Tag: Targul internationald e carte de la Beijing

  • Jurnal românesc – 14.06.2023

    Jurnal românesc – 14.06.2023

    Numărul românilor de pretutindeni este estimat, în acest moment,
    la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în
    comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
    istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României, scrie pe
    site-ul său Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
    Potrivit acestuia,
    estimările indică existența unei distribuții echilibrate a românilor de
    pretutindeni, între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o
    parte, și de comunitățile istorice/tradiționale, pe de altă parte. Departamentul
    anunță că toate asociațiile care își doresc să apară pe site-ul DRP pot
    transmite o solicitare pe adresa: secretariat@dprp.gov.ro.




    După trei ani
    de absență din cauza pandemiei, România revine la Târgul Internațional de
    Carte de la Beijing, unul dintre cele mai importante evenimente de profil de pe
    continentul asiatic, informează ICR.
    250 de titluri românești, materiale de
    promovare a literaturii române, precum și o suită de evenimente vor anima
    standul național organizat de Institutul Cultural
    Român prin Centrul Național al Cărții și ICR
    Beijing la cea de-a XXIX-a ediție a târgului, desfășurată de joi până
    duminică. Ampla selecție de volume disponibile anul acesta la standul național
    ilustrează diversitatea pieței românești de carte din ultimii ani. Oferta
    cuprinde atât cărți din zona literaturii, cât și volume din sfera vastă a
    nonficțiunii: istorie, economie, politică și politologie. Programul românesc la
    târgul de carte de la Beijing include, printre altele, masa rotundă cu
    tema Un bilanț al traducerilor de carte sino-româneˮ, care va avea loc
    vineri. La eveniment vor lua parte prof. univ.dr. Ding Chao, traducător, Dan
    Tomozei, jurnalist și scriitor, și Liviu Țăranu, directorul ICR Beijing.
    Discuțiile vor fi moderate de Andreea-Ema Stoian de la ICR Beijing. Sâmbătă, la
    standul ICR, va fi lansat volumul de poezie Lampioane de cuvinteˮ de
    Nicole Vasilovschi, despre care vor vorbi, alături de autoare, scriitorii
    Rodrigo Escobar și Zhang Zhigang.




    Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a
    încheiat, până în prezent, peste 7000 de contracte cu beneficiarii eligibili ai
    programelor Femeia Antreprenor şi Start-Up Nation, Pilonul I (Naţional) şi
    Pilonul II (Diaspora), în valoare de peste 1,4 miliarde de lei.
    În cazul programului Start-Up Nation (Diaspora), s-au evaluat
    1.648 de dosare, însă contracte semnate au fost 731, în condiţiile în care au
    fost peste 900 de notificări de admitere. Potrivit unui comunicat, echipa
    Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Programe de Finanţare derulează, în
    continuare, evaluări ale cererilor de finanţare, drept urmare aplicanţii sunt
    rugați să urmărească permanent contul creat pe platforma granturi.imm.gov.ro,
    precum şi informaţiile referitoare la cele două programe, publicate pe site-ul
    Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.




    În anul 2023, ministerul
    Educației și Științei din Ucraina va tipări manuale de limba și literatura
    moldovenească, va elabora programe școlare și va pregăti cadre didactice
    pentru a nu-i discrimina pe vorbitorii acestei limbi, notează BucPress.
    Acesta
    este răspunsul oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care i-a
    solicitat Kievului renunțarea la folosirea sintagmei sovietice de limbă
    moldovenească la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina. Consiliul a arătat, într-un
    memoriu, că, oficial, aşa-zisa limbă moldovenească este recunoscută doar în
    Ucraina și în republica moldovenească transnistreană separatistă. Consiliul
    i-a solicitat Ucrainei să renunțe oficial la folosirea sintagmei sovietice de
    limbă moldovenească în semn de respect pentru denumirea științifică oficială
    a limbii române ca limbă maternă a peste 400.000 de cetățeni ai Ucrainei,
    precum și față de limba de stat a celor două țări vecine și prietene cu Ucraina
    – România și Republica Moldova, aceasta fiind una dintre limbile oficiale ale
    Uniunii Europene. Citând Carta Europeană a limbilor regionale sau limbilor
    minoritare, ratificată de Ucraina, Ministerul Educației și Științei de la Kiev
    arată, la rândul său, că limba moldovenească este o limbă a unei minorități
    naționale distincte din Ucraina.