Pământ încărcat
de istorie și plin de legende, Dobrogea își atrage turiștii în primul rând prin
multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au adus
contribuția la prosperitatea zonei. În
trecut, fiecare comunitate avea o mala, care era considerată centrul
comunității. Diana Slav, ghid de turism în Constanța, ne prezintă vechea mahala
grecească. Comunitatea greacă a fost și este încă
foarte implicată în tot ceea ce înseamnă viață culturala a Constanței. Grecii
ne-au dăruit prima școală publică a Constanței, construită în jurul anului
1865, și primul teatru al orașului Constanța. Acesta se numește Elpis, care în
limba greacă înseamnă speranță, și a fost construit în 1898. George Enescu a
susținut două concerte aici, iar Nicolae Iorga a ținut un mic discurs, acesta
din urmă fiind grec după mamă.
Tot aici avem prima biserică creștină din
Constanța, biserica greacă Metamorhposis, Schimbarea la Față. Construcția ei
s-a finalizat la 1868. Înăuntru se pot vedea candelabrele originale, de la
1862, aduse din Murano, din sticlă de Murano,
donație a unui negustor de origine greacă. Timp de zece ani a fost
singura biserică creștină a Constanței, astfel încât catolicii, ortodocșii și
armenii și-au ținut slujbele împreună în același spațiu. De ce a fost singura
biserică creștină? A fost construită în perioada Imperiului Otoman. Grecii au
reușit să negocieze cu turcii, să-și poată face biserica creștină. Condiția
esențială a turcilor a fost să nu fie mai înaltă decât moscheea din apropiere.
Acoperișul a fost plat, fără cruce și fără clopotniță. Chemarea la rugăciune nu
era permisă decât de la musulmani. Clopotnița actuală este din 1947, este
funcțională și acum e și apreciată de comunitatea tuturor ortodocșilor.
Pe treptele acestei
biserici s-au aflat Carol I și viitorul țar al Rusiei, țareviciul Alexandru în
1878, când regele român a efectuat prima sa vizită în Dobrogea. La această
biserică, a avut loc Te Deum-ul de cinstire a memoriei soldaților căzuți în
luptele de la Plevna și Grivița. Mihnea Hagiu, vicepreședintele comunității
elene din Constanța, spune că, în prezent, în Constanța, trăiesc aproximativ
2.500 de greci. O stradă importantă pentru aceștia se numește Aristide
Karatzali. Aristide Karatzali a fost primul socialist
al Dobrogei. Casa în care a locuit se află pe partea stângă. Prima scânteie a
revoluției bolșevice a început pe nava Potemkin. Aceasta s-a predat
autorităților române în anul 1905. Toți ofițerii au fost debarcați în
Constanța. O parte a rămas aici, alta a imigrat în Argentina, iar câțiva s-au
întors în Rusia, unde au fost executați de imperiul țarist. Aristide Karatzali
i-a adăpostit pe ofițerii ruși. Această stradă i-a împrumutat numele în 1947.
Mai jos, se află Teatrul de Păpuși Elpis, și, pe aceeași stradă, mai jos, a
locuit Nikola Papadopol. Acesta a fost declarat primul cetățean român de către
Carol I, în anul 1877, fiindcă era primarul Constanței, înainte de venirea
autorităților românești. El se ocupa de strângerea taxelor, pe care le preda
autorităților otomane. Următorul primar al Constanței a fost tot un grec, Anton
Alexandidri. Comunitatea elenă a fost implicată încă de la început în
dezvoltarea orașului Constanța. Locuitorii greci ai Constanței, înainte de
momentul alipirii Dobrogei la patria mamă, au făcut o declarație către
autoritățile române, să fie conduși de autoritățile române, nu bulgare,
Dobrogea fiind disputată atunci și de Bulgaria.
Ghindărești, din
județul Constanța, a fost de-a lungul timpului când comună, când sat. Cu o
istorie bogată, cu tradiții și, mai ales, cu o gastronomie aleasă, comunitatea
rușilor lipoveni se strânge la Biserica Înălțarea Domnului, a cărei
construcție a început în 1906 și care are o înălțime de 45 de metri. Anfisa
Demid, profesoară de limba română și de limba rusă la școala din Ghindărești și
președintă a comunității rușilor lipoveni. Strămoșii noștri sunt credincioșii
ortodocși de rit vechi, cei care n-au vrut să renunțe la vechea credință, așa
cum o considerau ei. Lipoveni ne numim doar cei care trăim pe meleagurile
românești. Una dintre explicațiile denumirii a fost că prima așezare a rușilor
a fost în jurul unei păduri de tei. În limba rusă, teiul se numește lipa și, de
aici, a provenit și denumirea de lipoveni.
Se spune că prima atestare
documentară a comunității noastre a fost într-o cronică din Țara Românească, în
care se menționa că în Dobrogea se află o populație de ruși stabilită în
Turchia, deoarece Dobrogea era pașalâc turcesc atunci, într-o localitate numită
Ghindărești. Locuim în această zonă de aproape 300 de ani. Denumirea este de
origine turcă, ghiuzdar însemnând loc frumos. Lipovenii s-au stabili în general
pe lângă ape, ca să poate pescui, ei venind din zona Donului și aceasta fiind
ocupația de bază. Am păstrat vechile icoane și cărți bisericești, portul,
tradițiile.
Aici veți putea
asculta corul de femei Novoseolki și vă puteți delecta cu preparate
tradiționale precum clătite cu brânză, colțunași sau brânzoaice. Borșul de
pește și scrumbia la grătar, însoțite de un vin bun, rămân, totuși, vedetele
meniului.
Mergem mai
aproape de malul românesc al Mării Negre și ajungem în Mangalia. Amplasate în
apropierea portului turistic, în partea veche a orașului, Moscheea Esmahan
Sultan și cimitirul acesteia se întind pe o suprafață de aproximativ 5.000 de
metri pătrați. Specialiștii sunt de părere că este unul dintre cele mai frumoase
monumente arhitectonice, datorită combinației dintre stilurile grecesc și
turcesc, acestora adăugându-li-se ușoare influențe maure. Pridvorul, stâlpii și
balustradele din lemn dau un aer aparte edificiului, inclus în anul 2004 în
lista monumentelor istorice. Halil Ismet, imamul moscheii Esmahan Sultan, din
Mangalia.
Moscheea Esmahan Sultan este una dintre cele mai vechi din Dobrogea și
este construită de prințesa cu același nume, fiica sultanului Selim al II-lea
și soția lui Sokollu Mehmed Pașa. Este una dintre cele mai vechi moschei și
monument istoric. Moscheea Esmahan Sultan este deschisă pentru credincioși
toată ziua. Noi avem cele cinci rugăciuni zilnice. Slujba se oficiază în limba
arabă, iar predicile în limba turcă. În Mangalia, comunitatea musulmană numără
peste 900 de familii. De asemenea, vara este vizitată de mulți turiști, atât
din țară cât și de peste hotare. Au ajuns la noi turiști care n-au mai văzut
moschei niciodată și au rămas impresionați la noi.
La intrarea în
moschee, veți vedea o grădină mare și bogată, plină de flori. Aici se află și o
terasă la care vă puteți opri pentru a savura o cafea la nisip sau un ceai
aromat.
Rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru
Relații Interetnice, din cadrul Guvernului României.