Tag: Targul de Carte de la Londra

  • Jurnal românesc – 11.03.2025

    Jurnal românesc – 11.03.2025

    Reprezentanţii asociaţiilor agenţiilor de turism din România şi Indonezia s-au întâlnit, luni, la Bucureşti, pentru a începe o colaborare între tour-operatorii din cele două state şi pentru a pune la punct pachete turistice către ambele destinaţii. Vicepreşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Turism din Indonezia, Rocky Praputranto, a declarat că, în prezent, turiştii români care călătoresc în Indonezia nu sunt monitorizaţi exact, nu se ştie cu precizie unde ajung, având în vedere că această țară are peste 17.000 de insule. La fel se întâmplă şi cu turiştii indonezieni care vin în România, nu sunt înregistraţi clar. Din acest motiv, dorim să începem o colaborare între operatorii de turism din Indonezia şi cei din România, astfel încât, pe viitor, să avem o imagine mai clară asupra fluxului turistic dintre cele două ţări – a afirmat Rocky Praputranto. La rândul său, preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Turism din România, Alin Burcea, a spus că indonezienii ar putea călători mai uşor către România, dacă ar putea primi vizele de intrare în capitala Jakarta.

    Compania aviatică Wizz Air elimină plăţile în numerar la bordul aeronavelor sale începând cu 1 aprilie, toate achiziţiile urmând să se realizeze exclusiv cu cardul şi prin metode contactless precum Apple Pay, Samsung Pay, Android Pay şi Google Pay. Wizz Air îşi extinde, astfel, opţiunile de plată prin acceptarea cardurilor Revolut, pe lângă cele VISA şi Mastercard, atât de credit, cât şi de debit. ‘Cu ajutorul plăţilor fără numerar, pasagerii Wizz Air vor putea face cumpărături cu uşurinţă, fără a fi nevoie să aibă numerar asupra lor, simplificând şi accelerând procesul de servire la bord (…) și permiţând pasagerilor să se bucure de călătorie fără grija banilor cash sau a cozilor de ultim moment la schimburile valutare’, arată Wizz Air.

    Institutul Cultural Român organizează Standul României la Târgul de Carte de la Londra, desfăşurat în perioada 11-13 martie. Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR expune la standul din Olympia Exhibition Centre aproximativ 300 de volume de beletristică românească, albume dedicate artiştilor contemporani şi patrimoniului cultural românesc, dar şi traduceri în limba engleză ale cărţilor semnate de autori români, apărute la edituri străine cu sprijinul ICR prin programele de finanţare Translation and Publication Support Programme şi Publishing Romania. Selecţia de titluri este însoţită de materiale informative despre piaţa de carte din România. De asemenea, este prezentat un nou catalog editat de ICR. Intitulat ʺ35 New Reasons to Read Romanian Literature Todayʺ, acesta cuprinde traducerile, în engleză, a 25 de fragmente în proză şi 10 poeme semnate de autoare şi autori români contemporani, selecţii din volume care s-au bucurat de o bună primire din partea criticii şi a publicului, apărute în 2023 şi 2024. Târgul de Carte de la Londra, dedicat în exclusivitate profesioniştilor din industria mondială a cărţii, este cotat, ca anvergură, drept a doua manifestare internaţională de profil.

    ICR Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Francez în Israel şi cu principalele institute culturale şi ambasade francofone acreditate în Israel, organizează şi participă, în perioada 5 – 31 martie, la o serie de evenimente de celebrare a Francofoniei. Potrivit ICR Tel Aviv, participarea românească va consta în proiecţia filmului ‘Hoţii de subiecte’, regizat de Tudor Petremarin, în data de 17 martie, la Centrul Cultural Ennis din Tel Aviv. Totodată, prelegerea intitulată ‘Bucureşti, micul Paris?’ va fi susţinută de arhitecta Loredana Stasisin pe 26 martie, la sediul Institutului Francez din Haifa, iar pe 27 martie, la Institutul Francez din Tel Aviv.

    Centrul Internaţional pentru Cultură din Cracovia a găzduit, weekend-ul trecut, vernisajul expoziţiei-eveniment ‘Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecţia Ovidiu Şandor’, organizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Varşovia în cadrul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025. Ampla retrospectivă, care include peste 170 de lucrări semnate de peste 60 de artişti, are toate premisele să rămână un punct de referinţă în receptarea istoriei recente a artelor vizuale româneşti în Polonia, de la avangardă la cele mai interesante fenomene din actualitate. Pe perioada celor 4 luni de expoziţie (8 martie – 20 iulie), va fi organizat un program consistent de evenimente conexe – dezbateri, proiecţii de film, întâlniri pe teme literare, urbanistice, istorice, psihologice și tururi ghidate, toate cu invitaţi din România şi Polonia.

  • Jurnal românesc – 06.03.2024

    Jurnal românesc – 06.03.2024

    Românii din diaspora asigură ca forţă de muncă un produs intern brut de 120 de miliarde de euro, a afirmat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. Fostul prim-ministru liberal a spus că circa 4 milioane de români îşi desfăşoară activitatea în străinătate şi că le va prezenta aceste cifre partenerilor din Partidul Popular European prezenţi la Bucureşti pentru congresul PPE, care are loc pe 6 şi 7 martie.

    Ciucă a mai spus că recunoaşterea nu trebuie să fie doar pentru România ca ţară, ci pentru tot ceea ce înseamnă forţa de muncă a României care îşi desfăşoară activitatea în străinătate. El a precizat că negocierile pentru declaraţia finală a Congresului sunt finalizate şi că urmează ca România să primească unda verde pentru finalizărarea procesului de integrare în Spaţiul Schengen. Ţara noastră va intra în spațiul european de liberă circulaţie cu frontierele aeriene şi navale începând din 31 martie, dar aşteaptă, încă, acceptul Austriei pentru aderarea şi cu frontierele terestre.

     

    Banca Naţională a României aduce în atenţia Uniunii Europene chestiunea tezaurului României ajuns în Rusia în timpul Primului Război Mondial, prin expoziţia “Tezaurul Băncii Naţionale a Românei, trimis la Moscova şi niciodată returnat – o datorie mai veche de un secol”, deschisă pe 5 martie la sediul Parlamentului European. Expoziţia este organizată cu sprijinul eurodeputatului român Eugen Tomac şi poate fi vizitată până pe 8 martie. Scopul acesteia este să sporească gradul de conştientizare în rândul decidenţilor europeni cu privire la unele dintre priorităţile culturale ale UE ce trebuie să fie abordate în viitorul dialog bilateral cu Rusia, de îndată ce situaţia securităţii în Europa va fi stabilizată.

    Prezent la inaugurare, fostul preşedinte al României Traian Băsescu a declarat că acesta este singurul caz internaţional în care rezerva monetară a unui stat şi obiectele sale de patrimoniu naţional sunt încredinţate spre păstrare unei alte ţări, cu documente de protocol şi garanţii de returnare şi în care, în final, obligaţiile asumate prin semnătură sunt ignorate. El şi-a exprimat speranţa că cele peste 93 de tone de monede şi lingouri de aur vor fi returnate “la un moment nu foarte îndepărtat” în care Rusia ar deveni un stat democratic.

     

    România va participa la Târgul de Carte de la Londra, care se desfăşoară în perioada 12 -14 martie, anunţă Institutul Cultural Român. La standul naţional vor fi expuse aproximativ 350 de volume de beletristică românească, albume dedicate artiştilor contemporani şi patrimoniului cultural românesc, dar şi traduceri în limba engleză ale cărţilor scrise de autori români, susţinute de Institut prin programele de finanţare TPS şi Publishing Romania. Selecţia de titluri va fi însoţită de materiale informative despre piaţa de carte din România.

    Totodată, ICR a pregătit un program de evenimente care include lansări de carte, conferinţe şi spectacole, care vor avea loc  la stand, la sediul ICR Londra, la biblioteca Barbican şi la Conway Hall. Printre protagoniştii acestei ediţii se regăsesc scriitorii Matei Vişniec, Mădălina Căuneac, Liliana Corobca, Cosmin Perţa, Alina Purcaru, Elena Vlădăreanu, profesorii Hannah Dawson, Suzannah Lipscomb, jurnalistul Paula Erizanu, editorii Eli Bădică, Alex Ciorogar şi Susan Curtis, managerul cultural Milena Deleva, traducătoarea Gabi Reigh şi artistul Iulian Morar.

     

    Expoziţia de fotografie “Tradiţii şi chipuri de femei în Maramureş”, a artistei  Mariana Scubli, va fi deschisă la Stockholm, pe 8 martie, de Ziua Internaţionala a Femeii, la reprezentanţa Institutului Cultural Român din capitala Suediei. Manifestarea cuprinde aproximativ 100 de portrete, care includ trimiteri spre tradiţii, meşteşuguri populare şi portul popular românesc din zona Maramureşului. La inaugurare vor participa autoarea şi curatorul Dinu Dunca, arhitect stabilit în Suedia de 33 de ani, care va prezenta în limba suedeză creaţiile invitatei.

    Mariana Scubli are un master în arte vizuale. Este membru al Varadinum Foto-Club Oradea, al Asociaţiei Euro Foto Art – Oradea, al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România şi al Global Photographic Union. A fost distinsă cu numeroase premii şi a avut participări la saloanele de artă fotografică internaţionale şi naţionale. A expus în Franţa, Ucraina, Ungaria, Spania, Italia, China, Emiratele Arabe Unite, India, Belgia şi Japonia. În 2023 a fost premiată în India pentru “Cel mai bun portret”. Expoziţia “Tradiţii şi chipuri de femei în Maramureş” va putea fi vizitată până pe 29 martie.

     

  • Pauza Mare 06.04.2022

    Pauza Mare 06.04.2022

    Curatorul şi managerul cultural Anca Boeriu ne oferă detalii referitoare la expoziția de fotografie “Document”, aflată în desfăşurare la Galeria Galateca (Bucureşti), respectivul demers artistic, semnat Alfred Schupler, fiind o mărturie a întâlnirii acestuia cu războiul, dar şi un proiect umanitar, pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina.



    Cu scriitoarea Doina Ruşti vorbim, tot în ediţia de astăzi a emisiunii “Pauza Mare”, despre o nouă lansare internaţională a unuia dintre romanele sale de succes, Mâța Vinerii”, acum si în versiune engleză (traducere: prof. James Ch. Brown), cu titlul The Book of Perilous Dishes”/”Cartea bucatelor rele”, Neem Tree Press, London), în cadrul Târgului de Carte de la Londra (4-8 aprilie).



    Iar editorul de carte Nadia Farcaş şi autorul romanului “Isus”, scriitorul Eugen Cojocaru, ne anunţă încă un eveniment, prezentarea respectivului volum, chiar în aceasta seara, la Biblioteca Judeţeana “O. Goga” din Cluj-Napoca.




  • Pauza Mare 10.06.2021

    Pauza Mare 10.06.2021

    – Prezentarea proiectului Întoarcem cânepa spre viitor” derulat la MȚR (interviu cu organizatorul Teodor Frolu din partea Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23)


    – O nouă expoziție tematică la Muzeul Municipiului București: România în aquaforte văzută de Anton Kaindl” (interviu cu muzeografa Nicoleta Bădilă)


    – Librăria Cărturești Verona, premiată la Târgul de Carte de la Londra (interviu cu Ana Niculescu, manager de comunicare)



  • Scriitori români la Târgul de Carte de la Londra şi la Salonul Cărţii de la Paris

    Scriitori români la Târgul de Carte de la Londra şi la Salonul Cărţii de la Paris

    România a fost prezentă la două dintre cele mai
    importante evenimente internaţionale dedicate cărţii, Târgul de Carte de la
    Londra şi la Salonul Cărţii de la Paris. La Târgul Internațional de Carte de la
    Londra, care a avut loc în perioada 12-14 martie 2019, România a participat pentru
    cea de-a 12 oară consecutiv. Sloganul prezenței românești la cea de-a 48-a ediție
    a London Bookfair a fost Literatura română: o odisee europeană. Evenimentul
    central al programului din acest an i-a avut în prim plan pe scriitorii Ioana
    Pârvulescu și Claudiu Florian, laureați ai Premiului Uniunii Europene pentru
    Literatură. Scriitoarea Ioana Pârvulescu. Într-adevăr, România face parte din odiseea literaturii europene,
    suntem şi noi un personaj important acolo şi, mai mult, face parte din ADN-ul
    literaturii europene, cum am şi spus în câteva interviuri pe care le-am dat în direct,
    şi de la Târgul de la Londra, şi de la cel de la Paris. La dezbaterea
    organizată la Târgul de Carte de la Londra am participat cu un prozator pe care
    eu îl preţuiesc foarte mult, Claudiu Florian, laureat al Premiului Uniunii
    Europene în 2016. Discuţia a fost moderată de de fosta jurnalistă BBC Rosie
    Goldsmith, director al European Literature Network, o jurnalistă interesată
    foarte interesată de promovarea literaturii române în Europa. Evenimentul s-a
    desfăşurat la ICR şi m-am bucurat că a fost un public numeros, cu toate că era
    o zi foarte ploioasă. A fost o discuţie animată, s-au pus întrebări, a ieşit
    foarte bine. Impresia mea este că interesul pentru literatura europeană este
    tot mai mare, oamenii vor să ştie ce se scrie aici şi despre ce e vorba.

    La dezbaterea respectivă celor
    doi scriitori români li s-a alăturat autor britanic Paul Bailey, un cunoscător
    rafinat al literaturii și culturii române, într-o conversație despre
    transgresarea granițelor în actul scriiturii. Discuția a fost ilustrată cu
    lectura unor fragmente din operele premiate ale celor doi autori români, și
    anume romanul Viața începe vineri și nuvela O voce de Ioana Pârvulescu,
    precum și romanul lui Claudiu Florian – Vârstele jocului. Strada Cetății.

    Salonul Cărţii de la Paris a fost organizat în
    perioada 15-18 martie 2019, şi scriitorii români au participat la o serie de
    evenimente organizate la standul Institutului Cultural Român. Sloganul sub care
    s-au desfăşurat proiectele propuse de ICR a fost 2019 – L’année de la Roumanie
    en Europe / Anul României în Europa. Pe lângă cele peste 20 de lansări de
    carte organizate la stand, ICR a găzduit dezbateri despre traduceri şi
    corespondenţa dintre arte vizuale şi literatură, alături de autori recunoscuți
    internațional, printre care Gabriela Adameșteanu, George Banu, Ioana
    Pârvulescu, Matei Vișniec și Adriana Babeți. Despre una dintre dezbaterile
    respective ne vorbeşte scriitoarea Ioana Pârvulescu. Aş dori să menţionez că ne aflam foarte
    aproape de standul Uniunii Europene, unde erau şi multe informaţii legate de
    Premiul UE, dar şi despre România. La această dezbatere, care a fost deosebit
    de plăcută, am încercat să facem o paralelă între prezent şi trecut şi să vedem
    ce s-a întâmplat nu numai cu literatura, ci şi cu istoria, şi cu noi în ultimii
    ani. Prima întrebare a jurnalistei Cristinei Hermeziu pentru noi toţi a fost
    cum a ajuns fiecare dintre noi la Paris. Subtextul era că înainte nu se putea
    circula, eu am prins acea epocă cu graniţele închise, iar primele care au trecut
    graniţa au fost cărţile, după care am ajuns să trecem şi noi graniţa. Apoi
    discuţia s-a desfăşurat pe teme literare, mă bucur să spun că am evocat figura
    Monicăi Lovinescu şi că ea s-a aflat într-un fel în centrul dezbaterii ca o
    figură eroică a literaturii române.

    La
    standul românesc au fost prezentate şi ultimele traduceri în franceză finanţate
    de ICR prin Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC), precum şi cărţile autorilor
    români publicate de edituri franceze în ultimul an. Printre noutăţile editoriale
    s-au numărat traduceri în franceză ale unor titluri, precum Dimitrie Cantemir
    – Un prince roumain a l’aube des Lumières européennes, de Ştefan Lemny,
    apărută la editura ICR, romanul Fem (éditionsNon Lieu), de Magda Cârneci, Un
    Cioran inédit, purquoi intrigue-t-il? (éditionsFauve), de Mara Magda Maftei,
    Pourquoi Hecube (éditionsNon Lieu), de Matei Vişniec, Les années
    romantiques (éditionsNon Lieu), de Gabriela Adameşteanu, şi L’Empreinte du
    papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature
    (éditionsL’Harmattan), de Marina Anca