Radio România Internațional

Tag: Tariceanu

  • Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    La fel cum s-a întâmplat după europarlamentarele din mai, când principalele partide de opoziţie, PNL şi PDL (ambele de centru-dreapta), au fuzionat, şi de această dată, după prezidenţialele din noiembrie, o schimbare majoră se prefigurează pe scena politică românească. Premierul social-democrat Victor Ponta a confirmat, deja, că garnitura sa va suferi modificări, odată cu venirea oficială în barca puterii a Partidului Liberal Reformator (PLR), în care, recent, s-au regrupat dizidenţii din PNL.



    Recrutarea PLR este menită să umple golul pe care ar urma să-l lase UDMR, care, chiar dacă de la mijlocul anilor ’90 respiră aproape neîntrerupt aerul rarefiat al puterii, a decis să iasă de la guvernare. Asta pentru că la alegerile prezidenţiale etnicii maghiari au votat, într-o proporţie covârşitoare, cu reprezentantul Opoziţiei, ceea ce, în calculele liderilor Uniunii, invalidează implicarea în actul de guvernare. Aşadar, din noul executiv, ce va fi prezentat Parlamentului la mijlocul lunii, ar urma să facă parte PSD şi asociaţii săi juniori, UNPR şi PC, plus PLR.



    Printre obiectivele asumate ale viitorului cabinet, a precizat premierul Ponta, se va număra continuarea proiectelor în domenii considerate fundamentale – economie, agricultură, fonduri europene sau proiecte sociale. În privinţa marilor proiecte, cele de interes naţional, cum sunt modificarea Constituţiei şi organizarea administrativ-teritorială a României, premierul a spus Puterea va colobora cu Opoziţia. Nu fiindcă, tradiţional, în astfel de situaţii, Puterea ţine cont de părerea Opoziţiei, comentează observatorii, ci pentru că la adoptarea marilor proiecte este nevoie de o majoritate parlamentară largă, de două treimi, ceea ce noua coaliţie guvernamentală, în termenii cunoscuţi acum, nu va avea.



    Mai interesantă, cred observatorii, este discuţia despre numărul şi portofoliile pe care ar urma să le ocupe PLR. De altfel, liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu – fost premier liberal, la mijlocul anilor 2000, şi actual preşedinte al Senatului, cu sprijinul PSD -, a lăsat să se înteleagă că doreşte ca formaţiunea să gestioneze domenii-cheie, cum ar fi finanţele, economia, transporturile ori educaţia. Printr-o simplă comparaţie, pretenţiile PLR par infinit mai mari ca cele avansate, într-un şablon devenit obositor, de UDMR, cu mediul şi cultura.



    Opoziţia, la rându-i, nu stă cu mâinile în sân. Prin co-liderul său, Vasile Blaga, PNL a anunţat că, anul viitor, şi-a propus să preia puterea, eventual, în urma unor alegeri anticipate. Visul de ajunge la guvernare înainte de legislativele din 2016 nu pare irealizabil, în măsura în care PNL ar putea profita de valul de simpatie populară de care se bucură Klaus Iohannis, cel care, în calitate de candidat al formaţiunii, a căştigat prezidenţialele de luna trecută.

  • En lice pour la présidence roumaine

    En lice pour la présidence roumaine

    Le premier ministre social-démocrate Victor Ponta avec ses 40,44% des voix et le leader libéral (de lAlliance Chrétienne Libérale – ACL) Klaus Iohannis avec 30,37% ont collecté ensemble presque trois quarts des suffrages. Les autres 12 candidats ont du se contenter des miettes. Avec seulement 5,36%, le troisième classé, le président du sénat, Càlin Popescu Tàriceanu, est loin d’être un arbitre du deuxième tour de scrutin. Pourtant, Ponta veut coopter l’ancien leader du Parti National Libéral, un premier ministre de succès de 2004 à 2008, lorsque la Roumanie a été admise au sein de l’UE et a enregistré une croissance économique record, aux côtés de sa coalition de gauche : Parti Social Démocrate-Union Nationale pour le Progrès de la Roumanie –Parti Conservateur. Il promet, en cas où il devient chef de l’Etat, que Tàriceanu est son premier choix à sa succession :



    Victor Ponta: “J’estime comme la meilleure solution à ce moment pour la fonction de premier ministre M. Càlin Popescu Tàriceanu. C’est ma principale option. En égale mesure , j’ai discuté avec mes collègues si , le long des journées ou semaines suivantes, nous considérons donner un signe bien clair pour conserver la discipline fiscal-budgétaire, alors je n’exclue pas la possibilité d’avoir un premier ministre technocrate en la personne du premier vice-gouverneur de la Banque Nationale Roumaine, M. Florin Georgescu. Si pour la Roumanie se pointent des dangers de sécurité stratégique et pour offrir de très fortes garanties pour la continuation du développement démocratique , de nos obligations internationales, on peut aussi considérer M. George Maior, dans la mesure où , comme il l’a déclaré, il va présenter sa démission des fonctions de Directeur du Service Roumain de Renseignements après les élections. »



    Hormis Tàriceanu, Ponta a la certitude d’appui de deux autres contre-candidats ; le chef du Parti de la Grande Roumanie (populiste), Corneliu Vadim Tudor qui a remporté 3,68% des voix et de l’ex-chef du Service des Renseignements Extérieurs, Teodor Melescanu, avec seulement 1% des voix.



    Du camp chrétien libéral, Iohannis annonce, en échange, qu’il ne négocie pas avec ses ex-contre candidats pour assurer leur support au deuxième tour. Il dit refuser les marchandages et ne viser que l’appui des électeurs : “Je ne conçois pas marchander des voix des Roumains comme une marchandise ; ceci n’est pas possible. Pour cette raison j’ai dit ne pas négocier pour des voix avec les candidats qui n’ont pas passé au deuxième tour, je n’ai rien à négocier. Ils n’ont pas ces voix dans leurs poches. Ces voix appartiennent aux Roumains, chacun son vote. Que voulez vous, que je m’engage dans des trocs politiques, promettre le rendre premier ministre de réserve ou le rendre conseiller. Je ne peux pas faire cela. »



    Pourtant, Iohannis nuance ses propos lorsqu’il dit que pour la finale il compte sur l’appui de tous les partis roumains affiliés au Parti Populaire Européen (centre droit). Il s’agit, sauf les composantes de ACL : Parti National Libéral et Parti Démocrate Libéral, du Parti du Mouvement Populaire et du Parti National Paysan Chrétien Démocrate dont la candidate commune Elena Udrea a remporté 5% des vois et de l’Union Démocrate des Magyars de Roumanie dont le bassin électoral traditionnel est de 6%. (Trad. Costin Grigore)

  • Cursa pentru preşedinţia României

    Cursa pentru preşedinţia României

    Premierul social-democrat Victor Ponta, cu 40,44% din voturi, şi liderul liberal Klaus Iohannis, cu 30,37, au colectat, împreună, aproape trei sferturi din sufragii. Celorlalţi 12 candidaţi le-au rămas firmiturile.



    Cu doar 5,36%, al treilea clasat, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e departe de a fi un arbitru al turului doi. Totuşi, Ponta doreşte sa-l coopteze pe fostul lider PNL, premier de succes în perioada 2004-2008, când România a fost admisă în UE şi a înregistrat o creştere economică record, alături de coaliţia sa de stânga, PSD-UNPR-PC. El promite că, dacă va deveni şef al statului, Tăriceanu e prima sa alegere pentru funcţia de premier. Şeful guvernului afirmă că are în mânecă şi alţi aşi pentru propria-i succesiune: “Consider ca fiind cea mai buna soluţie în acest moment pentru funcţia de prim-ministru pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Aceasta este principala mea opţiune. În egală măsură, am discutat cu colegii mei dacă pe parcusul următoarelor zile sau săptămâni vom considera că trebuie să dăm un semnal foarte clar de păstrare a disciplinei fiscal-bugetare, atunci nu exclud posibilitatea de a avea un prim-ministru tehnocrat, în persoana primului viceguvernator al BNR, dl. Florin Georgescu. Dacă pentru România apar pericole de securitate strategică şi pentru a da foarte clar garanţii pentru continuarea dezvoltării democratice, a obligaţiilor noastre internaţionale, de asemenea, putem lua în considerare pe dl. George Maior, în măsura în care domnia sa, aşa cum a anuntat public, îşi va depune demisia din funcţia de director al SRI dupa alegeri.”



    Pe lângă Tăriceanu, Ponta şi-a asigurat susţinerea altor doi foşti contracandidaţi, şeful PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a obţinut 3,68% din voturi, şi fostul şef al SIE, Teodor Melescanu, cu doar 1%.



    Din tabăra, creştin-liberală, Iohannis anunţă, în schimb, că nu va negocia cu foştii contracandidaţi pentru a-si asigura susţinerea lor în turul doi. El spune că refuză târgurile şi vizează doar suportul alegătorilor: “Eu nu concep să fie tranzacţionate voturile românilor ca o marfă, nu se poate aşa ceva. Din acest motiv, am spus că nu voi negocia cu candidaţii care nu au intrat în turul doi pentru voturi, nu am ce să negociez. Ei nu au în buzunar aceste voturi. Aceste voturi sunt la români, fiecare cu votul lui. Ce vreţi, să mă apuc şi eu de trocuri politice , să-i promit că-l fac prim-ministru de rezervă sau că-l fac consilier. Nu pot să fac aşa ceva.”



    Iohannis îşi nuanţează, totuşi, declaraţia când spune că, pentru finală, mizează pe suportul tuturor partidelor româneşti afiliate la PPE. Este vorba, pe lângă componentele ACL – PNL şi PDL -, de PMP şi PNŢCD, a căror candidată comună, Elena Udrea, a obţinut 5% din voturi, şi de UDMR, al cărei bazin electoral tradiţional e de 6%.

  • Elections présidentielles en Roumanie

    Elections présidentielles en Roumanie

    Victor Ponta, actuel premier ministre, et Klaus Iohannis, actuel maire de la ville de Sibiu, sont les vedettes du moment en Roumanie et continueront de l’être jusqu’au 16 novembre, lorsque l’un d’eux finira par occuper le fauteuil présidentiel. Victor Ponta représente l’alliance de gauche formée par le PSD — l’UNPR — le PC, composante principale de la coalition gouvernementale dont fait également partie l’UDMR. Klaus Iohannis est le candidat de l’Alliance chrétienne libérale, réunissant les partis les plus solides de l’opposition parlementaire de centre-droit, le PNL et le PDL. Le temps passé a atténué les différences d’idéologie. La recette d’un cocktail électoral gagnant misera sur des ingrédients tels l’expérience politique, une personnalité charismatique, la mobilisation des militants des deux camps et, pas en dernier lieu, les négociations avec les perdants du premier tour de scrutin.



    Malgré un avantage important, de près de 10%, Victor Ponta reste prudent, et affirme que les compteurs sont remis à zéro pour la partie décisive. Sa déclaration de dimanche soir, après la clôture des urnes, confirmait son slogan de campagne pour le second tour : le besoin de refaire l’union des Roumains après les années de discorde à laquelle auraient contribué les deux mandats du président sortant, Traian Băsescu. Victor Ponta : « Dans les deux semaines à venir, je m’adresserais aussi bien à ceux qui m’ont donné leurs votes qu’à ceux qui ont voté pour un autre candidat ou qui ne se sont pas rendus aux urnes. Ma responsabilité est engagée envers tous et mon projet présidentiel inclut tous les Roumains du pays et de la diaspora».



    Devenu premier ministre en 2012, pour le compte de l’ancienne Union Sociale Libérale formée par le PSD et le PNL autour de l’idée que Traian Băsescu est l’ultime mal de la politique roumaine, Victor Ponta essayera décrédibiliser son adversaire en continuant de le décrire comme le continuateur du président sortant. De son côté, Klaus Iohannis, ethnique allemand de Transylvanie, avance l’argument du travail bien fait, comme le dit son slogan de campagne, et la promesse des faits libres de mensonges et de verbiage. Selon lui, les résultats du premier tour indiquent un désir de changement chez les Roumains. Klaus Iohannis se présente comme l’unique garant de l’indépendance de la justice et de l’Etat de droit. « Moi, je suis le seul candidat resté en compétition qui est prêt à garantir l’indépendance de la justice et l’Etat de droit. J’appelle à mes côtés tous les Roumains qui veulent que la loi règne pour tous, qui ne veulent pas mettre tout le pouvoir entre les mains d’un seul parti ».



    Cette déclaration équivaut à une invitation à négocier lancée principalement à la candidate indépendante Monica Macovei, ancienne ministre de la Justice vue comme une combattante fanatique contre les tentatives de mainmise du politique sur le système judiciaire. Même s’il bénéficie de tous les votes de Monica Macovei, Iohannis ne peut pas ignorer la dot électorale de la patronne du Parti du Mouvement populaire, Elena Udrea, soutenue ouvertement par le président sortant Băsescu.



    Les seules candidates entrées dans la course présidentielle rassemblent à elles deux 10% des suffrages, un chiffre qui pèsera au second tour. Le même cas de figure est valable pour les plus de 5% de l’ancien premier ministre libéral Călin Popescu Tăriceanu, partisan de la remise en page de l’Union sociale libérale et dont Victor Ponta peut être quasi sûr d’obtenir l’appui. La minorité hongroise et la future décision de l’UDMR compteront également dans l’équation, plus compliquée que jamais, du second tour. Le match électoral du 16 novembre est ouvert à tout résultat. (trad. Ileana Taroi)

  • Candidaţii la preşedinţia României

    De la stânga la centru-dreapta, de la populismul în cea mai pură formă la extrema dreaptă clasică, de la anonimi la protagonişti ai scenei politice, electoratul român are o ofertă generoasă de candidaţi la prezidenţialele din noimebrie. Iar diversitatea este completată de inflaţia de pretendenţi la funcţia supremă — 14.



    Marele favorit, a cărui candidatură a cam alungat suspansul unor alegeri mult aşteptate, este premierul Victor Ponta, sprijinit de partidul al cărui lider este, PSD, şi de micuţii aliaţi din coaliţia aflată la co-guvernare, UNPR şi PC. Semn al potenţei sale electorale ori al notorietăţii, nu neaparat şi al performanţei, căci prestaţia sa ca dirijor al orchestrei guvernamentale ridică semne de întrebare, Victor Ponta şi-a oficializat candidatura având în spate 2,3 milioane de semnături.



    Puzderia de semnături, comentează analiştii, este o lovitură menită să trântească la podea speranţele contracandidaţilor săi. Dintre aceştia, se distinge omul propus de opoziţia de centru-dreapta, reprezentată de Alianţa Creştin-Liberală, în care, recent, s-au asociat PNL şi PDL. Co-liderul acesteia, Klaus Iohannis, edil al Sibiului şi cea mai cunoscută figură a minorităţii germane, este recomandat, în principal, de maniera, una foarte apreciată, în care a administrat oraşul transilvănean. De aici încolo, cred observatorii, începe categoria candidaţilor ce păstrează doar şanse teoretice.



    Colege în PDL, la un moment dat, şi ajunse în cariera lor până la înălţimea postului de ministru, Elena Udrea, acum, lider al PMP, şi europarlamentara Monica Macovei, ca independent, îşi dau mâna pentru o premieră: doua femei candidează pentru prima funcţie în stat.



    Pe lângă Iohannis şi Udrea, liota de candidaţi în CV-ul cărora apare PNL este completată de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider al formaţiunii şi premier la mijlocul anilor 2000, şi demisionarul, săptămâna aceasta, şef al Serviciului de Informaţii Externe al Romaniei (SIE), Teodor Meleşcanu.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, al PP-DD, Dan Diaconescu, al PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul aghiotant al acestuia, independentul Gheorghe Funar, ex-edil al Clujului, în anii ’90, sunt, la rându-le, personaje politice cunoscute.



    Cei care au stat departe de ochii publicului, deci ai electoratului, dar asipră la fotoliul prezidenţial sustinuţi de formaţiuni de buzunar, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, William Brânză, din partea Partidului Ecologist Român, Mirel Amariţei, reprezentant al partidului “Prodemo”, şi Szilagy Zsolt, din partea Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

  • Nachrichten 12.09.2014

    Nachrichten 12.09.2014

    BUKAREST: Russland hat am Freitag seine Gaslieferungen nach Rumänien um 5% reduziert. Moskau habe dafür keine Erklärung gegeben, sagte der delegierte Energie-Minister, Răzvan Nicolescu. Die rumänische Bevölkerung habe kommenden Winter, ungeachtet der Entwicklung in der Region, jedoch keine Unterbrechungen der Gasversorgung zu befürchten, so der Energieminister nach einem Treffen mit den Vertretern der gro‎ßen Energiekonzerne des Landes. Österreich, Polen und die Slowakei gaben ebenfalls an, weniger Erdgas als die mit Russland vertraglich vereinbarten Mengen geliefert bekommen zu haben. Verglichen mit den meisten EU-Staaten, die Lieferverträge mit Russland abgeschlossen haben, ist Rumänien weniger von den Erdgasimporten abhängig. Laut Experten habe Rumänien in den vergangenen Monaten lediglich 10-15% des internen Bedarfs mit russischem Gas gedeckt.



    BUKAREST: Das Au‎ßenministerium Rumäniens hat am Freitag die Verabschiedung neuer Sanktionen der EU gegen Russland begrü‎ßt. Der Beschluss spiegele die Schwere der illegalen Aktionen der Russen in der Ukraine wider. Die rumänische Diplomatie befürworte ferner eine vollständige Umsetzung der Sanktionen gegen Russland, bis der Kreml zu einer friedlichen Lösung in der Ukraine-Krise beitragen wird. Die Sanktionen, die am Freitag im EU-Amtsblatt veröffentlicht wurden und damit in Kraft treten, erschweren den Zugang russischer Banken, Rüstungs- und Energieunternehmen zu den Finanzmärkten der EU. Zudem werden Dienstleistungen für Ölbohrungen in der Tiefsee und der Arktis verboten. Kontensperrungen und Einreiseverbote gibt es für 24 zusätzliche Personen, darunter laut EU-Mitteilung «russische Entscheidungsträger und Oligarchen». Zeitgleich mit der EU verhängten auch die USA wegen der Ukrainekrise weitere Sanktionen gegen Russland.



    BUKAREST: Mitglieder der Rumänischen Regierung und Vertreter der Nationalbank werden kommende Woche in Brüssel mit den Vertretern des Internationalen Währungsfonds und der Europäischen Kommission zusammenkommen. Laut einer Mitteilung des Vertreters des IWFs für Rumänien und Bulgarien, Guillermo Tolosa, enthält die Gesprächsagenda Themen wie die Entwicklung der Wirtschaft und die Umsetzung der Politik in Schlüsselbereichen. Besprochen wird auch der Plan der rumänischen Behörden für die zweite Haushaltsregelung im Jahr 2014. Ministerpräsident Victor Ponta erklärte im Vorfeld, dass die Minister nur technische Gespräche führen werden. Die offiziellen Verhandlungen sollen Ende November in Bukarest stattfinden.



    BUKAREST: Die Führung der Sozialdemokratischen Partei ist am Freitag im siebenbürgischen Alba Iulia zusammengekommen. Zweck der Sondertagung war die Bestätigung der Kandidatur des aktuellen Ministerpräsidenten Victor Ponta bei den Präsidentschaftswahlen im November. Die Christlich-Liberale Allianz (mitte-rechts gerichtete Opposition) gab derweil die Einreichung eines Misstrauensantrags gegen das Pontakabinett bekannt. Die Allianz wirft dem Kabinett vor, die politische Migration zu ermutigen. Ponta und der Chef der Nationalliberalen Partei Klaus Iohannis gelten in den Meinungsumfragen als Favoriten der Präsidentschaftswahlen, die im zweiten Wahlgang gegeneinander antreten könnten. Dabei würde dann laut Umfragen der Sozialdemokrat Ponta gewinnen. Weitere Kandidaten sind der liberale Ex-Ministerpräsident Calin Popescu-Tariceanu, die Chefin der präsidentennahen Volksbewegung, Elena Udrea, und die Europaabgeordnete Monica Macovei.



    BUKAREST: In Bukarest und Chisinau entfaltet sich ab Freitag ein Kulturaustausch zwischen den Nationaltheatern in den Hauptstädten Rumäniens und der Moldaurepublik. Die zwei Theatergruppen werden demnach in Kürze die Bühnen wechseln. Das Bukarester Theater wird in Chişinău repräsentative Stücke aus der rumänischen und internationalen Dramaturgie aufführen. Im Gegenzug wird das Nationale Theater aus Chisinau dem Bukarester Publikum Aufführungen aus dem klassischen Repertoire und der zeitgenössischen moldauischen Dramaturgie bieten. Der Kulturaustausch wird von dem Rumänischen Kulturinstitut unterstützt. Zu den Medienpartnern zählt auch die Rumänische Rundfunkgesellschaft.

  • O nouă suspendare a preşedintelui Băsescu?

    O nouă suspendare a preşedintelui Băsescu?

    Primii doi preşedinţi ai României post-comuniste, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, ce, împreună, au avut aproape 15 ani de mandat, nu au fost niciodată suspendaţi din funcţie, ca pas premergator al demiterii, prin referendum. În schimb, actualul şef al statului, Traian Băsescu, aflat în ultimele luni ale celor 10 ani de mandat, riscă să fie suspendat pentru a treia oară.



    În 2007, acuzat de nerespectarea Constituţiei, Traian Băsescu, care, pe vremea aceea, plutea pe norul simpatiei populare, a fost salvat de larga majoritate a electoratului venit la urne. Cinci ani mai târziu, în 2012, când i s-au imputat, între altele, implicarea adâncă în activitatea curentă a executivului şi în viaţa internă a PDL — atunci, la putere, acum, în opoziţie -, acelaşi electorat s-a pronunţat pentru predarea mandatului prezidenţial. Deşi rezultatul consultării populare – aproape 90% au fost pro-demitere – nu a lăsat loc de interpretări, Traian Băsescu a fost salvat printr-o decizie de natură tehnică a Curţii Constituţionale, de invalidare a referendumului, din cauza lipsei de cvorum.



    Perseverenţa rivalilor politici ai preşedintelui, al cărui al doilea şi ultim mandat expiră în decembrie, nu pare, însă, că are limite. Actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider liberal şi ex-premier în primul mandat al lui Traian Băsescu, a iniţiat o nouă procedură de supendare a acestuia. Principalul motiv, susţine Tăriceanu, este: “Atitudinea preşedintelui, care excede cadrul constituţional, atitudine care s-a materializat în numeroase rânduri prin susţinerea făţişă a unui partid politic (PMP, n.red) în campania electorală. Statutul preşedintelui îl obligă, însă, la neutralitate, echidistanţă şi imparţialitate”.



    De asemenea, Tăriceanu, cel care ocupă a doua funcţie în organigrama statului, consideră că preşedintele, în răspăr cu Legea Fundamentală, s-a implicat în procedura privind nominalizarea reprezentantului României în noua Comisie Europeană şi că, în genere, “a promovat raporturi instituţionale în forme necivilizate cu participanţii la viaţa publică”. Tot Tăriceanu a propus şi un calendar al suspendării şefului statului: pe 23 septembrie, Parlamentul ar urma să dea votul final asupra cererii de suspendare, pentru ca, pe 2 noiembrie, odată cu primul tur al prezidenţialelor, să fie organizat referendumul de demitere.



    Pentru a intra pe agenda Parlamentului, cererea de suspendare trebuie semnată de cel puţin o treime dintre aleşi. Din coaliţia aflată la guvernare, PSD (de stânga), întâiul partid al ţării, nu a dat, încă, un raspuns cert, micuţul PC a anunţat că susţine demersul, în timp ce pentru UDMR suspendarea este inutilă. Din opoziţie, principala forţă a acesteia, Alianţa Creştin — Liberală (centru-dreapta), în care au fuzionat PNL şi PDL, şi PMP (pro-prezidenţial) au respins ideea.

  • Nachrichten 23.06.2014

    Nachrichten 23.06.2014

    BUKAREST: Die beiden Kammern des rumänischen Parlaments sollten in einer gemeinsamen Resolution den Rücktritt von Präsident Traian Basescu fordern. So lautet der Vorschlag des Senatsvorsitzenden Călin-Popescu Tăriceanu, vor dem Hintergrund der vermuteten Verwicklung des Präsidentenbruders Mircea in einen Korruptionsskandal. Die Regierungskoalition aus Sozialdemokraten und der sogenannten Einheit für den Fortschritt Rumäniens werde die Resolution unterstützen, erklärte Ministerpräsident Victor Ponta. Der mitregierende Ungarnverband und die oppositionelle PDL behaupten im Gegenzug, es würden nicht genügend Voraussetzungen für die Kündigung des Präsidenten erfüllt. Präsident Basescu erklärte bei einer Pressekonferenz selbst, er werde nicht wegen einer Tat kündigen, von der er nichts gewusst habe. Weder sein Bruder, noch die Nachrichtendienste des Landes hätten ihn darüber in Kenntnis gesetzt. Mircea Basescu war am Donnerstag für 30 Tage in Untersuchungshaft genommen worden. Er soll ein Bestechungsgeld in Höhe von 250.000 Euro angenommen haben, um ein milderes Urteil in einem Strafverfahren wegen versuchten Totschlags gegen einen bekannten Kriminellen zu erwirken.



    BUKAREST: Die rumänischen Senatoren haben am Montag einen einfachen Misstrauensantrag der bürgerlichen Opposition abgelehnt. Liberalen und Liberaldemokraten hatten den Rücktritt des Ministers für die Verwaltung von Europäischen Fördermitteln Eugen Teodorovici gefordert. Ferner verlangten sie von der sozialdemokratischen Regierung eine kohärente Strategie für das Abrufen der Fördergelder. Die Unterzeichnenden bemängelten die vermeintlich verzögerte Unterzeichnung des Partnerschaftsabkommens über die EU-Fonds innerhalb der aktuellen Haushaltsperiode bis 2020.



    TEL AVIV: Ministerpräsident Victor Ponta ist zu einem zweitägigen Besuch nach Israel gereist. Dort beteiligt er sich an dem gemeinsamen Treffen der Regierungen der zwei Staaten, bei dem mehrere bilaterale Abkommen, besonders im wirtschaftlichen Sektor, unterzeichnet werden sollen, so der israelische Au‎ßenminister Avigdor Lieberman für Radio Rumänien. Lieberman war bereits am Sonntag mit seinem rumänischen Gegenüber Titus Corlatean zusammengekommen.

  • Senatul României – 150 de ani

    Festivităţi speciale au marcat, marţi, împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României. De multă vreme nu se mai strânseseră sub aceeaşi aulă foşti preşedinţi ai republicii şi ai Senatului post-comunist, lideri de partide altminteri rivale, reprezentanţi ai Casei Regale. Deopotrivă mondenă şi evocatoare, reuniunea a fost menită să reafirme rolul major al instituţiei. Parlamentarismul românesc a fost, dintru început, bicameral, iar Senatul are o vechime aproape egală cu a statului român modern.



    A fost creat în 1864, la doar cinci ani după Unirea Principatelor Române, Moldova şi Muntenia, sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A funcţionat, neîntrerupt, sub Monarhie, până în preajma celui de la doilea război mondial, când regimul autoritar al regelui Carol al II-lea a desfiinţat Parlamentul. După război, marionete ale ocupanţilor sovietici, comuniştii autohtoni au creat un surogat de organ legislativ monocameral, numit Mare Adunare Naţională. Abia după Revoluţia anticomunistă din 1989, Senatul a fost reînfiinţat şi învestit cu funcţiunile unei instituţii moderne, menite să legifereze într-o ţară ce avea să devină, în primii ani 2000, membră a NATO şi Uniunii Europene.



    Premierul social-democrat Victor Ponta mărturisea: “Nu văd o Românie democratică fără un parlament bicameral, în care Senatul să-şi exercite atribuţiile care i-au fost conferite în urmă cu 150 de ani. Rolul Parlamentului, şi al Senatului în mod special, este fundamental pentru a păstra acel echilibru pentru care, de altfel, Senatul a fost numit cameră ponderatoare.”



    Pentru actualul preşedinte al camerei superioare, liberalul Călin Popescu-Tăriceanu, Senatul trebuie să se adapteze unei viitoare Europe a regiunilor: “În perspectiva rolului tot mai important pe care tind să-l joace regiunile în actuala configuraţie a Uniunii Europene, în care trebuie să se înscrie şi România, consider prioritară regăsirea acestui principiu şi o redefinire a Senatului, care să exprime în forul legislativ suprem punctul de vedere al regiunilor şi comunităţilor locale şi să faciliteze colaborarea între acestea.”



    Speranţele pioase ale clasei politice sunt, însă, în flagrant răspăr cu dorinţele electoratului. Cazuri de senatori corupţi ajunşi în închisoare, absenteismul masiv în plen, care întârzie legiferarea, suprapunerea, multă vreme, a atribuţiilor celor două camere ale unui Parlament gonflat, după ultimele alegeri, la aproape 600 de membri, toate acestea au transformat Senatul în una dintre cele mai impopulare instituţii.



    În 2009, un referendum iniţiat la cererea preşedintelui Traian Băsescu a avut efectul unui duş rece: într-o proporţie covârşitoare, românii vor parlament unicameral cu doar 300 de aleşi. După care nu s-a mai întâmplat nimic, ceea ce n-a făcut decât să adâncească alienarea dintre aleşi şi alegători.

  • Bucureşti şi Chişinău, despre un viitor comun

    Bucureşti şi Chişinău, despre un viitor comun

    Bucureştiul va sprijini R. Moldova pentru realizarea parcursului său european şi a proiectelor bilaterale cu România, a declarat, miercuri, la Chişinău, preşedintele Senatului român, Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul întâlnirii sale cu premierul moldovean, Iurie Leanca, părţile au fost de acord cu faptul că perspectiva europeană este, pentru R. Moldova, o opţiune pentru asigurarea încrederii cetăţenilor în viitorul statului şi va oferi soluţii pentru modernizarea economică, socială şi instituţională. Popescu Tăriceanu a subliniat necesitatea creării, în contextul instabilităţii din Ucraina, a unui consens naţional, la nivelul clasei politice din Rep Moldova, pentru atingerea perspectivei europene. Călin Popescu Tăriceanu: Există, în Republica Moldova, un front consistent pro-european, care este conştient, în fond, că aceasta este opţiunea de viitor, o opţiune care înseamnă democraţie şi bunăstare.



    El a remarcat, totuşi, că, la nivelul societăţii moldoveneşti, se percepe şi o indecizie cu privire la direcţia pe care ar trebui să o urmeze R. Moldova. “Nu am ezitat să-i spun premierului moldovean că nu pot să nu mă gândesc cum ar fi fost România fără să fie membră a NATO şi a UE. Eu cred că această întrebare trebuie să şi-o pună şi Moldova” a afirmat preşedintele Senatului de la Bucureşti. El a adăugat că ameninţările de securitate la adresa R. Moldova sunt mai reduse decat cele la adresa Ucrainei, dar moldovenii trebuie să-şi pună întrebarea câţi dintre ei privesc situaţia prin prisma interesului moldovean şi câţi gândesc prin prisma interesului Rusiei. Anul acesta, e de parere Călin Popescu Tăriceanu, în R. Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, iar dacă actuala opoziţie, reprezentată de Partidul Comuniştilor, va câştiga alegerile, există riscul ca drumul proeuropean al Moldovei să se întrerupă, să fie deviat.



    La rândul său, premierul Iurie Leanca a fost de părere că România şi Moldova traversează o perioadă de relaţii foarte bune, care oferă oportunitatea derulării unor proiecte economice bilaterale importante, cum ar fi interconexiunea sistemului energetic, conectarea la sursele de gaze din România, reconstruirea unor poduri transfrontaliere.



    R. Moldova mizează, în continuare, pe sprijinul României, inclusiv în realizarea parcursului său european, a punctat Iurie Leancă, în cadrul dialogului desfăşurat în limba româna, limbă de stat comună, la Bucureşti şi la Chişinău.

  • Nachrichten 27.02.2014

    Nachrichten 27.02.2014

    BUKAREST: Der sozialdemokratische Ministerpräsident Victor Ponta verhandelt mit dem Demokratischen Verband der Rumänienungarn die Bildung einer neuen Mehrheit zusammen mit der Sozialdemokratischen Partei, der Konservativen Partei und mit der Nationalen Union zum Fortschritt Rumäniens, sowie die Eingliederung der neuen Union in die künftige Exekutive. Die Verhandlungen haben nach dem Rücktritt der National-Liberalen Partei aus der regierenden sozialliberalen Union und der darauffolgenden de-facto-Auflösung des Bündnisses begonnen. Bei den Parlamentswahlen im Jahr 2012 hatte die Sozialliberale Union einen klaren Sieg errungen. Ministerpräsident Victor Ponta gab bekannt, sein neues Kabinett am 4. März dem Parlament vorstellen zu wollen. Am Donnerstag meldete der ehemalige Liberale Ministerpräsident Calin Popescu Tariceanu, der am Mittwoch aus der National-Liberalen Partei zurückgetreten war, er habe eine neue politische Partei mit der Bezeichnung Reformistisch-Liberale Partei“ offiziell gegründet. Tariceanu erklärte sich überzeugt, er werde bei der Präsidentschaftswahl den Kandidaten Crin Antonescu besiegen.



    BUKAREST: Die rumänischen Staatsanwälte haben im Vorjahr über 7.900 Fälle gelöst, 1000 Beschuldigte wurden vor Gericht gestellt, nämlich ein Drittel mehr als 2012. Dies gab am Donnerstag die Leiterin der Antikkoruptionsbehörde DNA, Laura Kövesi, bei Vorstellung des Tätigkeitsberichts für das Jahr 2013 bekannt. Sechs Minister und Parlamentsmitglieder, fünf Lokalrat-Präsidenten und Vizepräsidenten, dutzende Bürgermeister, Vizebürgermeister, Verwaltungsbeamten, Vorsizenden von Staatsunternehmen und anderen öffentlichen Einrichtungen wurden im Vorjahr vor Gericht gestellt, fügte Laura Kövesi hinzu. Die Nationale Antikorruptionsbehörde sei eine Erfolgsformel im Rahmen der Reform des rumänischen Justizsystems und stelle ein Vorbild für ähnliche Institutionen europäischer Staaten dar, sagte anschlie‎ßend Laura Kövesi.



    BRÜSSEL: Das Europäische Parlament hat am Donnerstag für die Aufhebung der Visapflicht für moldauische Staatsangehörige gestimmt. Die Moldaurepublik wird somit zum ersten Land der Ostpartnerschaft, das sich der Visaliberalisierung erfreut. Somit wird moldauischen Bürgern, die im Besitz von biometrischen Reisepässen sind, erlaubt, im Schengenraum innerhalb von 90 Tagen in einem Zeitraum von 3 Monaten frei zu reisen. Die Visaliberalisierung stellte eine der Prioritäten der proeuropäischen Koalitionen dar, die nach der sogenannten ” Twitter Revolution” im Jahr 2009 und dem Wahlsieg gegen Kommunisten an die Macht kamen. Voriges Jahr hatte die Moldaurepublik das EU-Assoziierungsabkommen paraphiert und hofft, das Abkommen im Laufe dieses Jahres zu unterzeichnen. Das Bukarester Aussenministerium begrü‎ßte die Entscheidung des Europäischen Parlaments.



    BUKAREST: 12 Menschen, die bei den blutigen Massenprotesten in der Ukraine verletzt wurden, sollen in Bukarest medizinisch behandelt werden, gab die rumänische Regierung bekannt. Die Verletzten werden mit einem Flugzeug des Verteidigungsministeriums nach Rumänien gebracht. An Bord soll sich auch ein Team des mobilen Dienstes für Notfälle SMURD befinden. Die Ukraine hat die europäischen Staaten um Hilfe gebeten; Deutschland und Polen waren die ersten Staaten, die ihre Unterstützung angeboten haben.

  • Mutări pe scena politică românească

    România are un guvern instabil, avertiza, miercuri, preşedintele Traian Băsescu, imediat după ce semnase decretele prin care miniştrii liberali demisionari au fost înlocuiţi cu interimari. Totuşi, provizoratul nu va dura.



    Premierul social-democrat Victor Ponta a anunţat că negociază cu UDMR cooptarea în viitorul executiv, din care vor face parte PSD şi aliaţii săi de calibru redus, PC şi UNPR. Noua formulă va fi stabilită până marţi, 4 martie, când Victor Ponta va merge în legislativ pentru validare. USL a dispărut, de facto, odată cu plecarea PNL, dar rămâne programul său, cel puţin asta declară primul ministru: Voi merge marţi în faţa parlamentului cu un guvern care, în primul rând, va asuma în totalitate programul Uniunii Social Liberale. Majoritatea va fi, evident, asigurată în principal de Uniunea Social Democrată, adică de PSD, PC, UNPR, plus grupul minorităţilor naţionale şi, da, pentru a avea o majoritate stabilă, am făcut o propunere şi UDMR-ului de a face parte din guvernare”.



    După mai bine de un în afara guvernului, fapt neobişnuit pentru ea în ultimele aproape două decenii, UDMR recunoaşte că ar fi tentată să facă parte din viitorul executiv. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor: Eu nu neg că varianta cea mai bună, cea mai puternică, ar fi intrarea la guvernare cu miniştri, că asta îţi dă o forţă mult mai mare în ceea ce priveşte programul tău şi în ceea ce priveşte interesele alegătorilor”.



    În ce priveşte opoziţia, prin ieşirea PNL din executiv, PDL devine vioara a doua în concertul antiguvernamental. Pentru a nu pierde din vizibilitate, democrat-liberalii sunt obligaţi să combată nu doar PSD –ul de la putere, dar şi PNL-ul din opoziţie. Mai ales că, potrivit zvonurilor, liberalii ar negocia cu popularii europeni afilierea la această familie politică, ceea ce ar prejudicia poziţia democrat-liberalilor în PPE.



    Pe de altă parte, într-un spaţiu politic ce părea că nu mai poate oferi surprize, a intervenit anunţul fostului premier PNL Călin Popescu Tăriceanu că pleacă din partidul la a cărui re-fondare a luat parte, în urmă cu aproape un sfert de veac, şi pe care l-a şi condus o bună bucată de vreme. Considerat de mulţi cel mai de succes premier postcomunist, al cărui mandat a coincis cu boom-ul economic de până în 2008, Popescu Tăriceanu a anunţat crearea unui alt partid liberal, cu care e gata să refacă din ruine USL. Mai mult, Tăriceanu nu a ascuns că ar fi tentat şi de o candidatură la preşedinţie.



    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, consideră că demersul fostului coleg de partid de a înfiinţa o nouă formaţiune liberală este un eveniment trist în istoria formaţiunii. PNL — dă, însă, asigurări Antonescu – este mai motivat politic şi mai unit ca niciodată.