Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că românii din
Marea Britanie nu trebuie să aibă niciun fel de îngrijorare după Brexit, pentru
că drepturile acestora nu se schimbă. El a spus că acordul de retragere a
Regatului Unit din UE prevede posibilitatea ca cetăţenii români care se
deplasează în Marea Britanie pentru a se stabili acolo până la 31 decembrie pot
să solicite înregistrarea în aşa numitul EU Settlement Scheme, până la 30 iunie
2021, pentru a obţine acel statut de rezident permanent sau de rezident.
Pentru cei care ajung în Marea Britanie după 31 decembrie 2021, acordul
de retragere nu acoperă acest regim, prin urmare este important ca negocierile
dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit să ajungă la o soluţie care să asigure
un regim nediscriminatoriu pentru cetăţenii europeni, a mai spus Aurescu.
Recent, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat că 437.000 de
români s-au înscris, până la 31 decembrie 2019, pentru obţinerea noilor
statute.
Românii vor continua să beneficieze de roaming la tarife naţionale
în Marea Britanie cel puţin până la 31 decembrie 2020, în ciuda Brexit-ului,
informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în
Comunicaţii – ANCOM. Instituţia transmite că regulamentele europene Roam
like at home şi cele referitoare la plafoanele tarifare pentru apelurile
şi SMS-urile în interiorul Spaţiului Economic European vor continua să
funcţioneze în Regatul Unit, graţie perioadei de tranziţie de 11 luni pe
parcursul căreia cea mai mare parte a legislaţiei europene continuă să se
aplice în relaţia cu Marea Britanie.
Negocierile ulterioare dintre Londra
şi Bruxelles vor stabili ce se întâmplă după 31 decembrie 2020, a
declarat vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin. În acest context, români care
călătoresc în Marea Britanie vor beneficia, cel puţin până la 31 decembrie
2020, de roaming la tarife naţionale, iar utilizatorii aflaţi pe teritoriul
ţării noastre care iniţiază apeluri sau transmit SMS-uri către numere de
telefon din Marea Britanie vor beneficia, în acelaşi interval de timp, de
plafoanele tarifare actulale, respectiv 0,19 Euro/minut, fără TVA, şi 0,06
Euro/SMS, fără TVA.
Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu participă la ediţia din acest an a
competiţiei Yukon Arctic Ultra, care se desfăşoară la Cercul Polar. Românul are
de străbătut un traseu de 490 de kilometri şi vineri dimineaţă se afla pe locul
al 7-lea din 20 de participanţi. Organizatorii transmit că prima parte a
traseului este cea mai dificilă, deoarece ninge şi sportivii înaintează greu,
în condiţiile în care trag după ei sănii de 30 de kilograme. Totodată, ei
avertizează că, începând cu 1 februarie, temperaturile vor scădea până la -39
de grade Celsius, iar cursa se va încheia la 7 februarie. Tiberiu Uşeriu, în
vârstă de 45 de ani, se află la a doua participare la această competiţie. Anul
trecut a fost obligat să abandoneze, după ce a suferit degerături la picioare.
Românul a câştigat însă, de trei ori la rând, un alt ultramaraton desfăşurat în
zona Cercului Polar, numit 6633 Arctic Ultra.
Academia Română le solicită autorităţilor de la Chişinău să păstreze
în uz oficial noţiunile corecte şi consacrate de limba română şi de
istoria românilor ca fiind singurele valabile pentru denuminarea
realităţilor pe care le cuprind. Academia se declară îngrijorată de încercarea
reprezentanţilor puterii din Republica Moldova de a reintroduce noţiunea de
limbă moldovenească, inventată de propaganda sovietică.
Într-o
declaraţie postată pe site-ul său, Academia de la Bucureşti argumentează că nu
există limba moldovenească, ci doar limba română şi mai multe
graiuri ale acesteia, între care şi cel moldovenesc. Academia susţine că ar
trebui să se vorbească despre limba română, aşa cum limba pe care o vorbesc
austriecii este germană, iar cea vorbită de belgienii non-flamanzi este
franceză. Promovarea ideii unei limbi moldoveneşti, diferită de cea
română, nu reprezintă doar o distorsionare a unei realităţi şi identităţi
culturale, ci şi o manipulare ideologică, pe care comunitatea internaţională nu
o va accepta niciodată, afirmă Academia Română.
La sfârşitul anului
trecut, preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că limba de
stat ar trebui să fie cea moldovenească, iar în şcoli ar trebui să
se studieze istoria Moldovei, în pofida faptului că 6 ani mai devreme, în
decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că limba română
şi nu cea moldovenească este limba de stat în Republica Moldova.
Potrivit ultimului recensământ, realizat în 2004, 60% dintre locuitorii
Republicii Moldova şi-au identificat limba principală drept
moldovenească şi doar 19% au afirmat că româna este limba lor
nativă. De asemenea, rezultatele unui sondaj de opinie realizat de IMAS, în septembrie
2019, indică faptul că numai 30% dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota
pentru unirea cu România, iar 60% s-ar împotrivi.