Radio România Internațional

Tag: taxa

  • Giurgiu-Ruse – Ziua Podului

    Giurgiu-Ruse – Ziua Podului

    Autoturismele care trec podul peste Dunăre, în sensul Giurgiu – Ruse, nu vor achita tariful de trecere duminică, cu ocazia Zilei Podului, a anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), transmite Agerpres.


    Duminică, 20.06.2021, vehiculele rutiere de transport persoane (autoturisme), cu cel mult 8+1 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto, care trec podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, vor fi scutite de achitarea tarifului de trecere. Acest lucru este posibil deoarece data de 20 iunie a fiecărui an este declarată ‘Ziua Podului‘, în care autoturismele pot trece fără achitarea tarifului, în conformitate cu prevederile pct. 42 din Anexa nr. 3 Tarife de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse a Ordinului MT nr. 1836/2018’, precizează sursa citată.

  • Din nou despre finanţarea Radioului şi Televiziunii publice

    Din nou despre finanţarea Radioului şi Televiziunii publice

    După ce a trecut de Senatul de la Bucureşti, proiectul de lege, iniţiat de Partidul Social-Democrat, privitor la eliminarea a circa 100 de taxe nefiscale intră, marţi, în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Luni, Comisia de buget-finanţe a Camerei a avizat favorabil proiectul. Ar urma să fie eliminate timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru cazierul fiscal, pentru eliberarea paşaportului temporar, pentru pierderea sau modificarea actelor, pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv iar enumerarea poate continua.



    Aceeaşi Comisie de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a stabilit, însă, şi ca taxa radio-tv să rămână în vigoare, deci ca românii să o plătească în continuare. Un amendament în acest sens a aparţinut membrilor Comisiei şi a fost votat în unanimitate. Eventualitatea eliminării taxei radio-tv a generat, în ultimele zile, numeroase reacţii ale clasei politice, ale societăţii civile şi ale reprezentanţilor unor instituţii publice de media de peste hotare, care consideră, în esenţă, că o astfel de măsură ar afecta, semnificativ, autonomia şi independenţa Radioului şi Televiziunii publice.



    Consiliul de Administraţie al Radio România a avertizat asupra faptului că instituţia ar deveni vulnerabilă în faţa controlului politic al puterii, pierzându-şi credibilitatea în exercitarea misiunii sale publice în beneficiul cetăţenilor.



    O poziţie similară a fost exprimată şi de Televiziunea Română. Finanţarea serviciilor publice de Radio şi Televiziune de la bugetul de stat este cea mai rea soluţie posibilă – a susţinut, la rândul său, directorul juridic al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, Richard Burnley, iar Dennis Nowlan, director la BBC, a vorbit despre avantajele taxei radio-tv: “BBC este finanţat de o taxă, de peste 90 de ani, ce s-a dovedit a fi garanţia noastră pentru independenţă. Este ceea ce ne-a făcut pe noi cu adevărat liberi faţă de presiunea Guvernului, faţă de presiunea comercială şi de suspiciunile unor asemenea presiuni.”



    Directorul Secţiei Culturale de la Radio France, Vincent Lemaire, a subliniat că finanţarea publică garantează independenţa editorială: “Este foarte important pentru noi să ştim că publicul este finanţatorul nostru direct. Este o legătură care ne angajează faţă de public, atunci când acesta este cel care plăteşte şi suntem foarte dedicaţi acestei cauze.” Majoritatea serviciilor publice de media din Europa sunt finanţate prin plata unor taxe sau contribuţii ale cetăţenilor, iar în ţările în care nu există această plată independenţa editorială este afectată. În România, taxa radio-tv reprezintă 67,56% din venitul Televiziunii publice şi 49% din venitul Radioului public. Valoarea ei lunară este de 0.8 euro pentru televiziune şi de 0,6 euro pentru radio, cea mai scăzută din Europa.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit
    legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină
    cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin
    8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini
    sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data
    căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la
    jumătate dacă solicitantul
    este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul
    unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în
    România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de
    euro.

    Conform unui recent act normativ, cetăţenii străini care activează în domeniile artei, culturii şi
    sportului şi care aduc beneficii României pot obţine cetăţenia română la
    propunerea unui membru al Executivului de la Bucureşti. Acordarea cetăţeniei
    române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile
    pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de
    resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională
    pentru Cetăţenie are şi trei unităţi teritoriale, la
    Iaşi, Galaţi şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar cetăţenii care şi-au pierdut
    cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia
    lor.Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care
    trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport,
    de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română.

    De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român
    de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o
    traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul
    de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei
    locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara
    noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi
    obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte
    că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de
    drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară
    achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de
    înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de
    1,5 lei (35 de eurocenţi).

    Ar fi de menţionat că persoanele care solicită
    acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul
    Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi
    civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură
    română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al
    Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro, dar şi
    de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.

  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei
    Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a
    elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare a elevilor străini
    din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România.
    Pot fi înscrişi, în învăţământul preuniversitar din România, elevii din state
    terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susţinători legali se încadrează în
    una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în
    România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în
    conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află
    la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat sau
    particular acreditat din România. La cerere, elevii pot beneficia de cursuri
    pregătitoare pentru învăţarea limbii române, durata acestora fiind de un an şcolar,
    iar şcolile sau liceele în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea
    limbii române sunt nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de
    cel al Municipiului Bucureşti. Elevii din state terţe UE care nu sunt de
    origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se
    pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste
    efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ
    preuniversitar. Elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul
    preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă
    absolvită în străinătate. În învăţământul obligatoriu, elevii străini
    beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul
    liceal secundar superior, elevii din state terţe UE plătesc taxe de şcolarizare
    de 180 de euro pe lună.



    Persoanele
    din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ
    şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia
    pot susţine, la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de
    profilul dorit, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de
    Bacalaureat judeţeană sau a Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional
    de Bacalaureat de către cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile
    liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de
    Bacalaureat sau echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de
    220 de euro. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro, secţiunea Relaţii internaţionale şi
    europene.

  • Obţinerea avizelor de angajare

    Obţinerea avizelor de angajare

    Conform unei hotărâri de guvern, pe parcursul
    întregului an 2016 Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul
    Ministerului român al Afacerilor Interne va elibera cel mult 5.500 de avize de
    angajare pentru cetăţenii străini care îndeplinesc condiţiile şi doresc să se încadreze
    sau să presteze muncă în România. Astfel, vor putea fi admişi pe
    piaţa forţei de muncă din România 3.500 de lucrători permanenţi, 200 de lucrători
    stagiari, 200 de lucrători sezonieri, 100 de lucrători transfrontalieri, 800 de
    lucrători înalt calificaţi şi 700 de lucrători detaşaţi. Avizul de angajare este documentul oficial care dă
    dreptul cetăţenilor unor state din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic
    European să desfăşoare activităţi lucrative în ţara noastră. Solicitarea pentru
    eliberarea unui astfel de aviz şi actele necesare sunt înaintate
    Inspectoratului General pentru Imigrări de către angajator, persoană fizică sau
    juridică. Să notăm că, în ultimii doi ani, cei mai mulţi lucrători străini au
    venit din Turcia, China, Filipine, Serbia, Sri Lanka, Republica Moldova, Coreea
    de Sud, Statele Unite ale Americii şi Siria.


    Avizul de angajare este necesar pentru obţinerea
    vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă. Avizul poate fi eliberat şi
    cetăţenilor străini care provin din state cu care România are încheiate
    acorduri de desfiinţare a vizelor sau pentru care România a renunţat unilateral
    la obligativitatea vizelor, dar şi celor care beneficiază de drept de şedere
    temporară pentru reîntregirea familiei. Avizul de angajare se mai acordă
    persoanelor care beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi
    solicită încadrarea pe baza unui contract individual de muncă cu timp parţial,
    respectiv cu program de cel mult 4 ore pe zi. Cetăţenii străini titulari ai
    dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României pot fi încadraţi fără a
    fi necesar avizul. De aceeaşi prevedere beneficiază şi cetăţenii străini care
    desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în
    instituţii de profil acreditate din România, pe baza unor acorduri bilaterale,
    dar şi cetăţenii străini care urmează să desfăşoare pe teritoriul României
    activităţi temporare solicitate de ministere sau alte instituţii publice.

    Pentru eliberarea unui
    aviz de angajare trebuie achitată de către angajator o taxă de 200 de euro. Iar
    taxa pentru avizele pentru studenţi şi lucrătorii sezonieri este de 50 de
    euro.



    Inspectoratul General pentru Imigrări soluţionează cererile pentru
    eliberarea avizului de angajare în termen de 30 de zile de la data
    înregistrării acestora. În cazurile în care sunt necesare verificări
    suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

  • Europa noastră – 27.12.2014

    Europa noastră – 27.12.2014

    Inițiativa Germaniei de a taxa diferențiat transportatorii străini a fost pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România se aplică oricărui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doreşte să lucreze în ţara noastră, independent sau ca angajat. Instituţia responsabilă cu recunoaşterea diplomelor este Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din Ministerul român al Educaţiei Naţionale. Diplomele necesare trebuie să ateste faptul că titularul a încheiat un ciclu de studii superioare de cel puţin 3 ani într-o formă de învăţământ de lungă durată sau în cadrul unei universităţi sau într-o altă instituţie cu un nivel asemănător, urmând cursuri de formare profesională, pe lângă ciclul de studii superioare, dacă statul de origine impune astfel de condiţii. Diploma trebuie, de asemenea, să ateste faptul că titularul deţine calificarea profesională necesară pentru o profesie reglementată sau pentru ocuparea unei profesii în statul de origine, doar dacă formarea a fost dobândită în principal în Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European. Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei măsuri compensatorii, precum un stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani sau susţinerea unei probe de aptitudini sau examen de diferenţă. Această etapă se impune dacă formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei de învăţământ superior. Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Taxa pentru evaluarea dosarului în vederea recunoaşterii diplomelor este de 50 de lei (cca. 11,5 euro). Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.cnred.edu.ro, editat în engleză şi română. Dispoziţiile legii prezentate nu se aplică recunoaşterii în România a calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii recunoscute automat la nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.



    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, actele necesare pentru obţinerea documentului numit “Atestat de recunoaştere” trebuie depuse la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. Atestatele de recunoaştere sunt necesare pentru obţinerea autorizaţiilor de muncă în România, iar de obţinerea acestora se ocupă firmele înregistrate în ţara noastră care doresc să angajeze cetăţeni străini, reamintim, din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European. Actele de studii care vor fi prezentate trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga privind anularea cerinţei supralegalizării actelor oficiale, pentru cetăţenii statelor care sunt parte la convenţie, sau o supralegalizare din partea autorităţilor ţării de provenienţă.

  • Jurnal românesc – 11.06.2014

    Jurnal românesc – 11.06.2014

    Secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, a avut marţi, la Bucureşti, consultări cu omologul său slovac, Peter Javorcik. Discuţiile au reliefat abordările convergente ale celor două părţi cu privire la o serie de dosare de actualitate de pe agenda europeană, precum evoluţiile instituţionale urmare a alegerilor europene, respectarea principiilor şi a libertăţilor fundamentale ale UE, negocierile curente privind energia, precum şi schimbările climatice în perspectiva anului 2030, vecinătatea estică sau extinderea UE. Cei doi secretari de stat au participat, de asemenea, la conferinta cu tema România şi Slovacia în UE: realizări şi provocări”, organizată de Institutul European din România cu ocazia aniversării, la 1 mai 2014, a unui deceniu de la cel mai important val al extinderii Uniunii.



    CFR a introdus primele măsuri de siguranţă în caz de caniculă din acest an. Pe anumite tronsoane de cale ferată de pe raza regionalelor Timişoara, Braşov şi Galaţi se aplică limitări de viteză între 50 şi 70 de kilometri pe oră, deoarece temperaturile ridicate fac ca la nivelul şinei să se depăşească chiar şi 45 de grade Celsius. Măsura este obligatorie pentru siguranţa traficului feroviar. În funcţie de traseu, trenurile pot înregistra întârzieri mai mari chiar de jumătate de oră, dar călătorii trebuie să ia în calcul că în orice moment se pot introduce noi restricţii, dacă temperaturile vor impune acest lucru, a anunţat CFR.



    Taxa de pod aplicată pe Autostrada Soarelui va fi suspendată la fiecare sfârşit de săptămână, în perioada 1 iulie – 1 septembrie. Anunţul a fost făcut de ministrul transporturilor, Dan Şova. Pentru fluidizarea circulaţiei spre staţiunile din sudul litoralului, podul de la Agigea nu se va mai închide trei zile pe săptămână, aşa cum se întâmpla până acum, şi vor fi ridicate, în acelaşi timp, restricţiile de tonaj pentru camioane şi tiruri.



    Peste 500 de companii în franciză operează, în prezent, în România şi realizează anual afaceri estimate la 1,4 miliarde de euro, cele mai de succes business-uri la cheie” fiind cele din zona de fast-food şi servicii, potrivit experţilor de la compania de business information şi credit management KeysFin. În 2013, valoarea pieţei francizelor s-a ridicat la circa 1,3 miliarde de euro, iar anul acesta se estimează un avans de 100 de milioane de euro, pe fondul anticipatei reveniri a consumului, din a doua parte a anului. Pentru deschiderea unei afaceri în franciză este nevoie de o investiţie medie de 10.000 de euro, conform specialiştilor. Sistemul de franciză, consideră specialiştii, este una dintre cele mai bune soluţii de dezvoltare a unui business, mai ales acum, în perioadă de criză.



    La sediul Ambasadei României din Londra — lansare a Ghidului Românesc, realizat de organizaţia ROMÂNi ONLiNE, publicaţie a comunităţii româneşti din Marea Britanie. Ghidul Românesc conţine 60 de pagini de informaţii utile, de ultimă oră, despre serviciile aflate la dispoziţia românilor de pe întreg teritoriul Marii Britanii: de la informaţii consulare, până la adrese de magazine, biserici, restaurante, asociaţii şi fundaţii.

  • Informaţii pentru cetăţenii străini

    Informaţii pentru cetăţenii străini

    Potrivit unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, site editat în engleză, franceză şi română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.



    Cetăţenii străini care solicită o viză de intrare în România trebuie să anexeze la formularul de cerere completat şi semnat corespunzător un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România. Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Aşadar, nu mai sunt acceptate documentele de călătorie emise înainte de anul 2003.



    În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Vizele de scurtă şedere şi cele de tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.

  • Marea Britanie: o nouă taxă pentru cetăţenii Uninii

    Ministerul de Interne britanic a introdus de la 1 iulie o taxă în valoare de 55 de lire pentru mai multe tipuri de documente europene emise cetăţenilor din Spatiul Economic European care işi exercită dreptul de sedere pe teritoriul Marii Britanii. Pentru cetăţenii români, taxa se aplică documentelor emise în baza urmatoarelor formulare:


    – BR1 – certificat de înregistrare galben sau albastru, emis lucrătorilor pe cont propriu, studenţilor, persoanelor care deţin resurse suficiente, persoanelor exceptate de la obţinerea autorizatiei de muncă;

    – BR5 şi BR6 — permise de şedere (residence card/stamp) emise membrilor de familie din afara Spaţiului Economic European, care se alătura unui cetăţean român, în funcţie de scopul în care acesta şi-a exercitat dreptul de şedere în Marea Britanie;

    – EEA3 – document care certifică şederea permanentă în Marea Britanie.



    Formularele actualizate pot fi consultate si descărcate online aici. Documentele cuprind informaţii referitoare atât la metoda de plata a taxei de 55 de lire cât şi adresele unde cererile pot fi transmise spre soluţionare.


    Sursa: MAE

  • Informaţii privind regimul vizelor pentru România

    Informaţii privind regimul vizelor pentru România

    Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, nu este necesară obţinerea unei vize de călătorie în România de către cetăţenii Andorrei, Canadei, din Chile, Costa Rica, Croaţia, Coreea de Sud, Elveţia, Islanda, Japonia, Liechtenstein, Malaezia, Norvegia, Singapore, Statele Unite ale Americii, Uruguay şi Venezuela. Alte ţări ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pe paşapoartele simple pentru a călători în ţara noastră sunt Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Salvador, Guatemala, Honduras, Israel, Mexic, Nicaragua, Noua Zeelandă, Panama şi Paraguay. Sunt scutite de obţinerea vizei şi persoanele care posedă paşapoarte ale regiunilor administrative speciale Hong Kong şi Macao.



    De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, secţiunea Vize, servicii consulare”, site editat în engleză, franceză şi română.




    Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii.



    Totodată, vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului şi acordarea aşa-numitului Permis de şedere”, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.



    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor, respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia şi Republica Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Albaniei şi Bosniei, vizele sunt necesare doar pentru titularii de paşapoarte fără date biometrice.



    Taxa de viză eliberată în regim normal pentru cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35 de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize. De asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Iar vizele pentru cetăţenii statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE) sau Spaţiului Economic European (SEE) dar care sunt membri de familie ai unor ceţeni ai UE sau SEE sunt acordate gratuit.