Radio România Internațional

Tag: Targu Jiu

  • Pe urmele lui Brâncuși, în Gorj

    Pe urmele lui Brâncuși, în Gorj

    Ansamblul cuprinde patru lucrări: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit, concepute și construite de către marele sculptor român în perioada 1937-1938. Acestea se regăsesc într-o rută cultural-turistică a cărei tematică este: cultură, istorie, religie și artă monumentală. Ruta se numește „Geniul țăran Constantin Brâncuși și patrimoniul cultural al județului Gorj”.

    Am aflat de la Laura Dragu Popescu, președinta Asociației Profesionale Patronale de Turism Gorjul, că obiectivele incluse în rută sunt operele marelui sculptor Brâncuși expuse în aer liber, în municipiul Târgu Jiu. Acestora li se adaugă: Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Cheile Sohodolului, un muzeu al arhitecturii populare, două mănăstiri celebre, dar și case memoriale. Pornim așadar pe axa Brâncuși.

    „Interpretarea acestui ansamblu monumental este că, la Masa Tăcerii, eroul servește ultima masă cu familia înainte de bătălie. Merge de-a lungul Aleii Scaunelor, unde scaunele reprezintă persoanele care nu participă la război. La Poarta Sărutului, are loc ultima îmbrățișare cu cei dragi. După sau în timpul bătăliei, sufletului eroului merge la Dumnezeu. Sufletul omului merge la Dumnezeu trecând prin biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

    Continuăm, apoi, Calea Eroilor cu drumul care ajunge la Coloana Infinitului sau Coloana fără de sfârșit. Aceasta este interpretarea axei, parte din obiectivul Ruta Cultural-Turistică „Geniul țăran Constantin Brâncuși și patrimoniul cultural al județului Gorj”. În această rută, avem incluse vizite la Casa Memorială Constantin Brâncuși de la Hobița, la Mânăstirea Polovragi, la Mănăstirea Tismana, pe Cheile Sohodolului, la Casa Memorială Maria Apostol, un îndrăgit rapsod popular al locului, la Mănăstirea Lainici, la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, de la Curtișoara, unde se vizitează o culă care a aparținut familiei Tătărăscu și care a fost adusă împreună cu Casa Mogoș de la Poiana, de lângă Rovinari.”

    Apoi, în municipiul Târgu Jiu, se vizitează Casa memorială și Mausoleul Ecaterina Teodoroiu. În această rută încărcată de cultură, de istorie, de religie și de artă monumentală, într-un itinerariu complex, este prezentată o parte frumoasă din Gorjul istoric și pitoresc.

    „Este o încântare și pentru cel mai pretențios turist care poposește în județul Gorj să parcurgă acest traseu. Avem o rată mare de revenire a turiștilor care au vizitat-o, iar, apoi, revin. Același lucru se întâmplă individual, adică în grupuri micuțe și în familii, dar se întâmplă și cu grupuri trimise de agențiile de turism din România și nu numai, care aleg să petreacă trei nopți cu patru zile pe acest program turistic, în județul Gorj. Dacă turiștii din străinătate aleg să vină în Gorjul istoric și pitoresc, pot ateriza pe aeroportul din București. De la București până la Târgu Jiu sunt multe variante de călătorie, de la autocarele de linie, care au plecări zilnice din Autogara Militari, la trenuri care pleacă din București și trec prin Târgu Jiu.”

    La aproximativ 30 de km de municipiul reședință de județ, Târgu Jiu, parcurgând această rută, veți ajunge la Mânăstirea Tismana, un loc încărcat de spiritualitate, un loc recomandat de Laura Dragu Popescu, președinta Asociației Profesionale Patronale de Turism Gorjul.

    „Este ctitorie a Sfântului Nicodim Cel Sfințit, de la Tismana. Lângă mănăstire, se află Muzeul Aurului, un obiectiv istoric, realizat cu ajutorul Băncii Naționale. Este o întoarcere în istorie, este locul unde a poposit cândva Tezaurul României (în timpul celui de-al doilea război mondial – n.r.) în niște ani încărcați de durere pentru poporul român.

    De asemenea, în jurul Mănăstirii Tismana, sunt trasee foarte frumoase, de până la trei ore. Traseu cel mai lung este de trei ore și se face pe vârful de munte care duce la Cioclovina de Sus. Este o poezie acest traseu și-l pot face persoanele care cu o rezistență fizică obișnuită. În drum pre Mănăstirea Tismana, turistul poate să vadă, la jumătatea drumului, casa memorială a marelui nostru gorjean Constantin Brâncuși. Mănăstirea Tismana este o poveste de succes în peisajul locurilor unice din România frumoasă. Îndrăgostiții caută să vadă răsăritul Lunii la Tismana. Se spune că, niciodată, Luna nu răsare mai frumos decât pe munții din jurul localității Tismana. Gastronomia în localitatea Tismana este una aparte. Aici există Festivalul Păstrăvului, care se sărbătorește întotdeauna de Bunavestire, în 25 martie.”

    Pe de altă parte, în Muzeul Statului de la Curtișoara turiștii pot vedea o arhitectură populară specifică zonei. Cea mai veche casă expusă aici a fost ridicată cu peste 200 de ani în urmă și datează din 1802. Muzeul expune și două biserici, dintre care una este o ctitorie din anul 1821.

    „Sunt multe elemente care atrag iubitorii de case tradiționale. Se realizează aici atât excursii tematice, cât și multe producții muzicale. În incinta muzeului, este o casă numită Casa Gheorghe Zamfir. În casă, se pot vedea obiecte care au aparținut naistului Gheorghe Zamfir. Ca o curiozitate, tot în incinta acestui muzeu se află o casă populară cu arhitectură interesantă din zona Gilortului. În interior, sunt obiecte personale ale altor rapsozi populari cunoscuți în zona noastră. Deci, noul și vechiul sunt prețuite în acest muzeu al arhitecturii populare tradiționale din județul Gorj. Este foarte aproape, la aproximativ zece km de Târgu Jiu.”

    Ruta cultural-turistică „Geniul țăran Constantin Brâncuși și patrimoniul cultural al județului Gorj” poate fi parcursă de turiștii iubitori de originalitate în fiecare anotimp al anului. Mai mult decât atât, datele statistice confirmă că județul Gorj stă foarte bine din punct de vedere al numărului locurilor de cazare. Hotelurile și pensiunile vă vor oferi ocazia de a sta într-o destinație sigură, de la trei până la șapte zile, practic, o bună parte dintr-un concediu. Iar cine vine o dată în Gorjul istoric și pitoresc, se întoarce.

     

  • Mănăstirea Lainici

    Mănăstirea Lainici

    Situată în defileul Jiului, la 32 de km de oraşul Târgu Jiu, mănăstirea Lainici a fost înfiinţată în secolul al 14-lea de un călugăr, Nicodim, într-un loc pe atunci izolat. Prima construcţie a fost realizată din lemn, însă aceasta nu mai există. Primul document care se referă la existenţa unui lăcaş monahal la Lainici este din anul 1784, într-o perioadă în care oameni înstăriţi din zona Gorjului au contribuit pentru construirea unei mănăstiri cu dependinţe şi cu ziduri înalte, din cărămidă.

    Biserica mănăstirii a fost construită în prima jumătate a secolului al 19-lea, fiind decorată ulterior cu fresce interioare și cu un iconostas compus din icoane în stil bizantin. În anul 1880 a fost construită şi şoseaua care tranzitează defileul Jiului astfel încât călătoria spre acest lăcaş de cult a devenit mai uşoară.

     

    Mănăstirea Lainici a avut de suferit în timpului primului război mondial, fiind devastată şi prăduită de militarii germani. După ce a fost refăcută, mănăstirea a avut de suferit din nou, în anii care au urmat celui de-al doilea război mondial când, în România a fost instaurat un regim comunist. Mănăstirea a fost transformată într-o aşa-numită “casă de odihnă pentru preoţi”, până în anul 1970, fără posibilitatea oficierii de slube religioase deoarece uşile bisericii fuseseră blocate.

     

    După căderea regimului comunist din România, la mănăstirea Lainici au fost ridicate alte construcţii, inclusiv o biserică ce îi surprinde pe vizitatori prin modul în care a fost structurată. Părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, stareţul mănăstirii Lainici, ne oferă detalii:

    “De zeci de ani se intenţiona construcția unei alte biserici și Revoluția din 1989 ne-a oferit această oportunitate, să construim o nouă biserică. în 18 aprilie 1990, s-a pus piatra de temelie la această nouă biserică. Terenul fiind în pantă cum se vede, vrând-nevrând s-a creat un demisol și atunci i-am dat o destinație de biserică. Atunci am gândit să facem programul iconografic în așa fel ca jos să cuprindem biserica din catacombe pentru că istoria bisericii noastre creștine are două perioade fundamentale.

    Prima perioadă este perioada bisericii din catacombe când creștinismul era religie ilegală. După aceea, de la 313 până astăzi biserica liberă. Ținând cont de împărțirea istoriei bisericii în aceste două perioade fundamentale, așa am intenţionat să facem programul iconografic. Biserica de la demisol încă nu-i pictată. Va fi pictură de la anul întâi la 313, care reprezintă efectiv istoria bisericii. Concret, nu fabulații, ci arheologie biblică, istorie, sfinţi din primele trei secole. După aceea biserica de sus, care deja e sfințită din anul 2011, atunci avem pictură de la 313 până în ziua de astăzi. În final, este o cronologie a istoriei bisericii de la origini până în ziua de astăzi, cu sfinți din toată lumea, toate timpurile, deci cronologie și universalitate.”

     

    Un moment important în istoria recentă s-a petrecut la 23 iulie 2006 când la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos din Grecia, o copie a Icoanei făcătoare de minuni “Gorgoepicuus”, adică “Grabnic Ascultătoarea”. Această icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie realizată în ultimul secol de călugării de pe Muntele Athos.

     

     

  • Târgu Jiu, la 10 ani după conferirea trofeului „Mărul de Aur”

    Târgu Jiu, la 10 ani după conferirea trofeului „Mărul de Aur”

    Târgu Jiu, municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj, a marcat, în urmă cu câteva zile, 10 ani de când a primit, din partea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET, prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”. Această distincţie este acordată începând din anul 1970 unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului.

    Târgu Jiu a primit trofeul „Mărul de Aur” în anul 2014. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, opere care constituie o mare atracţie turistică. Stabilit la Paris, în anul 1909, Constantin Brâncuşi era deja o celebritate atunci când, în 1937, a revenit în ţara natală pentru a realiza operele admirate în prezent de vizitatorii oraşului Târgu Jiu. La solicitarea “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, Constantin Brâncuşi a realizat, în interval de un an, mai multe lucrări monumentale, amplasate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor”.

    Pe acest drum, denumit şi “Axa Brâncuşi”, se afla podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care încercau să avanseze spre sud. În Grădina publică, în apropierea râului Jiu, se află Masa Tăcerii – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, în formă de clepsidră. În continuare, pe alee, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, tot în formă de clepsidră.

    La intrarea în Grădina publică este „Poarta Sărutului”, o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi. La celălalt capăt al „Axei Brâncuşi”, la o distanţă de circa 1,2 km, se află “Coloana Infinitului”. Are o înălţime de 29 de metri şi este alcătuită din module din bronz, în formă de clepsidră, fixate pe un ax metalic.. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare distanţă.

    La festivitatea organizată la „Masa Tăcerii”, în Grădina publică din Târgu Jiu, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la conferirea trofeului „Mărul de Aur” au participat şi membrii Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, care au avut ocazia de a vedea şi alte atracţii din judeţul Gorj. După festivitate, preşedintele FIJET, Tijani Haddad, s-a referit la România ca destinaţie turistică şi la modul în care oraşul Târgu Jiu pune în valoare operele lui Brâncuşi

    „Noi credem că România este acum o destinație foarte bună nu doar pentru turiștii din Europa, ci și din multe alte țări pentru că are munți, are râuri, are această ospitalitate a populației. Sper ca acest eveniment să fie benefic pentru România și sper să avem și alte ocazii pentru a promova această țară pe scena internațională a turismului. Am fost aici în mod special pentru a celebra conferirea Mărului de Aur dăruit orașului Târgu Jiu, de acum 10 ani. Locuitorii au sărbătorit acest moment, noi am venit cu această ocazie, şi a fost o participare impresionantă, cu multe grupuri folclorice, multe alcătuite din copii. A fost o ceremonie fantastică, cu participarea multor oameni din oraș. Am fost impresionați de organizarea ceremoniei. Sper că în viitor federaţia noastră va face tot posibilul pentru a promova ceea ce am văzut cu ocazia acestei vizite, destinaţia şi produsul turistic România.”

    Datorită promovării din ultimii ani, oraşul Târgu Jiu şi judeţul Gorj au crescut ca vizibilitate internă şi internaţională. În 2023, peste 150 de mii de turişti au venit „Acasă la Brâncuşi”, un număr aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2020. „Acasă la Brâncuşi” este şi numele asociaţiei care se ocupă de promovarea turistică a oraşului Târgu Jiu şi a judeţului Gorj.