Radio România Internațional

Tag: TAROM

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Yinu alidzeri!
    Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali Românie. Campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tu tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, votarea/psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu dzuua di 1di andreu, tu sâhatea 21:00 localâ. Dicara tu inșita di anu, tu Românie va s-facâ ș-alidzeri prezidențiali, lista a candidațlor ahurheaști s-iasâ tu migdani. Unu ditu ațelli ți mutreaști pi cama analta potisi ditu cratu easti tamamu premierlu suțialu-dimucrat Marcel Ciolacu, ți deadi hâbarea, dzâlili aesti, că va ta s-intrâ tu cursa prezidenţialâ. Prezidentul a Senatlui, liberallu Nicolae Ciucâ, s-aspusi cândâsitu că va s-agiungâ tu turlu doi cu liderlu PSD. Prit ațelli ți ș-aspusirâ, pânâ tora, naetea ta s-candideadzâ suntu ș-prezidenta USR, Elena Lasconi, liderlu AUR, George Simion, ş-evroparlamentarlu Diana Iovanovici Şoşoacâ.

    Pe cari pripuni România tu Comisia Evropeanâ?
    Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că va-lu pripunâ comisar evropean ditu partea ali Românie pi suțial-dimucratlu Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean ș-ațelu ți va s-pâzârâpseascâ tu Parlamentu tu ți mutreaști bugetlu ali Uniuni ti 2025. Hâbarea fu faptâ Bruxelles, iu premierlu s-adună cu șefa a Comisillei Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți pâzârâpseaști cu grupurli politiți evropeani ti configurarea a yinitorlui executiv comunitar ş-ti ațelli ți va s-aibâ potisi di comisari. Marcel Ciolacu adzâsi că elu va unu portofoliu icunomic salami tu yinitoarea configuraţie ali Comisie. Premierlu zburâ nica ș-cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ di pâzârâpsearea diznău a PNRR, cata cumu ș-di yinitoarea akicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar.

    Pensii criscuti, ama nu para!
    Pensionarlli ditu sistemlu public di pensii ditu Românie ahurhirâ, di luni, s-aproaki documenti ți apufusescu unâ nauâ isapi a pensiilor pi thimelliu a unlui nomu ți va ta s-andreagâ alatusili ți s-au faptâ. Tu nai ma multili cazuri, oamiñilli va s-aproaki, ditu meslu yizmâciuni, pensii ma mări. Ama va s-aibâ ș-pensionari a curi pensie va sâ scadâ, ama – tâxescu guvernanțâlli – maș pi carti, iara elli va s-llia ma largu idyilli pâradz cata cumu pânâ tora. Ta s-hibâ lucârli limbidz, tu dzâlili ți yinu, pensionarlli ditu sistemlu public va s-aproaki ș-unu documentu ufițialu pritu cari lâ si da hâbari că, iți cumu s-hibâ isapea pi carti, pensia nu va s-hibâ ma ñicâ di cumu u avurâ. Suti di pensionari s-plâmsirâ di naua isapi a pensiiloru, ți, tu minduita a loru, nu aspuni salami kirolu câtu furâ arugaț. Ațelli ți aprukearâ documentili pritu cari s-apufiseaști unâ nauâ isapi ș-au pensii ma ñiț, lipsești sâ știbâ, ama, că va s-armânâ cu pâradzlli di tora, pânâ cându dupâ indexarea a punctului di referinţâ, isapea diznău a pensillei va u antreacâ ațea ți u au tora.

    Perspectivi icunomiți lài?
    România poati s-aibâ, estanu, unâ crișteari icunomicâ di 3,4%, ma ñicâ di cumu s-așteaptâ Chivernisea – feați tâmbihi Consiliul Fiscal. Tu raportul di cathi anu, instituţia independentâ fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu inșita a anlui di 7% ditu PIB ş-că ari piriclliu ta s-agiungâ la 8 proțenti, anda năulu nomu a pensiiloru, pi ninga crișterli salariale ți s-deadirâ tu sectorlu publicu, va s-ducâ la ma multi pâlteari, niacâțati tu isapi di prota. Reprezentanţâlli a Consiliului Fiscal cundilleadzâ că easti ananghi di politiț ți s-andrupascâ ânvârtușarea fiscal-bugetarâ pi unu kiro di mesi, emu tu ți mutreaști pâradzlli loaț, emu criștearea a gradlui di adunari a poâradzloru.

    TAROM, câtâ iu?
    Compania naţionalâ di transportu aerian TAROM – ți easti țânutâ di Statlu românescu – ş-ñicură, anlu ți tricu, kirerli la 18 miliuni di evradz, di la 55 di miliuni di evradz tu kirolu 2017-2022 ş-poati și s-adarâ pâradz tu 2024, dicara tu aeșțâ añi ditu soni avu kireri di aproapea 300 di miliuni di evradz. Şeflu interimar ali companie, Costin Iordache, dzâsi că restructurarea va s-bitiseascâ estanu, dicara TAROM s-hârsi, tu apriiru, di unu agiutoru di stat ați fu aprukeatu di Comisia Evropeanâ. TAROM vindu, di pțânu kiro, ndrepturli ta s-adarâ călliuri pi aeroportul londonez Heathrow şi lipseaști s-vindâ și patru aeronavi Airbus 318, ta sâ-și modernizeadzâ flota pritu aprikearea di năi aeronavi Boeing 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ, tu Românie, anlu ți yini. Fâțearea a bunâ ali companie TAROM s-fați dicara criscu numirlu di pasageri pi aeroporturli româneșțâ.

    România ancupârâ racheti americani
    SUA furâ di câbili s-vindâ câtâ Românie racheti ți s-uidiseascâ cu avioanili F16 – deadi hâbari misiunea diplomaticâ americanâ tu Bucureşti. Prota vindeari easti di vârâ 180 di miliuni di dolari, cu opţiunea s-poatâ s-llia dapoaia ș-alti racheti. Aestâ vindeari agiutâ pidimolu di modernizari a Forţiloru Aeriani Româneșțâ. Rachetili s-uidisescu ș-cu alti aeronavi NATO şi americani, tamamu ș-cu avioanili F35.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ți yinitoru ari TAROM?

    Ți yinitoru ari TAROM?

    Numirlu a câlâtorlor ânreghistraţ pi aeroporturli româneșțâ easti pi crișteari andicra di añilli di ma ninti – aspunu datili a Suțatâllei Naționalâ a Aeroporturlor. România antricu livellu a anlui 2019, luyursitu nai ma bunlu anu ti turismu tu dechenlu ditu soni.
    Tu proțlli şasi meși ditu 2024, aproapea 12 miliuni di oamiñi tricurâ pritu aeroporturli româneşțâ, pi crișteari cu 10,5% andicra di idyiul kiro ditu 2019 ş-cu aproapea 5% ma multu andicra di protlu semestru ditu anlu ți tricu. Criștearea a pâhălui a biletilor di avion, dânâserli i amânărli, ama și scâdearea a gradlui di siguranţâ a niscântor destinaţii externi dusirâ la unâ crișteari mari a rezervărlor di vacanțâ câtâ România. Ama ari ș-unu lucru slabu: pi planu internu s-urdinâ niheamâ cu avionlu: maș 7% ditu numirlu acutotalui di câlâtori.
    Tu aestu kiro, compania naţionalâ di transportu aerian TAROM deadi tu șteari, di pțânu kiro, că vindu sloturli di pi Aeroportul londonez Heathrow câtâ Qatar Airways. Pâzarea va s-bitiseascâ tu dzuua di 26 di sumedru.
    TAROM dzâsi că eara anghi di unâ ahtari vindeari ș-easti strateghicâ ti asiguripsearea a sustenabilitatillei icunomicâ ali companie, anda calea Heathrow nu mata aduțea pâradz tu añilli di ma nâpoi – da tu șteari TAROM. Iara vindearea a sloturlor di Londra va u agiutâ sâ mutreascâ maș pi flotâ ș-călliuiri ta s-li adarâ ma buni, câțe ari unu planu mari ți mutreaști s-aducâ pâradz ahurhindalui cu añilli 2025 și 2026. Aduțemu aminti, pi șcurtu, că TAROM – companie țânutâ di cratlu românescu – s-pidipsești di multu kiro s-bâneadzâ. Maș tu aeșțâ șasi añi ditu soni, chirerli furâ di aproapea 300 di miliuni di evradz, dirmi 55 di miliuni di evradz tu anu. Iara, uidisitu cu spusa a Ministerlui di Finanți, ațea ditu soni oarâ cându lo pâradz fu tu 2007.
    Tu 2023, bircheavis a pidimolui/gairețloru, chirerli scâdzurâ la 17 miliuni di evradz, iara ti 2024 s-așteaptâ s-llia ș-pâradz. Tutnâoarâ, tu bitisita a meslui apriiru, Comisia Evropeanâ fu di câbuli cu unu agiutoru di 95,3 miliuni di evradz ti TAROM, ta s-u andreagâ compania.
    Tora di oarâ, compania aerianâ – dzâți cumândârsearea di tora – nu ari tu umuti s-tragâ mânâ di la alti călliuri tu kirolu ți yini, ama fați tâmbihi că catastisea easti slabâ ș-că pâzarea di aviaţie poati s-aducâ alâxeri.
    Directorlu gheneral interimar ali companie TAROM, Costin Iordache, dzâsi că, dicara va s-facâ restructurarea acutotalui, dupâ 2026, compania poati s-acațâ călliuri năi. Pânâ atumțea, ama, TAROM va s-vindâ 4 aeronavi Airbus 318 și s-modernizeadzâ flota, prit aduțearea di năi Boeing-uri 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ tu România anlu ți yini. TAROM fu thimilliusitâ tu 1954 ş-easti membrâ a Alianţâllei SkyTeam ditu cirișaru 2010. Iara ditu 1993, easti membrâ ali Suțatâ Internaţionalâ a Transportatorlor Aeriani (IATA).

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

    Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

    Tuti azboiurli interni și externi ali companie aerieană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli, după ţi, cu ună dzuuă ma ninti, ma multi cursi eara anulati, a deapoa, 30 ditu aţelli 150 di piloţ ali companie să spusiră indisponibili di itii medicali.

     

    Uidisitu cu hăbărisearea-a Sindicatlui a Piloţiloru di Linie, eara zborlu, neise, di un protestu ligat di condiţiile di lucru şi tiñiili di cafi mesu, cata cum şi di managementulu lugursitu multu slabu. Zñiili agiumsiră la 2,5 miliuñi di euro. Tru aestu kiro, cumăndusearea TAROM și reprezentanțăllii a personalui navigantu agiumsiră la un acordu tu ligătură cu tiñiili di cathi mesu.

     

    TAROM căftă llirtari, a pasagerlor a llei ti disconfortulu adusu și deadi asiguripseri că faţi gaereţ ta s’ñicureadză impactul pi cari aestă catastisi lu avu tu planurli a lor di călătorie. Ti alti niifharistuseri suţiali tru România, cama pi largu, după hăbări.

     

    Autoru: Roxana Vasile

    Armănipsearea: Taşcu Lala