Tag: targ virtual

  • Târg virtual, târg real

    Târg virtual, târg real

    Pandemia ne-a obligat să rămânem cât mai mult în
    case, dar odată cu trecerea timpului, dacă neavând încotro, concertele se tot
    amână cu câte un an, târgurile devenite tradiţionale au găsit variante de
    supravieţuire. Astfel, există târguri ce s-au mutat în online, precum cel de
    turism, pe când altele, precum Târgul de mărţişor, spre exemplu, îşi tentează
    vizitatorii cu aceeaşi ofertă din anii precedenţi, protejată cu ceva mai multe
    reguli de distanţare şi de igienă.


    Traian Bădulescu, consultant în turism, ne-a
    vorbit despre ediţia online a Târgului de turism, subliniind faptul că pandemia
    ne-a făcut să realizăm cât de mult contează segmentul online. Actuala ediţie a Târgului de
    turism al României, care tocmai s-a încheiat, constituie o premieră absolută.
    Este primul târg de turism organizat în România, pe platformă virtuală, deci
    online. A fost o mare provocare pentru lumea turismului. Organizatorii s-au
    străduit ca acest eveniment să fie o reuşită, chiar dacă nu au participat
    foarte multe agenţii de turism. Oricum, softul platformei a fost de calitate,
    chiar s-a reprodus foarte bine tipicul unui târg de turism. E bine că au
    participat atât firme din România, cât şi firme din străinătate, au participat
    şi localităţi, regiuni turistice, asociaţii, organizaţii de turism.

    Eu zic că,
    deşi cu toţii sperăm ca în curând să ne putem întâlni şi în mod normal, fizic,
    faţă în faţă şi nu virtual, din păcate, pandemia a forţat organizarea virtuală
    a acestui târg şi, după cum ştim, cam toate târgurile din lume s-au organizat
    virtual în ultimul an, inclusiv World Travel Market de la Londra, Târgul de
    turism de business de la Barcelona, şamd. Eu zic că ar merita menţinute şi pe
    viitor anumite componente virtuale, chiar dacă târgul se va relua cu prezenţă
    fizică la un moment dat. Aş merge în special pe incoming, pe promovarea
    României. Şi eu cred că e mai greu să aduci în România toate agenţiile de
    turism importante, să aduci organizaţii de turism multe, dar datorită
    conferinţelor online şi evenimentelor online, acest lucru se poate rezolva. Şi
    pe lângă incoming, aş stabili, la fel, mai multe business meeting-uri online.
    Eu cred că într-o proporţie mai mică merită păstrată această componentă. Sper
    ca Târgul de turism al României să revină la Romexpo în spaţiul cu care ne-a
    obişnuit, dar, în acelaşi timp, prin componenta online, cred că târgul se poate
    promova mult mai bine peste hotare.


    Şi prima ediție din acest an a celui mai longeviv
    și mai îndrăgit târg de carte din țară, GAUDEAMUS Radio România, se va desfășura exclusiv online, deja pentru
    a doua oară în acest format, în perioada 1 – 31 martie a.c.


    Lila Passima, coordonator secţie Educaţie muzeală,
    de la Muzeul Ţăranului Român, din Bucureşti, ne-a vorbit despre o tradiţie ce
    nu poate fi încălcată: Târgul de mărţişor: Avem două motive esenţiale. Unul
    pentru că tradiţiile urbane au căpătat aceeaşi valoare ca cele ale lumii
    tărăneşti. Aşa se face că de 15 ani, transformat şi recontextualizat de lumea
    urbană, îşi face prezenţa în curtea Muzeului Ţăranului Român, de fiecare dată
    atunci când începe primăvara. După cum bine ştim, obiceiul are origini vechi, se
    trage din calendarul agrar ţărănesc, care de fapt celebra venirea anului nou.
    Este un obicei de reînnoire, alături de Baba Dochia, de Dragobete, sunt
    sărbători de primăvară ale lumii ţărăneşti şi, deşi etnologii de început de
    secol XX nu îi prognozau viaţă lungă, obiceiul continuă şi astăzi,
    recontextualizat de cultura urbană. Târgul nostru este un act cultural, de fapt
    şi plecând de la acest oobiect aducător de sănătate, de noroc şi de bogăţie, în
    lumea ţărănească – unde ţăranii îşi protejau până şi vitele legând de coarnele
    lor acest fir alb şi roş . De la firul alb şi roşu cu bănuţ găurit a plecat
    spre oraş, oamenii de aici l-au transformat în souvenir.


    Lila Passima ne-a amintit de reclamele bucureştene
    interbelice, unde vânzători anunţau mărţişoare rafinate, pentru doamne
    elegante şi, revenind în prezent ne-a declarat: În această
    primăvară înfruntăm contextul pandemiei, cu acelaşi simţi al umorului şi cu
    aceeaşi creativitate şi spirit inovator şi i-am invitat pe participanţii noştri
    obişnuiţi să vină cu o ofertă la fel de bogată. Acest obiect mignion, capătă
    foarte multe forme şi expresii artistice, de la bănuţul de argint cu fir alb şi
    roşu şi de la eroii mitologiei ţărăneşti, moşi, babe, personaje ale poveştilor
    populare, până la eroii culturii urbane, din anime-uri sau din benzile
    desenate, eroi ai tehnologiei, personaje fantastice, din taste de calculator.
    Vom avea elegante mărţişoare din ceramică şi din porţelan cu glazură, de
    exemplu, de aur. Ne bucurăm că şi anul acesta, deşi condiţiile sunt stricte şi
    a trebuit să reducem drastic numărul de participanţi şi să respectăm
    distanţarea, participanţii noştri nu s-au dat bătuţi şi vor să celebreze
    primăvara în continuare, cu multă imaginaţie, cu mult umor şi bineînţeles cu
    calitate artistică.


    Un brand reconfirmat cu fiecare ediţie, prin
    participarea oamenilor din diverse domenii cu exponate la târg, după cum ne-a
    spus Lila Passima: Aşa cum a intrat în conştiinţa publicului
    bucureştean, avem de fiecare dată peste 10 mii de vizitatori şi este un drum de
    cursă lungă pentru noi. Am primit invitaţia de a-i avea ca participanţi în
    cadrul Târgului pe actorii care fac parte din asociaţia Griviţa 53, a cărei
    preşedinte este Chris Simion, care au imaginat o campanie, Cu un mărţişor
    construieşti un teatru, o idee minunată de a sprijini teatrul
    independent, despre care ştim că trece
    prin momente foarte dificile. Ideea este pe cât de simplă, pe atât de frumoasă
    şi de puternică.


    Puţin mai trist decât cum ni-l aminteam, cu mult
    mai puţini participanţi, târgul real ne dă totuşi senzaţia că putem ocazional
    să mai trăim aşa cum o făceam odată.