Guvernul a aprobat, printr-un memorandum,
deschiderea, până la sfârşitul anului, a unui centru de informare al României
la Slatina/Solotvino, în regiunea ucraineană Transcarpatia. Definită, într-un
comunicat al Executivului, drept parte a demersurilor guvernamentale pentru
sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării în promovarea şi
conservarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice, deschiderea centrului
e o prioritate asumată de ministerul pentru Românii de Pretutindeni în 2017.
Potrivit programului de guvernare, rolul centrelor de informare este de a
promova interesele României în relaţia bilaterală, prin elaborarea unor
proiecte în domeniul lingvistic şi organizarea unor evenimente culturale şi de
diplomaţie publică şi culturală, precum şi a sărbătorilor naţionale. Din 2015,
astfel de centre au mai fost deschise la Comrat şi Bălţi, în Republica Moldova,
şi la Ismail, în regiunea Odessa, din Ucraina. ‘Alte două centre vor fi
înfiinţate la Bor, în Serbia, pe Valea Timocului, şi la Korcea, în Albania,
zone în care există importante comunităţi româneşti’ – mai precizează Guvernul
de la Bucureşti.
Ministerul român de Externe a cerut părţii ucrainene să solicite
avizul Comisiei de la Veneţia pentru Legea învăţământului recent adoptată la
Kiev. Anterior, atât diplomaţia de la Bucureşti, cât şi ministerul pentru
Românii de Pretutindeni îşi exprimaseră nemulţumirea faţă de prevederile
acesteia. Din opoziţie,Partidul Mişcarea Populară solicită
convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a
determina Kievul să reconsidere adoptarea noii legi a Învăţământului şi să o
modifice astfel încât să fie respectat dreptul minorităţii române din ţara
vecină de a beneficia de educaţie în limba maternă. ‘Rada Supremă a Ucrainei a
adoptat săptămâna trecută o nouă lege a Educaţiei care privează minorităţile
etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare
în limba maternă. Legea în cauză prevede ca în licee şi facultăţi să se predea
doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar
în grădiniţe şi şcoli primare. Legea a fost trimisă spre promulgare la
preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko’ –
amintesc reprezentanţii PMP. Aproape jumătate
de milion de etnici români trăiesc în ţara vecină, majoritatea pe teritoriile
româneşti anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică
şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.
‘Târgul Universităţilor din România’ se desfăşoară, de miercuri,
în cele mai mari oraşe din Republica Moldova – Chişinău, Cahul şi Bălţi. Toţi
absolvenţii basarabeni care doresc să-şi continue studiile în ţară pot afla
informaţii despre oferta educaţională, procesul de admitere, actele de care au
nevoie pentru înmatricularea în România. Pentru absolvenţii de gimnazii din
Republica Moldova sunt oferite circa 3000 de locuri la colegii şi licee din
România. Pe lângă actele care erau necesare în anii precedenţi, viitorii elevi
trebuie să scrie acum şi o declaraţie privind apartenenţa la identitatea
culturală românească. Pentru cei care vor să-şi dea licenţa la o facultate din
România sunt puse la dispoziţie 2.808 locuri, dintre care 1.393 cu bursă.
Admiterea va începe pe 10 iulie.
Şi în Spania, la Sevilla, 21 de universităţi româneşti
şi-au prezentat ofertele în cadrul Conferinţei Asociaţiei Europene pentru
Educaţia Internaţională. Cuprinsă în programul numit Studiază în
România, prezentarea acestora a fost completată printr-o întâlnire între
reprezentanţii mediului academic românesc şi tinerii români din Spania. Au
participat şi oficiali din ministerele Educaţiei şi, respectiv, Românilor de
Pretutindeni, care au discutat cu oficialităţi locale despre integrarea
românilor în Spania şi despre promovarea culturii şi limbii române.
