Tag: Targul International de carte

  • Jurnal românesc  – 12.05.2023

    Jurnal românesc – 12.05.2023

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, va primi Premiul Franz Werfel pentru drepturile
    omului acordat de Centrul german împotriva expulzărilor
    , transmite DPA. În
    vârstă de 63 de ani, Iohannis va deveni cel de-al 11-lea laureat al acestui
    premiu, ce îi va fi acordat pentru angajamentul său neobosit şi multilateral
    faţă de drepturile omului şi ale minorităţilor în România şi Europa, a anunţat
    fundaţia centrului german. Premiul acordat din doi în doi ani include suma de
    10.000 de euro, iar între laureaţii anteriori se numără fostul preşedinte
    german Joachim Gauck, laureata Premiului Nobel pentru literatură Herta Müller
    şi istoricul Karl Schlögel. Ceremonia de decernare este programată pentru 4
    iunie la Frankfurt, iar discursul de felicitare urmează să fie susţinut de
    fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean Claude Juncker.




    România
    participă cu un stand naţional la Târgul Internațional de Carte de la Varșovia,
    derulat în perioada 25-28 mai la Palatul Culturii și Științei din capitala
    Poloniei.
    La standul României vor fi expuse traducerile din literatura română
    disponibile pe piața poloneză, cărți despre România, apărute în Polonia în
    ultimii ani, dar și materiale promoționale și daruri pentru cititori. Printre
    cele mai noi apariții de carte românească în Polonia se numără Jurnal
    filozofic de Constantin Noica, America de peste pogrom de
    Cătălin Mihuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana
    Țîbuleac şi Cobalt de Claudiu Komartin. La Târgul Internațional de
    Carte de la Varșovia vor participa circa 500 de expozanți din 11 ţări.




    A 7-a ediție a
    Festivalului – Concurs Televizat Pentru Tinerii Interpreţi de Muzică Populară
    Prezintă Orchestra FOLCLOR, eveniment organizat de Filarmonica
    Națională Serghei Lunchevici și Compania Publică TeleRadio Moldova,
    va începe la 18 mai.
    Manifestarea are drept scop promovarea şi valorificarea
    folclorului muzical, instrumental şi vocal în forma autentică, descoperirea şi
    promovarea celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară românească,
    valorificarea cântecului, portului popular românesc din diferite zone ale
    Republicii Moldova şi României şi introducerea lor în circuitul valorilor
    spirituale. Festivalul-concurs va avea 2 etape competitive şi o gală a
    laureaţilor ce se vor desfăşura pe tot parcursul anului 2023. Prima etapă va
    începe la 18 mai, la Palatul Republicii din Chişinău. Toţi concurenţii şi
    interpreţii beneficiază de acompaniamentul Orchestrei de Muzică Populară
    FOLCLOR, condusă de maestrul Petre Neamţu. Pe lângă partea
    competitivă, în cadrul fiecărei etape vor avea loc recitaluri de muzică ale
    unor artişti consacraţi de pe ambele maluri ale Prutului.




    Scurtmetrajul
    românesc Cântec de leagăn, regizat de Paul Mureșan, va fi proiectat
    în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Festivalului de Scurtmetraje al Uniunii
    Europene în Canada, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Ambasadei
    României la Ottawa.
    Pelicula va fi prezentată în secțiunea The Roles We Play,
    pe 26 mai, la Galeria de Artă din capitala canadiană. Scurtmetrajul prezintă o
    poveste despre consecințele violenței domestice și ale alcoolismului asupra
    familiilor, având pe fundal un vechi cântec de leagăn românesc interpretat de
    Maria Tănase. La ediția din acest an sunt prezentate scurtmetraje din 22 de
    state membre ale blocului comunitar. Festivalul Uniunii Europene de
    Scurtmetraje în Canada se desfăşoară în zilele de 26 și 27 mai. Evenimentul,
    realizat sub egida Rețelei Institutelor Culturale naționale din statele membre
    ale UE, face parte din manifestările organizate în Canada pentru a sărbători
    Luna Europei.




    Primăria
    Municipiului Bucureşti colectează cărţi pentru copiii şi adolescenţii români
    din străinătate, prin programul Biblioteca Prichindeilor, o
    iniţiativă comunitară şi voluntară pentru educaţia nonformală. Instituţia a
    transmis că primeşte donaţii până la 1 iunie.
    Vă invit să donaţi cărţi
    care vor ajunge la diaspora din toată Europa, astfel încât să contribuim la
    promovarea lecturii în limba română, de la vârste mici, şi la creşterea
    interesului copiilor pentru carte, a declarat primarul general al
    Capitalei, Nicuşor Dan. Biblioteca Prichindeilor a luat naştere la
    Praga, în 2021, şi s-a extins apoi în mai multe oraşe cu comunităţi de români
    din Europa.


  • România, invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Istanbul

    România, invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Istanbul

    În calitate de ţară invitată de onoare a Târgului Internaţional de
    Carte de la Istanbul, organizat între 7 şi 10 noiembrie sub
    sloganul Vă datorăm câteva cuvinte,
    România a avut un program variat care include nume de rezonanţă din
    literatura română contemporană. Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Dan Lungu,
    Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Lucian Dan
    Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu şi Alexandru Matei sunt câţiva dintre
    scriitorii care şi-au prezentat literatura şi au răspuns întrebărilor
    publicului prezent la standul României. Pe durata târgului Internaţional de
    Carte de la Istanbul, au avut loc şi dezbateri, au fost lansate versiunile în
    limba turcă ale volumelor Sunt o babă comunistă! de Dan Lungu
    (Editura Bence Kitap) şi O fereastră întunecată de Florin Irimia
    (Editura Aylak Adam), s-au desfăşurat întâlniri între profesionişti culturali
    din România şi din Turcia, precum şi evenimente pentru copii, atât la standul
    naţional, cât şi la ICR Istanbul. La Teatrul Üsküdar Tekel Stage şi la Liceul
    Francez Sainte-Pulchérie din Istanbul s-au jucat două piese de Matei Vişniec, în prezenţa
    autorului: Maşinăria Cehov şi Cuvântul progres spus de mama mea sună teribil
    de fals, iar una dintre dezbaterile care a suscitat mult interes a fost
    intitulată Literatura pentru copii, un
    lucru serios şi i-a avut ca invitaţi pe Oana Ispir, de la Clubul Ilustratorilor,
    şi pe scriitorii Florin Bican şi Vasile Ernu. Întrebat ce l-a determinat să se
    apropie de literatura pentru copii, Vasile Ernu a spus că dintotdeauna a fost
    un mare fan al cărţilor pentru copii şi că, în opinia lui, există un moment
    decisiv, în copilărie, al întâlnirii cu cartea: Am început să
    studiez fenomenul pentru că mă interesa, voiam să înţeleg de ce este
    importantă cartea pentru copii şi recunosc că am fost foarte nervos pe anii
    90 din cauză că s-a creat un miraj al deschiderii, dar de fapt, privit atent, a
    fost mai degrabă o închidere. În sensul că în România tot ce înseamna carte
    pentru copii înseamna traducere, avem impresia că avem la îndemână o
    diversitate la îndemnână, când, de fapt, era vorba de un singur imaginar, de
    acela tip Disney., Şi n-aş vrea să se înţeleagă că am ceva împotriva poveştilor
    de tipul Disney, am crescut şi cu aceste poveşti, dar rămâne doar o variantă
    din cele pe care le avem la îndemână. Şi în momentul acela, lucrul cel mai grav
    mi s-a părut a fi dispariţia aproape toatală a cărţilor pentru copii scrise de
    autori români, cu ilustrare de autori români. Cred că este foarte important să
    ne spunem propriile poveşti pe înţelesul copiilor, să le comunicăm copiilor
    spunem părerile, frământările noastre



    O altă întrebare
    adresată de jurnalista Carmen Muşat participanţilor la discuţie a fost dacă se poate stabili o ierarhie între imagine şi
    text, în ce măsură textul îşi cheamă ilustraţia şi viceversa. Pe scurt, ce a
    fost mai întâi, textul sau imaginea? Scriitorul şi traducătorul Florin Bican,
    consideră că, invariabil, textul, dar că lucrurile nu
    trebuie să rămână aşa. Pentru a încuraja comunicarea între scriitori şi
    ilustratori le-a propus atât scriitorilor, cât şi desenatorilor, o colaborare.
    Rezultatul acestei colaborări poartă numele de Bookătăria de texte şi imagini. Antologie de poveşti ilustrate pentru
    copii, volum apărut la Editura Pro Editura şi Tipografie. Este vorba de o
    carte – manifest, dovada că există resurse proaspete, atât în zona textelor
    originale româneşti pentru copii cât şi în cea a ilustraţiei de carte de
    calitate. După golul lăsat de dispariţia titlurilor de carte românească pentru
    copii din anii ’80, Bookătăria demonstrează că se poate reînnoda legătura cu
    o tradiţie aparent pierdută. Scriitorul

    Florin Bican: La propunerea Oanei Ispir, iniţiatoarea Clubului
    Ilustratorilor, le-am propus scriitorilor să încerce să scrie şi texte pentru
    copii, pe care apoi ilustratorii să-şi poată exersa talentul şi imaginaţia. Şi pot spune că a fost o colaborare fericită,
    ilustratorii au fost fericiţi să ilustreze textele propuse de scriitori, iar
    autorii au fost la rândul lor încântaţi să vadă ce ilustraţii au ieşit din
    poveştile lor. Dintre scriitorii
    prezenţi anul acesta la Târgul de Carte de la Istanbul, îi regăsim pe trei şi în acest volum, ca autori de poveşti
    pentru copii: Vasile Ernu, Doina Ruşti, şi eu, Florin Bican. Ideea acestei
    cărţi a fost să atragem atenţia că în românia există atât editori, cât şi
    ilustratori pentru copii.



    În continuare, Vasile Ernu. Întrebat dacă
    literatura pentru copii presupune un alt fel de abordare faţă de destinatar,
    scriitorul a răspuns: Într- adevăr, când eşti autor de literatură şi începi să scrii
    şi pentru copii îţi dai seama că lucrurile devin mai complicate. Pentru că am
    înţeles în timp că e foarte uşor să-i minţi pe maturi şi imposibil să-I minţi
    pe copii. Dacă reuşeşti să scrii o carte pe care copiii s-o considere
    captivantă, e foarte mare lucru. Pentru
    că pe copil trebuie să-l surprinzi, iar copilul încă nu este alterat de
    minciună, de falsitate, aşa cum suntem noi. Iar cartea pentru copii e un tot,
    copilul încă nu face diferenţa între text şi imagine, diferenţă pe care o facem
    noi. De aceea, cuvântul ilustrator mi se pare puţin neadecvat când vine vorba
    de desenele pentru aceste cărţi pentru copii. Şi cel care scrie, şi cel care
    desenează sunt autori.



    Programul României, în calitate de invitată de onoare a Târgului
    Internaţional de Carte de la Istanbul, a fost organizat de Ministerul Culturii
    din România în colaborare cu Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din
    Istanbul.

  • Jurnal românesc – 13.04.2015

    Jurnal românesc – 13.04.2015

    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a lansat “ Ghidul Mediului Asociativ Românesc din afara graniţelor ţării ”


    În toate ţările în care locuiesc români există biserici româneşti, organizaţii non-guvernamentale, instituţii culturale, asociaţii studenţeşti, publicaţii în limba română prin care românii încearcă să-şi păstreze limba naţională, tradiţiile şi obiceiurile româneşti, dar şi o cât mai bună legătură cu patria mamă.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a clasificat pentru fiecare ţară toate datele referitoare la aceste entităţi -folosind diverse surse: Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale. Toate informaţiile primite au fost trecute într-un ghid informativ al mediului asociativ românesc – din afara graniţelor ţării.



    Este foarte posibil ca unele asociaţii, biserici, fundaţii, şcoli, etc., să nu se regăsească în acest ghid – deşi poate unele există de mult timp. Orice omisiune este cauzată doar de baza de date relativ restrânsă pusă la dispoziţie specialiştilor care l-au alcătuit. Este motivul pentru care colectarea de date continuă , cu promisiunea că următorul ghid va fi mai cuprinzator.


    Directorul General al IEH doreşte ca în următoarele luni, acest ghid informativ să poată fi consultat şi în format online.



    Comunicat de presă — 10 aprilie 2015


    Vă reamintim comunicatul de presă trimis de Europarlamentar Victor Negrescu (PSD) :


    Europarlamentarul Victor Negrescu anunţă începerea colaborării cu mai mulţi membri ai Parlamentului naţional pentru identificarea de soluţii legislative care să-i reintegreze pe piaţa muncii din ţară pe românii plecaţi să lucreze -sau să studieze în străinătate. Eurodeputatul afirmă că doreşte astfel conturarea unui program naţional pentru atragerea românilor din Diaspora înapoi în ţară. Am locuit în străinătate timp de 9 ani şi am ajuns să cunosc foarte bine nevoile românilor care lucrează peste hotare. Foarte mulţi – aşa cum arată şi unele sondaje- ar reveni în ţară pe un salariu mai mic, atât timp cât ar avea garanţia unei slujbe decente. Iar tinerii sunt interesaţi în mare măsură de posibilitatea de a avansa în carieră, chiar dacă la început venitul nu s-ar apropia de unul obţinut în Occident. Trebuie să înţelegem că aceşti români care au reuşit să se stabilească în afară nu vor reveni în România în lipsa unor iniţiative menite să-i încurajeze.


    Un astfel de program naţional — mai crede europarlamentarul – poate presupune recunoaşterea mai rapidă a diplomelor, calificărilor şi experienţei profesionale. Poate să însemne – o integrare mai uşoară în sistemul educaţional pentru copiii familiilor plecate, dar şi diverse măsuri de consiliere profesională. Iar fondurile europene reprezintă o sursă bună pentru a demara un astfel de program,


    Victor Negrescu subliniază că beneficiile întoarcerii românilor în ţară sunt evidente şi multiple: creştere economică, forţă de muncă, expertiză suplimentară în domenii cheie pentru viitorul nostru, apariţia de noi IMM-uri şi, implicit, noi locuri de muncă.



    Sub semnul autorilor-punte – România la Târgul Internațional de Carte de la Londra 2015



    Târgul Internațional de Carte de la Londra – unde România a devenit, de opt ani, o prezență constantă – se deschide pe 14 aprilie la Centrul Expozițional Olympia, situat în cartierul rezidențial Kensington – în vestul Londrei. Târgul londonez este un veritabil forum de afaceri al profesioniștilor industriei mondiale a cărții, organizat aproape în exclusivitate pentru a pune în contact și a facilita relațiile comerciale între cei aproximativ 25.000 de editori, agenți literari, tipografi, producători de carte electronică și echipamente din domeniu, librari și distribuitori de carte – provenind din peste 120 de țări. Din acest motiv, invitatul special al fiecărei ediții nu este o literatură națională – cum se întâmplă la alte mari târguri de profil – ci o piață de carte — ca destinație de afaceri și țintă de marketing. În 2015, piața vizată este Mexicul.



    La actuala ediție, programul românesc gravitează în jurul ideii de autor-punte şi se sprijină pe doi scriitori — unul român, celălalt britanic — care au făcut din opera lor – fiecare în felul său – locul privilegiat al unor importante descoperiri culturale și identitare. Invitata specială este poeta Ana Blandiana – nu numai unul dintre cei mai importanți autori români postbelici, ci și o mare conștiință civică și un neobosit constructor de instituții ale memoriei naționale. Celălalt autor celebrat este Sir Patrick Leigh Fermor (1915-2011) – cel mai important autor britanic de cărți de călătorie al ultimelor decenii, care a transcris în sute de pagini elocvente și subtile jubilația întâlnirii cu oamenii și peisajele României.



    Urmeazuă trei zile de întâlniri profesionale, dialoguri publice, lansări și evenimente conexe ce reunesc oameni de litere care au construit, la rândul lor, legături pertinente și durabile între spațiul cultural românesc și cel britanic.


    Standul românesc și programul de evenimente sunt concepute, organizate și finanțate de Institutul Cultural Român prin intermediul Centrului Național al Cărții și al ICR Londra.