urmăriţi siteul FIJET România şi
    ascultaţi RRI.


  • În Munții Apuseni

    În Munții Apuseni

    Situați în
    Transilvania, în vestul României, Apusenii nu se remarcă neapărat prin
    altitudine, cel mai înalt vârf nedepășind 1849 de metri, ci prin multiplele
    posibilități de petrecere a timpului liber. Ne începem călătoria chiar din zona
    centrală, din Parcul Natural Apuseni, recunoscută ca una dintre cele mai
    importante din punct de vedere al biodiversității și al experienței de vizitare.



    Paul Iacobaș este
    manager de destinație într-un program de ecoturism numit Pădurea Craiului și
    reprezentant Apuseni Experience, o organizație care promovează turismul
    responsabil.

    În Parcul Natural Apuseni, poate cea mai
    recomandată e drumeția, care te poartă prin platoul carstic Padiș, cu
    nenumăratele sale atracții care țin de peisajul carstic, împădurit, extrem de
    bine reprezentat în Parcul Natural Apuseni. Aș enumera Cetățile Ponorului,
    Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Cetățile Rădesei, Poiana Ponor și Lumea
    Pierdută, Groapa de la Barsa. Iată doar câteva atracții care fac orice
    drumeție, indiferent de nivelul de pregătire sau de așteptare, o experiență
    specială.

    De asemenea, în zona Parcului Natural Apuseni putem să interacționăm
    cu moții, aceștia formând o populație care locuiește permanent la o altitudine
    de 1000-1200 de metri în zona centrală a Apusenilor, pe Valea Arieșului și pe
    văile tributare Arieșului. Cele mai reprezentative comunități sunt cele din
    zonele Ghețar, Albac-Mătișești, Casa de Piatră Arieșeni. Moții sunt niște
    oameni foarte dârji. Până nu de mult, au fost extrem de legați de cultura
    lemnului. În momentul de față, și-au schimbat perspectiva și sunt tot mai
    deschiși să primească turiștii în zonă, fiindcă au ce arăta. Există o mulțime
    de case vechi, dar și de șuri tradiționale, acoperite cu cetină, un specific al
    Țării Moților. Mai există câțiva meșteri care practică văsăritul. Fac o mulțime
    de obiecte din lemn, care, în vechime, erau folosite în gospodărie. În prezent,
    sunt mai mult obiecte de decor. Mai există țesătoare, care lucrează la război
    și care au o mulțime de povești de spus despre motivele folosite pe creațiile
    lor.


    Din Parcul
    Natural Apuseni, ne îndreptăm spre zona de nord-vest, spre Pădurea Craiului.
    Aici, altitudinea e mai mică, iar în loc de păduri de conifere, întâlnim multe
    păduri de foioase. Însă elementul care se păstrează și aici este carstul. Paul
    Iacobaș, manager de destinație:

    În Pădurea Craiului avem cea mai lungă
    peșteră din România, Peștera Vântului, cu peste 50 de km de galerii subterane.
    Aceasta este în continuare explorată, iar lungimea ei se descoperă că e mai
    mare. Avem în zonă o rețea de peșteri amenajate: Peștera Meziad, Peștera cu
    Cristale din Mina Farcu. Avem și peșteri la cele mai înalte standarde din
    punctul de vedere al amenajărilor turistice și de siguranță: Peștera Vadu
    Crișului și Peștera Unguru Mare. Undeva la poalele Apusenilor, ne-am putea opri
    și la faimoasa Peștera Urșilor.

    Aș menționa și Ghețarul de la Scărișoara, cel
    mai mare ghețar subteran din Europa, cu un depozit de peste 100.000 de metri
    cubi de gheață fosilă. Aceasta e zona din Apuseni unde se pot practica cele mai
    multe activități de aventură. Avem parcursuri de via Ferrata, sute de trasee de
    escaladă și de alpinism, o rută de rafting și câteva peșteri speoturistice.
    Acestea pot fi descoperite de vizitatori, dar cu echipament special și cu un
    ghid specializat. La acestea, se adaugă o rețea de trasee de alergare montană,
    ceea ce o face ca zonă una dintre cele mai reprezentative pe partea de
    aventură.


    Și familiile cu
    copii se pot bucura de o gamă largă de activități în Munții Apuseni. Pentru
    acestea, dar și pentru cicloturiști, Paul Iacobaș, manager de destinație la
    padureacraiului.ro, recomandă zona Munților Trascău.

    Este o zonă opusă
    Pădurii Craiului, în sud-est, aproape de Aiud, Alba Iulia, Teiuș. Acolo avem
    iar extraordinar de bine reprezentat carstul. Sunt foarte multe chei, platouri
    carstice și câteva peșteri deosebite. Însă Trascăul este special fiindcă viața
    parcă merge cu încetinitorul. Găsim în continuare comunități extrem de bine
    păstrate, care au un stil tradițional de viață foarte bine conservat, ca acum
    60-80 de ani. Dacă faceți fotografii acolo, imaginea te duce cu gândul la
    albumele vechi de fotografii din perioada interbelică. Aproape nimic nu s-a
    schimbat acolo. Oamenii au păstrat tradițiile, arhitectura și un mod de viață
    tradițional, bazat pe agricultura de subzistență. Sunt gospodării mici, care
    datorită modului sustenabil de agricultură sunt foarte bine integrate în
    peisaje.


    Poate cea mai
    importantă experiență a turiștilor este să vadă și să interacționeze cu
    localnicii, să cunoască îndeaproape stilul lor de viață.

    Paul Iacobaș: Dacă reușim să-i cazăm la pensiuni ale localnicilor, sunt extrem de
    încântați de oportunitatea de a interacționa, de a vedea cum trăiesc, de a
    mânca la aceeași masă cu ei. În planul doi, ar veni componenta de natură foarte
    bine păstrată, floră și faună. În Apuseni, încă există o populație bine
    păstrată de carnivore mari. Pe lângă asta, florile sălbatice din Apuseni, mai
    ales în perioada de primăvară. Avem câmpuri de arnică montană sau orhidee
    sălbatică în Țara Moților. Avem rezervația Scărița Belioara, o zonă cu câteva
    zeci de specii endemice de flori. Dintre acestea, Gențiana e chiar specială.
    Menționez și Cheile Întregalde, cea mai joasă altitudine din România unde putem
    întâlni flori de colț – 400 de metri altitudine.



    Foarte interesantă în Apuseni este și partea de
    istorie. Roșia Montană, un patrimoniu inestimabil, e cea mai veche localitate
    atestată documentar din România. Alături de Țara Moților e o destinație
    importantă din punct de vedere istoric și cultural.

  • Ţara Moţilor

    Ţara Moţilor

    O vacanţă exclusivistă nu trebuie să însemne neapărat
    costuri foarte ridicate, ci locuri cu adevărate unice. Astfel, ne îndreptăm
    spre Transilvania şi ne oprim în ţara de legendă şi de piatră cum i se mai
    spune, Ţara Moţilor. Pentru a ajunge în aşezările situate la cea mai mare
    altitudine din România şi, poate, din Carpaţi veţi avea nevoie de un ghid sau
    va trebui să contractaţi un pachet turistic de la o agenţie de profil. Şi,
    obligatoriu, să nu vă uitaţi camera de fotografiat! Peisajele sunt superbe.


    Paul Iacobaş este
    absolvent al unui master în managementul turismului responsabil la
    Universitatea Greenwich din Londra, director al Centrului pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă, Bihor, dar mai ales un mare iubitor al Apusenilor. Practic, în Ţara Moţilor regăsim tot ceea ce scriitorul român Geo
    Bogza amintea în cărţile sale: comunităţi care şi-au păstrat un grad ridicat de
    arhaism. Găsim oameni care au învăţat să trăiască şi au reuşit să se adapteze
    unui mediu ostil în care iarna durează câteodată şapte luni pe an şi în care,
    uneori, singura posibilitate de câştiga puţin este exploatarea pădurii şi alte
    activităţi conexe. Sunt oameni care au reuşit să creeze o adevărată civilizaţie
    a lemnului, dar s-au ocupat şi de minerit, existenţa aurului şi a argintului
    fiind o caracteristică a Apusenilor.
    Astfel, veţi cunoaşte o populaţie total diferită de alte populaţii montane.
    Aici găsim singurele comunităţi permanente din România şi poate chiar din
    Carpaţi, aflate la peste 1.300 de metri altitudine. Acest lucru a generat un
    întreg stil de viaţă, care, din păcate, este pe cale de dispariţie, dar care
    încă poate fi uşor găsit în anumite locuri un pic mai retrase de furia
    turismului de masă.


    Însă cum decurge
    viaţa unui moţ? Paul Iacobaş. Viaţa unui moţ este strâns legată de
    ciclurile naturii, de anotimpuri. El îşi practică activităţile tradiţionale:
    cositul, creşterea animalelor şi mersul la pădure, în anumite perioade din
    an. De exemplu, e de ştiut că lemnul cel
    mai bun se taie într-o anumită perioadă a anului. Moţii ştiau că, pentru a-şi
    construi o biserică sau o casă durabilă, lemnul trebuia tăiat într-o anumită
    perioadă a anului, când luna era într-o anumită fază, când seva era foarte
    puţină în arbore, astfel încât el să se poată usca uşor. Astfel, se ştie că
    sunt case vechi, care dăinuie de peste 200 de ani, făcute din lemne din
    Apuseni, prelucrate natural, într-o manieră foarte înţeleaptă. Însă viaţa unui
    om de la munte este relativ grea, cel puţin pentru noi, care suntem obişnuiţi
    cu viaţa de la oraş.


    Mulţi dintre
    turiştii care au ajuns în Ţara Moţilor au dorit să vadă şi au fost uimiţi de
    frumuseţea Dealului cu melci. La atingerea formelor pietrificate, se mai simte
    şi astăzi spirala fină de pe spatele cochiliilor. Zona este protejată datorită valorii sale ştiinţifice
    reprezentată de sedimentele Cretacicului superior. Este o zonă unică din punct
    de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani şi reprezintă o
    alternanţă de conglomerate, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte
    care trăiau pe fundul stâncos al fostei mări cu ape calde, Tetis.


    Flora nu este nici
    ea mai prejos, completează Paul Iacobaş, director al Centrului pentru Arii
    Protejate şi Dezvoltare Durabilă, Bihor. Frumuseţea zonei este dată de satele
    răsfirate pe culmile munţilor, de fâneţele care sunt printre cele mai bine
    conservate din Europa. Asta se reflectă şi în biodiversitatea floristică
    excelentă. De exemplu, există o plantă, Arnica Montana, care este foarte mult
    utilizată în cosmetică şi care are cea mai bine conservată populaţie din Europa
    în zona Munţilor Apuseni.


    Invitaţia a fost
    lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi
    vreme frumoasă!

  • Dealul cu melci, Alba

    Dealul cu melci, Alba


    Ne îndreptăm azi către Munţii Apuseni, un paradis al speologilor şi al iubitorilor sporturilor de iarnă. Aici veţi găsi cele mai mari şi mai sectaculoase peşteri din România, dar şi renumita staţiune turistică Arieşeni-Vârtop. Însă mulţi dintre turiştii care au ajuns în zonă au dorit să vadă şi au fost uimiţi de frumuseţea Dealului cu melci. Acesta este chiar un deal, format din cochilii de melc, de diferite dimensiuni şi fome. La atingerea formelor pietrificate, se mai simte şi astăzi spirala fină de pe spatele cochiliilor. Zona este protejată datorită valorii sale ştiinţifice reprezentată de sedimentele Cretacicului superior, formate în fundul stâncos al unei mări. Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, de interes naţional, spune Gheorghe Hogman, din judeţul Alba, specializat în turism şi fost consilier în cadrul Serviciului Turism, al Consiliului Judeţean Alba. “Dealul cu Melci este într-adevăr o curiozitate. Este o rezervaţie naturală paleontologică situată în Ţara Moţilor, pe stânga Văii Arieşului, în comuna Vidra. Este o zonă unică din punct de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani şi reprezintă o alternanţă de conglomerate, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte. La vremea respectivă, acest teritoriu era acoperit de apele calde ale unei mări, marea Tetis, care întrunea condiţiile dezvoltării unor astfel de vieţuitoare. Au rămas sedimentele care în timp s-au pietrificat, iar astăzi Dealul cu Melci, reprezintă practic o stâncă, la margine de drum. Se văd foarte bine cochiliile pietrificate ale melcilor de mare.”



    Stânca este chiar lângă drum, deci e foarte uşor accesibilă. Iar turiştii care ajung la Dealul cu melci explorează împrejurimile, spune Gheorghe Hogman. “Se opresc fiindcă în zonă mai sunt şi alte obiective interesante. Peste vale şi pe versantul opus, se află o altă rezervaţie naturală, Cascada Pişoaia. Apa acestei cascade conţine foarte multe săruri de calciu. Se poate observa cum roca de calcar formată creşte de la o zi la alta. Pe versantul nordic al muntelui se află o terasă foarte înaltă de unde apa cade de la aproximativ 25 – 30 de metri. Apa îşi croieşte drum prin vegetaţia de deasupra şi se scurge pe versant creând rocă de calcar. Aceasta se poate vedea formată şi printre firele de iarbă. În timp, la bază s-au format câteva stânci. Este foarte interesantă din punct de vedere peisagistic. De asemenea, tot în aval, se află Cheile Văii Morilor.”



    Localnicii ştiu că, pentru a-şi construi o casă sau o biserică durabilă, lemnul trebuie tăiat într-o anumită perioadă a anului, când luna este într-o anumită fază când seva arborelui nu este bogată, astfel încât lemnul să se poată usca şi să fie durabil. Există case vechi, care dăinuie de peste 200 de ani, şi care sunt făcute din lemne din Apuseni, prelucrate într-o manieră foarte înţeleaptă. Frumuseţea zonei este dată şi de satele răsfirate, de culmile munţilor, de fâneţele care sunt printre cele mai bine conservate din Europa, acest lucru reflectându-se şi în biodiversitatea floristică ce se regăseşte aici. În comuna Vidra veţi vedea case vechi de 150 de ani, care sunt locuite şi în prezent. În Munţii Apuseni există o adevărată tradiţie a prelucrării lemnului. Şi nu este singurul meşteşug. Adevărate minunăţii ies din războiul de ţesut al localnicelor. Iar vara veţi auzi cu siguranţă sunetul tulnicului. Gheorghe Hogman, specialist în turism. “În comuna Vidra mai sunt nişte monumente foarte valoroase cum este biserica de la Goeşti, o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea cu un turn svelt, înalt asemeni bisericilor din Maramureş. În Vidra se află două pensiuni de patru margarete care pot caza turiştii. În amonte, drumul continuă la Avram Iancu, unde există un muzeu etnografic, în casa natală a Craiului Munţilor. Iar, de aici, se ajunge la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o sărbătoare de tradiţie, care are loc la mijlocul lunii iulie, în fiecare an.”



    Invitaţia a fost lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!


  • Acasă la Avram Iancu

    Acasă la Avram Iancu

    Nu se ştie exact când unul dintre cei mai proeminenţi lideri ai românilor din Transilvania
    , Avram Iancu , s-a născut, într-un sat din Ţara Moţilor. La Vidra de Sus, unde am poposit şi noi, pentru câteva ceasuri, oamenii
    ne-au spus că
    ar fi văzut
    lumina zilei pe timpul cireşelor.

    Foto: Valentin
    Ţigău