Tag: Targu Neamt

  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Localitatea easti cunuscută ti Ṭitatea-a Neamțului, anălţată di Petru I Mușat, tră casa iu criscu poeta Veronica Micle și – tutunăoară — pritu hoara, adză cartierul, Humulești, sărmăniţa a ficiuramillei ti pirmitusitorlu Ion Creangă. Ma multu, căsăbălu loclu di nkisită cătră aproapea 20 mănăstiruri ortodoxe, născănti di ună mari simasie tră yiştearea artistică și culturală, cum Văratec, Agapia sau Secu.



    Di mai mulţă ani, zona ş-criscu promovarea turistică pritu adrarea-a brandului “Naeaua-a zimbrului”, unăoară cu alăncearea-a zimbrului tru libirtate, după ma mulţă añi di gaereţ. Şi tră atea că aoa comunitatea locală organizează cathi anu dauă eco-brunch-uri, evenimente la cari vizitatorllii pot să s’hărsească di tutu atea ţi ari loclu ti spuneari, u călisimu Viorela Chiper, managerlu a destinaţiillei turistiţi Naeaua a Zimbrului, s’nă spună ţi s’feaţi tu aţelu ditu soni evenimentu organizat aoa, la ună pensiune agroturistică:


    “Ecobrunch-ul ditu Naeaua a Zimbrului s’ţănu Agapia, ună locaţie ti anami, ninggă pădure, cu livadă cu meri. Eara viniţ anvărliga di 100 di participanţi ditu tută văsilia, ama prota ş’prota ditu zona Moldov4llei. Pi ningă partea di măcări tradiţionale, di bunătăţi tradiţionale, ndreapti di oamiñilli a locului, di pensiuni, di producători locali, di oamiñi cari voru ta s’da agiutoru tru promovarea şi dizvoltarea-a zonăllei, fură şi standuri di expoziţie şi vindreari a producătorilor locali, a masturloru populari. Tutunăoară, deadunu cu masturlli dizvărtimu ateliere cu cilimeañilli, tinirllii nica şi adulţăllii cari eara interesaţi ta şi spună creativitatea ică măsturlăkea: modilat tru laspi, sculptură tru lemnu, turţeari, picturiseari pe palete ditu lemn şi realizare di ţeri lucrate manual. Pi ningă aesta, neasimu tu ună priimnari cu atelli interesaţi, tru locurli di anvărliga a pensiunillei şi eara deadunu cu noi ună parei di tiniri cu hari tu cănticu ş’giocuri.”



    Cu ţi măcări gustară vizitatorlli, cari reprezintă tentaţii gastronomiţi cu iţi ucazi, nă spusi tutu Viorela Chiper:


    “Meniul fu cabaia diversu: avumu ca personaj prinţipalu carnea friptă pi sulă, cari fu multu alăvdată şi anlu ţi tricu şi minduimu s’adrămu diznău, borşul di hribi, fisulliu cu afumătură, sarmale di purintu i cu carni, aperitiv diferite tipuri di cărnuri şi legume proaspiti, brânzeturi, prăjituri diverse şi dacă ma s’hibă să zburămu ti biuturli non-alcooliţi aveamu must, siropuri naturale, ceaiuri, cafe.”



    S’cadi s’nidzemu Târgu Neamţ tutu kirolu a anlui, aşi că Viorela Chiper nă hărseaşti şi cu alti atracţii:


    “Zona ari multi ti spuneari, ahâtu pi partea di cultural, di spiritual, istorie, natură. Ca un punct cari nu easti multu cunoscut, ama s’cadi ta s’hibă vidzutu, easti Centrul di vizitare a Parcului Natural Vânători Neamţ, iu, pi ningă expoziţiile şi informaţiile ligate di fauna şi flora di aoa, ari şi ună călici senzorială ndreaptă nu di multu kiro iu atelli interesaţ pot şi scoată păpuţăli şi s’imnă pi lenu turlii di materiale. Suntu trasee tematiţi ndreapti aproapea di parcu, un minitraseu di aventură. Tutu di la Centrul di vizitare poate s’nkisească pi traseu ti căftarea zimbrilli, tru ţarcul di aclimatizari, deadunu cu rangerllii di la Parcul Natural Vânători Neamţ. Şi s’nu agărşimu di dukeanea ti aduţeri amintiul locale, adrati di oamiñilli ditu comunitate!”


    Agiumţă aoa, s’cadi s’vă loaţ cazari tru pensiuni agroturistiţi şi s’nkisiţ cu aftukina, pri padi ică traseele di bicicletă cătră punctele di atracţie cari nu suntu dipu pţăni.


    Autoru: Ana Maria-Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de
    Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și – de asemenea
    – prin satul, astăzi cartierul, Humulești, leagănul copilăriei povestitorului
    Ion Creangă. În plus, orașul punctul de plecare către aproximativ 20 de
    mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală,
    precum Văratec, Agapia sau Secu.


    De mai mulţi ani, zona şi-a sporit
    promovarea turistică prin crearea brandului Ţinutul zimbrului, odată cu reapariția
    zimbrului în libertate, după mai mulţi ani de eforturi. Şi pentru că aici
    comunitatea locală organizează anual două eco-brunch-uri, evenimente la care
    vizitatorii se pot bucura de tot ceea ce are ţinutul de oferit, am invitat-o pe
    Viorela Chiper, managerul destinaţiei turistice Ţinutul Zimbrului, să ne spună ce
    s-a întâmplat la cel mai recent astfel de eveniment organizat aici, la o
    pensiune agroturistică:

    Ecobrunch-ul din Ţinutul Zimbrului a avut
    loc la Agapia, o locaţie superbă, lângă pădure, cu livadă cu meri. Au fost în
    jur de 100 de participanţi din toată ţara, dar în principal din zona Moldovei.
    Pe lângă partea de bucate tradiţionale, de bunătăţi tradiţionale, pregătite de
    oamenii locului, de pensiuni, de producători locali, de oameni care îşi doresc
    să dea o mână de ajutor în promovarea şi dezvoltarea zonei, au fost şi standuri
    de expoziţie şi vânzare ale producătorilor locali, ale meşterilor populari. De
    asemenea, împreună cu meşterii am desfăşurat ateliere cu copiii, tinerii şi
    chiar adulţii care au fost interesaţi să îşi exprime creativitatea sau
    îndemânarea: modelat în lut, sculptură în lemn, tors, pictat pe palete din lemn
    şi realizare de lumânări lucrate manual. Pe lângă asta, am mers într-o drumeţie
    cu cei interesaţi, în împrejurimile pensiunii şi ne-a fost alături şi un
    ansamblu de tineri talentaţi.


    Ce bucate au savurat vizitatorii, care
    reprezintă tentaţii gastronomice cu orice ocazie, ne-a spus tot Viorela Chiper:

    Meniul a fost destul de divers: am avut ca personaj principal
    proţapul, care a fost apreciat şi anul trecut şi ne-am gândit să îl repetăm, borşul
    de hribi, fasole cu afumătură, sarmale de post sau cu carne, aperitiv diferite
    tipuri de cărnuri şi legume proaspete, brânzeturi, prăjituri diverse şi dacă ar
    fi să vorbim de băuturile non-alcoolice au fost must, siropuri naturale,
    ceaiuri, cafea.



    La Târgu Neamţ merită să venim în tot
    timpul anului, aşa că Viorela Chiper ne tentează şi cu alte atracţii:

    Zona are foarte multe de oferit,
    atât pe partea de cultural, de spiritual, istorie, natură. Ca un punct care nu
    este foarte cunoscut, dar merită să fie vizitat, e Centrul de vizitare al
    Parcului Natural Vânători Neamţ,unde, pe lângă expoziţiile şi informaţiile
    legate de fauna şi flora de aici, este şi o potecă senzorială amenajată de
    curând, unde cei interesaţi se pot descălţa şi pot să meargă pe diferite tipuri
    de materiale. Sunt trasee tematice amenajate în apropierea parcului, un minitraseu
    de aventură. Tot de la Centrul de vizitare se poate pleca pe traseu în căutare
    de zimbri, în ţarcul de aclimatizare, împreună cu rangerii de la Parcul Natural
    Vânători Neamţ. Şi să nu uităm de magazinul de suveniruri locale, realizate de
    oamenii din comunitate!


    Ajunşi aici, merită să vă cazaţi în
    pensiuni agroturistice şi să porniţi cu maşina, pe jos sau pe traseele de
    bicicletă către punctele de atracţie care nu sunt deloc puţine.

  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Astăzi vă propunem o vizită în oraşul Târgu Neamţ, oraş care la sfârşitul săptămânii trecute s-a aflat în sărbătoare cu ocazia Zilelor oraşului. Ne aflăm în nordul județului Neamț, în nord-estul României, într-unul dintre cele mai vechi orașe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300.



    Anul acesta Zilele orașului Târgu Neamț (6-8 septembrie) au marcat o premieră: desfășurate sub titulatura Oamenii Locului”, manifestările s-au concentrat pe talentele locale, din oraș și din județ. Casa Culturii din Târgu Neamț și Parcul central au fost gazdele principale, iar manifestările au scos la rampă oameni care și-au lăsat amprenta pe dezvoltarea comunității. Unul din momentele așteptate a fost premiera filmului documentar ZIDUL / Străjerii Cetății Neamțu’”, avându-i ca eroi pe tinerii din trupa de reconstituire istorică Străjerii…”.



    Istoria la Târgu Neamţ este palpabilă, ne-a spus Dorin Nicola, director al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, care ne-a invitat să pătrundem în cetatea ce a pus bazele oraşului de azi: “La Cetatea Neamţului, în Târgu Neamţ, există în prezent Muzeul judeţean Neamţ, muzeu vernisat în iunie 2009, cu ocazia reamenajării expoziţiei permanente. În urma reabilitării, pe suprafaţa cetăţii au fost amenajate 22 de săli de expoziţie şi a fost recreată imaginea cetăţii, din timpul lui Ştefan cel Mare. Astfel au apărut Sala tronului, Sala de sfat şi judecată, sala armelor, bucătăria, cuhnia, lapidariul, camera domniţelor, temniţa sau “Neagra temniţă” şi în interiorul cetăţii viaţa a renăscut. Ştefan cel Mare s-a reîntors la Târgu Neamţ şi, chiar dacă cetatea a avut mai mult de 200 de mii de vizitatori anual, începând din 2009 şi în prezent încercăm să facem cât mai atractivă o vizită la cetatea Neamţ.


    Grupurile care vin din străinătate sunt impresionate de faptul că această cetate nu este goală. Deşi la început erau numai nişte ziduri, astăzi există acea atmosferă medievală. Există Stăjeri, există domniţe, se poate vedea clopotul care chema la luptă atunci când exista o primejdie şi cei care cunosc legendele cetăţii chiar au impresia că mai văd acei plăieşi care au ţinut piept lui Sobiecki, iar la sfârşit au ieşit cu fruntea sus, spunând că acesta este cu adevărat un cuib de vulturi, care nu poate fi cucerit atât de uşor.În cetate se desfăşoară diverse ateliere, care reconstituie tehnici tradiţionale medievale, există acele reconstituiri de bătălii istorice, cu trupe de cavaleri, cu trupe de reenactment a perioadei medievale, care arată vizitatorilor cum arăta echipamentul de luptă.”



    Târgu Neamţ şi-a confirmat încă o dată renumele de oraş cu oameni primitori, în care producătorii locali şi-au întâmpinat vizitatorii cu miere, brânză, vin sau palincă, dar şi multe bucate tradiţionale amintind de hărnicia răzeşiţelor.

  • Târgu Neamţ – mittelalterliches Flair und gute Küche

    Târgu Neamţ – mittelalterliches Flair und gute Küche

    Die Stadt liegt auf einer Höhe von 365 m, an einem Ufer des Flusses Ozana. Urkundlich betrachtet ist Târgu Neamţ eine der ältesten Städte in der Moldau. Sie wurde um das Jahr 1300 — zu Zeiten der Herrschaft des Fürsten Petru Vodă — zum ersten Mal in öffentlichen Urkunden erwähnt, in Zusammenhang mit den Bauarbeiten an der mittelalterlichen Burg Neamţ.



    Der Zugang zur Burg erfolgt über eine Pfeilerbrücke, die auf den Ruinen der alten Brücke errichtet wurde. Die Besucher können die Burg derzeit über den nordöstlichen Eingang betreten. Dieser Eingang wurde im Auftrag des Fürsten Stefan der Gro‎ße (rum. Ştefan cel Mare) gebaut. Die Burg wurde in Form eines Vierecks mit vier ungleichen Seiten errichtet. An jeder Ecke des Vierecks stand einst je ein Verteidigungsturm. Heute sind nur noch Ruinen zu sehen. Im Mittelalter erfolgte der Zugang in die Burg über ein Arkadentor. Ebenfalls am Eingang war eine Falle angebracht — die sogenannte Mäusefalle“. Sie war ein Hindernis im Wege möglicher Angreifer. Im Laufe der Zeit gab es mehrere Versuche, die Burg in Brand zu setzen, doch die 3 m dicken Mauern schützten die Burg vor der Vernichtung. Sie blieb stehen und konnte weiterhin als Fluchtstätte und Widerstandsnest verwendet werden. An manchen Stellen können heute noch die Spuren der damaligen Brände erkannt werden.



    21 Räume können derzeit besucht werden. In den Räumen können auch verschiedene Exponate besichtigt werden. Manche sind Originalteile, andere Replikate. Die Burg Neamţ ist immer noch eine Ruine, doch kann man nun die Umrisse einer Kuppel oder eines Raums erkennen. Es wurden nämlich mehrere Mauern nachgebaut. Die Gäste können im Inneren der Burg den Gro‎ßen Saal des Rates, den Thronsaal, eine Schlafkammer, eine Geheimstube, zu der nur Adlige Zugang hatten, erkennen. Wachsfiguren warten hier immer noch auf den Fürsten der Moldau.



    Târgu Neamţ ist eine gastfreundliche Stadt. Die Veranstaltungen, die hier in letzter Zeit häufiger organisiert wurden, locken immer mehr Touristen an. Die Stadteinwohner starteten 2012 ein Projekt zur Förderung ihrer Stadt. Mehr Einzelheiten dazu bringt Elena Preda, Geschichtslehrerin an einer örtlichen Schule:



    Die Bedingungen zur Entwicklung des Projekts waren gegeben. Wir brauchten nur noch einige leidenschaftliche Menschen, die bereit waren, die geschichtliche Entwicklung nachzustellen. 2013 setzten wir unsere erste Initiative um — die Wächter der Burg Neamţ. Die 19 Wächter und ihr Anführer wurden als Ausdruck der Identität der Burg wahrgenommen. Wir haben die damalige Kleidung nachgenäht, Waffen nachgebaut. Am Projekt beteiligten sich Schüler von mehreren Gymnasien in der Stadt. Als sie die Schule absolvierten, wurden sie von jüngeren Kollegen ersetzt. Und da wir die Wächter hatten, überlegten wir, auch die jungen Damen aus dem Mittelalter wieder ins Leben zu rufen. Sie haben verschiedene Tänze zu byzantinischer Musik gelernt. Die Gäste, die heutzutage am Festival teilnehmen, können sich mindestens 15 mittelalterliche Tänze anschauen.“




    Seit 2014 werden die Tage der Burg Neamţ alljährlich Anfang Juli gefeiert. Die Festtage der Stadt wurden durch das mittelalterliche Festival ergänzt, so unsere Gesprächspartnerin:



    Târgu Neamţ ist eine urkundlich anerkannte mittelalterliche Stadt. Wir haben die Burg, die Wächter, die jungen adligen Damen. Das Festival hat eine bedeutende kulturelle Dimension. Daher versuchen wir jedes Jahr, eine Botschaft hinauszuschicken. Es geht nicht lediglich um Spa‎ß, sondern hauptsächlich um die Suche nach einer kulturellen Identität. Wir legen dabei gro‎ßen Wert auch auf das gastronomische Angebot, sowie auf die Kunsthandwerke, die unmittelbar vor Ort erlebt werden können. Wir bieten von mittelalterlicher Musik bis einschlie‎ßlich Rockmusik — und schlagen zahlreiche Herausforderungen vor.“




    Elena Preda erzählte uns die Geschichte des Zauber-Schmortopfs“:



    Die Eigentümer oder Verwalter der örtlichen Pensionen stellen jeden Abend die traditionellen Gerichte vor, die sie an dem Abend anbieten. Das Essen wird in Anwesenheit der Gäste zubereitet, in einem guten alten Schmortopf. Allerdings werden nicht nur Schmorgerichte angeboten, sondern auch andere traditionelle Speisen. Alles, was vor den Augen der Touristen zubereitet werden kann, wird im Park am Fu‎ße des Burghügels zubereitet. Es wird gegrillt, die Gäste probieren die berühmte typische Schaf-Moussaka. Auch Sü‎ßigkeiten werden angeboten. Kommen Sie vorbei, um ein Auge in die Speisekarte zu werfen!“

  • Borsec

    Borsec

    România deţine o treime din
    izvoarele termale și minerale ale Europei. Drintre stațiunile balneoclimaterice
    recunoscute, ne oprim azi în nord, în județul Harghita, la Borsec. Aici,
    municipalitatea a semnat cu Ministerul Turismului contractul de finanțare
    pentru un parc de aventură în orașul Borsec. Cristina Cotrigășanu, din cadrul
    Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Borsec, din județul
    Harghita, ne explică de ce Borsec ar trebui să fie o destinație pentru orice
    turist. Aș recomanda Borsecul fiindcă e destinația ideală pentru familiile cu
    copii mici, pentru seniori sau pentru tineri. În această stațiune va găsi
    numeroase izvoare cu apă minerală carbogazoasă și băi cu apă din aceste
    izvoare. Chiar și împăratul Austriei, Franz Joseph, i-a atribut Borsecului
    denumirea de regiune a apelor minerale. Momentan, există 12 izvoare de apă minerală carbogazoasă
    naturală, care au efecte benefice asupra diferitelor afecțiuni ale tubului
    digestiv, ale rinichilor, stomacului, în cazul unei cure interne. Se poate face
    și baie în aceste ape minerale, în primul rând pentru relaxare, dar și pentru
    tratarea diferitelor boli ale sistemului circulator sau ginecologic. De
    asemenea , aș recomanda plimbări pe aleile pietruite, pe cele 14 trasee
    turistice amenajate, dar și pe cele cicloturistice, și să descopere frumusețile
    naturale geologice din rezervația naturală Scaunul Rotund.


    Cei
    interesați de plimbările pe traseele cicloturistice, găsesc la Borsec un centru de închiriat biciclete. Cristina
    Cotrigășanu. Există trasee scurte de trei, cinci km, dar și trasee mai lungi, prin
    pădure, de până la 30 de km. În perioada de iarnă, Borsecul e paradisul
    iubitorilor de schi. Avem un complex de schi Speranța, dotat cu trei pârtii.
    De asemenea, turiștii au la dispoziției și centru de închiriere și de
    întreținere echipament, restaurant, stație Salvamont și parcare chiar la baza
    pârtiei. Vara, în schimb, se pot descoperi cele mai frumoase locuri din rezervația
    naturală, se pot admira formațiunile carstice, se pot vizita Peștera de Gheață,
    Grota Urșilor, amfiteatrele de travertin.
    Toate acestea, în stațiune și în jurul acesteia.


    În funcție de tipul de turist, de timpul pe care-l petrece în stațiune și
    de dorințele acestuia, angajații Centrului Național de Informare și Promovare
    Turistică Borsec îi pot recomanda oferte de cazare, restaurante, dar și materiale
    informative privind atracțiile turistice naturale și traseele turistice. Aceste
    sunt în limba română, maghiară și engleză spune Cristina Cotrigășanu, care ne
    anunță că stațiunea Borsec e în plină dezvoltare. S-a semnat un contract
    de finanțare pentru construirea unei piste de bob de vară, care se va amenaja
    în cadrul complexului de schi, pe pârtiile deja existente. Va fi o pistă
    montată din primăvară, după terminarea sezonului de schi, până în octombrie,
    noiembrie. Acum, în Borsec, se construiește centrul de tratament multifuncțional
    SPA – Wellness. Acesta va avea capacitatea de o mie de persoane pe timp de zi,
    vara, și de 700 de persoane în timpul iernii. Se vor putea efectua împachetări
    cu nămol, masaj, terapie cu apă minerală caldă și rece, iar zona de wellness va
    avea piscină interioară și exterioară și diferite tipuri de saună.


    În lunile iulie și august, în fiecare săptămână au loc
    concerte ale formațiilor locale sau din împrejurimi. De asemenea, în luna
    iulie, se va organiza a doua ediție Ceaun Borsec Festival, iar în primul
    sfârșit de săptămână din august, în fiecare an, se organizează mereu Zilele
    Orașului. Iar, dacă timpul vă permite, Cristina Cotrigășanu, din cadrul
    Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Borsec, vă invită să
    cunoașteți și împrejurimile. Din Borsec se pot efectua mai multe
    plimbări. De exemplu, spre Toplița, unde sunt ape geotermale și mezotermale, la
    Praid și Sovata, renumite pentru ape sărate. Sau pot parcurge un circuit
    frumos: Lacu Roșu-Cheile Bicazului. Recomandăm și mănăstirile din Târgu Neamț.
    Toate aceste obiective sunt apropiate de Borsec.

  • Landkreis Neamţ: Natur, Geschichte, Kultur

    Landkreis Neamţ: Natur, Geschichte, Kultur

    Wir machen zuerst Halt im Kreis Neamţ, einem Landkreis an der Grenze zwischen den Ostkarpaten und der Moldauer Hochebene (rum. Podişul Moldovei). Der Landkreis zeichnet sich vor allem durch die atemberaubende Schönheit der Naturlandschaft im Bergmassiv Ceahlău aus.



    Die Touristen, die sich für einen Urlaub in der Region entscheiden, dürfen keinesfalls die Bicaz-Schlucht verpassen. Die Klamm verbindet die Landkreise Neamţ und Harghita. Sie beeindruckt durch die hohen, steilen Felswände, die gegen den Himmel emporragen, sowie durch die wilde Natur. Die Schlucht erstreckt sich entlang einer Strecke von 8 Km. Sie besteht aus drei Teilen, die repräsentative Namen tragen, die auf einen vermeintlichen Eintritt in die Hölle hindeuten: Höllentor, Höllenvorhalle und Höllengrat. Die Fahrer, die die steilen Hänge herabfahren müssen, fühlen sich oft eingeschüchtert — daher die Bezeichnungen. Besonders schwierig ist es, auch einen Parkplatz am Rande der Stra‎ße zu finden, insbesondere an den Stellen, wo die Einheimischen Souvenirs und andere handgefertigte Produkte verkaufen.



    Der zoologische Garten Dragoş Vodă“, bekannt unter anderem für die Wisente, die hier in halbfreier Wildbahn leben, darf ebenfalls nicht verpasst werden. Der Zoo ist Teil des Naturparks Vânători-Neamţ, der sich auf einer Oberfläche von mehr als 30.000 Hektar erstreckt. Die Besucher können hier verschiedene Waldtiere sehen, die sich frei durch die Wälder des Naturparks bewegen. Der Highlight des Naturparks sind, wie gesagt, die Wisente, die hier ungezwungen ihr Leben fristen.



    Simona Balint arbeitet als Beraterin in der Öffentlichkeitsabteilung des Kreisrates Neamţ. Wir trafen sie auf der Frühjahrstourismusmesse Rumäniens:



    Die Besucher können hier verschiedene Bräuche und Sitten kennenlernen. Sie werden die Gelegenheit haben, eine schmackhafte Mahlzeit zu kosten und dabei jede Menge Spa‎ß haben. Piatra Neamţ ist die Hauptstadt unseres Kreises. Dort befindet sich der Fürstenhof (rum. Curtea Domnească). Diejenigen, die sich für Geschichte interessieren, sollten ihn nicht verpassen. Bei Târgu Neamţ ist die Burg Cetatea Neamţului zu besichtigen, eine historisch relevante Sehenswürdigkeit. Stefan der Gro‎ße, seine Mutter und viele Geschichtsereignisse sind damit in Verbindung zu bringen. Auch die Landschaft ist wunderschön. Hier gibt es Nahrung für Leib und Seele. In der Umgebung gibt es auch viele Klöster, die meisten in der Region. Traditionen, Bräuche und gastfreundliche, gro‎ßherzige Menschen sind vor Ort zu treffen. Wir erwarten Sie herzlichst!“




    Zwischen 2007 und 2009 wurde die Burg von Grund auf saniert. Derzeit stellt sie eine gro‎ße Attraktion für Touristen dar. Die Besucher bekommen einen Einblick in Räume, die so eingerichtet wurden, wie es im 14.–18. Jahrhundert üblich war. Im Ostflügel können im Erd- und Untergeschoss das ehemalige Gefängnis, die Schatzkammer, der Vorratsraum und die Küche besichtigt werden. Im ersten Stock befinden sich verschiedene Schlaf- und Wohnzimmer. Im Südflügel gibt es ein Lapidarium und eine Terrasse. Der erste Stock bietet eine wunderschöne Aussicht auf den Fluss Ozana und auf den Markt am Fu‎ße der Burg. Im westlichen Flügel befinden sich der Waffensaal, der Rats- und Richtersaal, ein Übergangsraum, ein Schlafzimmer und ein geheimer Raum, die alle besichtigt werden können. Die mittelalterliche Stimmung wurde mit Hilfe der ausgestellten Gegenständen zum Leben erweckt. Die Gegenstände stammen aus der Zeit Stefan des Gro‎ßen, der 1457–1504 in der Moldau herrschte.



    Eine weitere empfehlenswerte Sehenswürdigkeit in der Umgebung ist das Museum Neculai Popa“ in der Ortschaft Târpeşti. Hier sind mehr als 3.000 archäologische Artefakte ausgestellt. Der Begründer des Museums sammelte sie im Laufe der Zeit, angefangen mit 1977. Die Besucher können hier verschiedene traditionelle Gegenstände sowie Trachten und volkstümliche Masken, traditionelle Kostüme, Holz- und Steinschnitzereien bewundern.

  • Cetatea Neamţului

    Cetatea Neamţului

    Astăzi vă
    propunem o destinaţie cu iz de istorie, Cetatea Neamţului, ctitorită de către
    Petru Muşat I, în inima Moldovei, în vecinătatea oraşului Târgu Neamţ.
    Redeschisă spre vizitare în 2009, în urma ultimelor lucrări de restaurare din
    2007-2008, cetatea vă primeşte pe poarta de nord-est, construită de Ştefan cel
    Mare, după ce aţi parcurs un pod la înălţime, construit pe ruinele celui vechi.


    Se crede că pe
    timpuri cetatea era acoperită cu tablă de aramă cum sunt bisericile ortodoxe.
    Ne spune istoria creşterii cetăţii, Ioan Butnariu, custodele Cetăţii Neamţului: Cetatea are o formă de patrulater cu laturi inegale. La fiecare colţ al
    patrulaterului, se află câte un turn de apărare, din care astăzi se văd doar
    ruinele, dar cu un pic de imaginaţie puteţi înţelege cum arăta cetatea în acele
    timpuri. Ştefan cel Mare construieşte un pod strategic ridicat pe 11 piloni,
    unic între cetăţile medievale moldoveneşti, între piloni se crede că legătura
    era făcută de arcade din piatră, înălţimea celui mai mare pilon, de 50-60 de
    picioare (aproximativ 40 de metri).


    La intrarea în
    cetate, în perioada medievală era încă o poartă cu arcadă şi o capcană, cursa
    de şoareci, în care cădeau invadatorii care forţau intrarea în
    cetate.


    Cetatea supravieţuieşte prin
    grosimea zidurilor de aproximativ 3 metri focului pus în mai multe rânduri,
    putând fi folosită în continuare ca refugiu şi cuib de rezistenţă. Pe unele
    ziduri se mai văd şi astăzi urmele văpăilor din acele vremuri.


    Ce altceva
    vedem astăzi în sălile cetăţii ne spune Ioan Butnariu, custodele Cetăţii
    Neamţului: S-au câştigat 21 de săli de vizitare, în care sunt expuse diverse
    exponate, unele autentice, altele replici. S-a construit atât cât s-a cunoscut.
    Cetatea Neamţ este tot ruină, dar urmele de cupole, de săli, s-au întregit
    acele fragmente de ziduri. În Sala de sfat şi judecată a Cetăţii, unde se vede
    lemn, nu este lemn medieval. În vitrine sunt expuse vârfuri de arme, de săgeţi,
    ceramică, ghiulele de tunuri, hrisoave replici. Pe pereţii sălii sunt panouri
    cu explicaţii despre istoricul cetăţii, despre istoria Moldovei medievale,
    vitrine cu replici ale armelor domnitorului Ştefan, fiindcă sabia originală se
    află la Istanbul, luată ca pradă de război. În cealaltă vitrină avem o armură
    de cavaler medieval, armură poloneză, românii nu preferau astfel de armuri,
    pentru că e cam greu să ţii pe tine 40 kg. În acest spaţiu de trecere, avem un
    oştean de ceară în mărime naturală, înarmat cu o lance, un răzeş, adică un
    ţăran liber.


    În cetate se
    mai poate vizita un iatac, o cameră de taină în care pătrundeau numai boierii
    cei mai înalţi în rang la discuţii cu domnitorul. În această încăpere, figuri
    de ceară îl aşteaptă încă pe domnul Moldovei, iar bucătăria e pregătită parcă
    pentru gătitul alivencilor. Cămara bogată, dar şi închisoarea cu prizonieri cu
    tot, completează incursiunea în vremurile de glorie ale Cetăţii Neamţului.



    Orele de vizitare sunt între 9-17 pe timp de
    iarnă şi 9-18 pe timp de vară, cu prelungire până la orele 20, în plin sezon,
    preţul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulţi (aproximativ 1 euro) şi 3 lei
    pentru elevi şi studenţi.

  • Târgu Neamţ – die Burg Stefan des Großen

    Târgu Neamţ – die Burg Stefan des Großen

    Unsere heutige Reise geht wieder einmal in die Moldau, nämlich nach Târgu Neamţ. Die Stadt liegt im Neamţului-Tal, am Ufer des Flusses Ozana, in einer Höhe von 350-450 m über dem Meeresspiegel. Die Kreishauptstadt Piatra Neamţ liegt in einer Entfernung von 45 Km von Târgu Neamţ, wobei die Stadt Suceava etwa 85 Km nördlich der Stadt liegt. Târgu Neamţ ist eine alte Stadt, sie wurde erstmals zwischen 1387-1392 urkundlich erwähnt. Die Stadt wurde parallel mit der Errichtung der Burg Neamţ im Auftrag des Fürsten Petru Muşat I. ausgebaut.



    Wie Sie wohl ahnen, schlagen wir Ihnen einen ersten Stopp bei der Burg vor. Ioan Butnariu ist der Kurator der Burg Neamţ. Er lieferte uns mehr Einzelheiten zur Geschichte der Festung:



    Die Burg wurde in Form eines Vierecks mit vier ungleichen Seiten errichtet. An jeder Ecke des Vierecks stand einst je ein Verteidigungsturm. Heute sind nur noch Ruinen zu sehen, doch mit ein bisschen Fantasie können Sie sich vorstellen, wie die Burg in der Vergangenheit aussah. Stefan der Gro‎ße lie‎ß einen über elf gemauerte Pfeiler führenden Brückenzugang errichten. Vermutlich waren die elf Pfeiler durch Steinarkaden untereinander verbunden. Der höchste Pfeiler war 40 m hoch. Eine einmalige Brücke unter den moldauischen Burgen, würde ich sagen.“




    Die Festung wurde zuletzt 2007-2008 saniert. Ioan Butnariu, der Kurator der Burg, mit mehr Einzelheiten dazu:



    21 Räume können derzeit besucht werden. In den Räumen können auch verschiedene Exponate besichtigt werden. Manche sind Originalteile, andere Replikate. Wir haben uns bemüht, so viel wie möglich nachzubauen. Die Burg Neamţ ist immer noch eine Ruine, doch kann man nun die Umrisse einer Kuppel oder eines Raums erkennen. Es wurden nämlich mehrere Mauern nachgebaut. Im Saal des Gro‎ßen Rates sind mehrere Holzelemente zu sehen, allerdings stammt das Holz nicht aus dem Mittelalter. In den Schaufenstern können Speer- und Pfeilspitzen, verschiedene Keramikteile, Replikate alter Kirchenbücher bewundert werden. An den Wänden hängen Schilder mit Erläuterungen zur Geschichte der Burg sowie zur Entwicklung der Moldau im Mittelalter. Die Besucher können Replikate von Waffen sehen, mit denen Stefan der Gro‎ße kämpfte. Sein Originalschwert ist im Geschichtsmuseum in Istanbul ausgestellt, er wurde nämlich als Kriegsbeute nach einer Schlacht mitgenommen. In einem weiteren Schaufenster ist eine mittelalterliche Ritterrüstung ausgestellt. Allerdings gehörte sie einem polnischen Ritter. Die rumänischen Krieger trugen ungerne derartige Panzerungen, denn sie waren sehr schwer, sie wogen um die 40 Kg.“




    Au‎ßerdem kann eine fürstliche Schlafkammer, eigentlich eine Geheimstube, besichtigt werden. Dazu hatten nur die höher gestellten Adligen Zugang, um sich mit dem Fürsten zu beraten. Wachsfiguren warten hier immer noch auf den moldauischen Fürst. Die Küche steht bereit, als ob ein königliches Fest zuzubereiten wäre. Die volle Vorratskammer und das Gefängnis mit Gefangenen ergänzen die Reise zurück in die glorreichen Zeiten der Burg Neamţ.



    10 Km südöstlich der Stadt Târgu Neamţ können Sie einen Halt im Dorf Târpeşti machen und die örtliche Ethnografiesammlung Nicolae Popa“ besichtigen. Das Museum wurde 1966 eröffnet und beherbergt mehr als 3000 Exponate: volkstümliche Masken, Steinskulpturen, Holzgegenstände, archäologische Teile, Münzen, Ikonen, traditionelle Werkzeuge, Volkstrachten.



    Unweit befindet sich auch das Gedenkhaus Ion Creangă“ in Humuleşti (heute Vorort von Târgu Neamţ). Das Museum wurde 1954 im Geburtshaus des berühmten rumänischen Schriftstellers eingerichtet. Das Haus, in dem der Schriftsteller aufgewachsen ist, wurde höchstwahrscheinlich 1830 von Petrea Ciubotariul, dem Gro‎ßvater von Ion Creanga, gebaut. Das Museum empfängt seine Besucher in einem typischen Bauernhaus. Neben dem Haus wurde ein thematischer Park eröffnet, in dem die kleinen Besucher den Figuren aus Creangăs Märchen begegnen können.

  • Freilichtmuseum in Târpeşti: Tradition und Geschichte auf moldauische Art

    Freilichtmuseum in Târpeşti: Tradition und Geschichte auf moldauische Art

    Heute reisen wir in den Nordosten Rumäniens, in eine Gegend mit traditionellen moldauischen Dörfern und Klöstern im Kreis Neamţ. 10 km südlich von der Stadt Târgu Neamţ liegt das Freilichtmuseum Târpeşti, das 1964 von Neculai Popa gegründet wurde. Elena Rotaru Popa, die Tochter des Künstlers Neculai Popa, der das Freilichtmuseum in Târpeşti gegründet hat, erzählt uns nun die Geschichte des Museums:



    Das Museum ist eigentlich eine komplexe Privatsammlung. Es bringt Exponate aus der frühen Steinzeit sowie Werke der naiven Malerei zusammen. Mein Vater war 70 Jahre lang Kirchensänger. Er besuchte die Schule in Piatra Neamţ und hatte die Chance, den Gründer des Geschichte- und Archäologiemuseums in Piatra Neamţ, den Pfarrer Constantin Mătase als Geschichtelehrer zu haben. Dieser erweckte bei ihm die Leidenschaft für Geschichte und Archäologie. So kam er auf die Idee, ein eigenes Museum zu gründen. Neculai Popa hat in den naheliegenden Dörfern mehrere vorgeschichtliche Spuren entdeckt. Die Ausgrabungen dauerten rund 20 Jahre. Man hat bedeutende Gegenstände gefunden. Ein Beispiel ist das dritte Idol des Denkers aus der Jungsteinzeit. Mein Vater begann erst mit 40 Jahren in Stein und Holz zu schnitzen. Er wollte den Archäologen helfen, die Idole ganz auszugraben, weil den meisten originellen Idolen ein Teil fehlt. Mein Vater hat nachgeahmt und die Archäologen haben sich amüsiert. Sie sagten ihm, die Kopien haben keinen historischen Wert. Er könne aber Bildhauereien schaffen, weil er begabt sei. Seine Werke waren überall in der Welt zu sehen. Sein Museum wurde von zahlreichen Ausländern besucht. Er hat den Hof und das Tor mit seinen eigenen Werken geschmückt.“




    Während wir mit unserer Gastgeberin sprachen, stiegen wir den Hügel vor dem Haus hinauf. Die Obstbäume hatten Blüten und es roch nach Gras. Verschiedene Bildhauereien säumen den Weg zum Eingang, darunter die betende Frau, die Gruppe Horea, Cloşca und Crişan, Rotkäppchen. Als wir die Hügelspitze erreichten, wurden wir in ein Holzhäuschen eingeladen, das 1867 erbaut wurde. Elena Rotaru Popa dazu:



    Das Haus gehörte einer reicheren Bauernfamilie. Es wurde im charakteristischen moldauischem Stil gebaut. Der Balkon ist mit Masken, die von meiner Mutter hergestellt sind, verziert. Mein Vater hat ihr beigebracht, Masken anzufertigen, und sie bewahrte diese alte, vorchristliche Tradition. Meine Eltern haben zehntausende Masken für Weihnachten und Neujahr hergestellt. Sie haben das Haus mit den traditionellen Gegenständen und Möbelstücken bewahrt. Die Besucher können heute zahlreiche Bildhauereien bewundern. Mein Vater wollte alles behalten, er wollte nichts wegwerfen. Wenn etwas nicht mehr nützlich war, dann fand er eine andere Verwendung dafür.“




    Die mehr als 3.000 Exponate des Museums in Târpeşti sich nach Themenbereiche gruppiert. Dazu gehören archäologische Fundstücke, die Münzensammlung, die Sammlung Lokale Ethnographie“, die Ikonensammlung, die Sammlung rumänischer naiver Malerei und die Sammlung naiver Bildhauerei von Neculai Popa. Die Sammlungen sind in 12 Zimmern ausgestellt. Die Besucher können Maskenaufführungen sehen und allerlei Masken probieren. Sie können in den Häusern, die im Museumshof stehen, rasten.

  • Offres présentées à la Foire du tourisme de Roumanie.

    Offres présentées à la Foire du tourisme de Roumanie.

    Les visiteurs ont eu l’embarras du choix parmi les nombreux événements figurant au programme, dont spectacles folkloriques, démonstrations sur place dans les ateliers des maîtres artisans, visites virtuelles. Les plus recherchées ont cependant été les offres de vacances, à prix cassé, le rabais allant jusqu’à 30% du prix catalogue.



    Loredana Nistor dirige un des ensembles touristiques de Cheile Grădiştei (Les Gorges de la Grădiştea), situées à seulement sept km du château de Bran et à 30 km de la ville de Braşov, au centre du pays. Ce complexe touristique est formé de neuf unités d’hébergement, classées trois étoiles : « Les tarifs vont 130 lei (soit 28 euros) la nuitée, petit déjeuner compris, en chambre double. Nous disposons de piscine avec sauna sec ou humide, d’un centre SPA et de jacuzzi. Sur les terrains multisports, les touristes peuvent jouer au tennis, au volley-ball et au handball. Ils peuvent également pratiquer l’équitation ou le cyclisme. Il y a plusieurs itinéraires touristiques à travers cette très belle zone, qui est en fait un plateau situé entre les Monts Bucegi et Piatra Craiului. Nous recevons des visiteurs de tous les coins du monde. Ce week-end par exemple, nous attendons un groupe de Chinois. »



    Les paquets touristiques pour les familles ont sans doute été les offres de vacances sur la côte roumaine de la mer Noire les plus recherchées. Marius Usturoiu est le directeur général d’une agence de voyages. Fondée en 1998, celle-ci compte pour une des principales entreprises de l’industrie roumaine du tourisme : « Le prix de départ d’un séjour de sept jours est de 299 euros par personne dans un hôtel trois étoiles, mais qui dispense des services quatre étoiles. Ce paquet tout compris concerne l’ouverture et la fin de saison. En haute saison, les tarifs montent à 350 — 400 euros par personne. Ils incluent aussi spectacles de théâtre, cinéma, jeux et concours sur la plage, compétitions sportives et cours de natation. »



    Florina Ştefan, spécialiste des sciences de la communication, travaille au Musée d’histoire de Sighişoara, institution subordonnée à la municipalité. Depuis une quinzaine d’années déjà, la vieille citadelle de Sighişoara, la ville avec ses monuments et le tourisme culturel que l’on peut pratiquer dans la région bénéficient d’une large promotion à la Foire nationale du tourisme. Sighişoara est une destination à ne pas rater pour tout visiteur de passage par la Transylvanie, affirme Florina Ştefan : « Le principal monument de Sighişoara est la Tour de l’horloge, haute de 64 mètres et qui abrite depuis 1899 le Musée d’histoire de la ville. Notre agenda culturel est riche en événements. Le 28 mars commence le Festival de Blues, qui réunit des artistes du monde entier. Ce même jour, nous célébrons la Journée de la Terre. Dans la matinée, des centaines de bénévoles se rassembleront pour attirer l’attention sur la nécessité de protéger l’environnement, tandis que le soir nous organiserons des spectacles dans l’enceinte de la vieille citadelle. Une heure durant, les lumières seront éteintes, mais nous marcherons, à travers la ville, des bougies allumées à la main. Le 14 mai, ce sera la Nuit des musées, événement auquel la communauté de Sighisoara participe depuis huit ans déjà. En juin-juillet, nous organisons la Foire des maîtres artisans. Le dernier week-end du mois de juillet, aura lieu la XXXIIe édition notre célèbre Festival d’art médiéval. L’événement suivant sera le Festival de musique académique, qui réunira des musiciens des quatre coins du monde. La fin août marque le début du Festival Proetnica, l’occasion de découvrir les coutumes culturelles, les danses, la musique, les costumes traditionnels et la gastronomie propres aux différentes minorités ethniques de Roumanie. Même si Halloween n’est pas une fête roumaine, nous la célébrons, vu le grand nombre de visiteurs étrangers. Sighisoara clôture en beauté l’année avec le Festival de folklore « Datini ».



    Geanina Fedeleş, conseillère du maire de Târgu Neamt, nous lance une invitation dans le nord-est de la Roumanie : « Cette zone est riche en objectifs touristiques. En voici quelques exemples : la forteresse Neamtului ou bien plusieurs monastères d’une beauté rare, dont Neamt, Secu, Sihastria et Agapia. Ce dernier fut peint par Nicolae Grigorescu lui-même. Nous avons constaté que les touristes étrangers s’intéressent à la nature et au côté éco touristique de notre région. C’est pourquoi, aux côtés du Parc national Vânatori, nous entrons dans une compétition de destinations éco touristiques roumaines. L’administration du parc gère 3 zones : celle où vivent les bisons captifs du zoo Dragos Voda, les bisons vivant en demi-captivité que l’on peut admirer depuis un pont en bois construit à une hauteur considérable. Enfin, c’est le seul parc naturel où m’on trouve des bisons libres, surveillés. Nous avons accueilli de nombreux touristes étrangers à notre stand et nous sommes honorés par leurs mots si chaleureux ».



    Gabriel Bucşa réprésente le Dino Parc de Râşnov, petite ville du centre du pays. Le Dino Parc ouvrira ses portes cet été. Ce sera le premier parc de Roumanie destiné aux amateurs d’aventure et aux passionnés de préhistoire. Les dinosaures exposés à Râşnov ont été construits par une société allemande, grandeur nature, suivant dans les moindres détails les indications des paléontologues. Gabriel Bucşa : « Le parc organise de nombreuses activités destinées aux enfants et aux adultes. Nous avons aménagé de petites maisons dans les arbres, des aires de jeux, un trajet montrant l’évolution des dinosaures. Nous avons 45 dinosaures dans la forêt qui s’étale sur 1,4 hectares. Nous organiserons des visites guidées en plusieurs langues pour expliquer l’histoire des dinosaures. Le parc sera ouvert du matin jusqu’au soir ; toutes les activités seront comprises dans le tarif du ticket d’entrée, à l’exception des activités de laser shooting. Celle–ci est destinée exclusivement aux enfants. Ils pourront aller à la chasse aux dinosaures dans une salle où sont simulés différents effets de la nature ».



    Par ailleurs, les offres pour passer les fêtes de Pâques au Maramures et en Bucovine (deux contrées du nord de la Roumanie) ne pouvaient pas manquer à une telle foire, avec des séjours de 3 nuitées, tout compris, à partir de 290 euros par personne.



    Voilà autant d’offres qui, nous l’espérons bien, auront éveillé votre curiosité et vous détermineront peut-être à opter pour un séjour en Roumanie lors de vos prochaines vacances. (Trad. Mariana Tudose, Valentina Beleavski)