Radio România Internațional

Tag: taxa pe lacomie

  • Măsuri şi controverse financiare

    Măsuri şi controverse financiare

    Ajuns la Putere în
    octombrie anul trecut, Guvernul monocolor liberal de la Bucureşti condus de preşedintele
    PNL, Ludovic Orban, s-a
    văzut obligat, în lipsa unei majorităţi confortabile în Parlament, să
    gestioneze treburile ţării în principal prin intermediul ordonanţelor de
    urgenţă – în fapt, apanaj al Executivului doar în situații extraordinare, a căror
    reglementare nu poate fi amânată. Îndelung şi vehement criticată de PNL pe când
    era în Opoziţie, Ordonanţa 114 dată de predecesorii lor social-democraţi a devenit primul act normativ pe care liberalii l-au modificat,tot
    prin ordonanţă, la începutul acestui an. Supranumită ‘taxa pe lăcomie’, OUG 114 impunea, pe scurt, taxe fiscale pentru bănci
    şi firmele din telecomunicaţii sau plafona prețurile la gaze și la energie
    electrică pentru consumatorii casnici. Or, considerând-o nocivă pentru economie, liberalii au abrogat o parte semnificativă a
    prevederilor acestei ordonanţe, care ajunsă, acum, în Senat – lovitură de teatru! – a fost respinsă.

    Potrivit
    liderului senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, vina aparţine PSD care, prin
    forţa majorităţii din Senat, a reuşit să impună la vot respingerea ordonanţei
    de urgenţă a PNL. Daniel Fenechiu: Imaginaţi-vă, dragi colegi, cum vor
    primi companiile din energie sau companiile bancare o măsură de acest gen:
    adică în urmă cu o lună jumătate se generează o modificare legislativă, după o
    lună jumătate se revine asupra ei.     Senatorul PSD, Daniel Zamfir spune, că,
    din contră, votul împotriva documentului emis de Guvernul condus de Ludovic Orban
    a fost unul în favoarea oamenilor de rând. Daniel Zamfir: Toate ordonanţele de
    urgenţă sunt în favoarea sistemului financiar-bancar, a corporaţiilor şi
    împotriva oamenilor. Asta vă defineşte – şi anume capitalismul de pradă.

    Cum
    Senatul este prima Cameră sesizată, documentul merge, acum, la Camera
    Deputaţilor, care este for decizional. Diferenţele
    de viziune politică asupra economiei româneşti ale liberalilor în prezent la
    Putere şi ale social-democraţilor
    din Opoziţie nu se regăsesc, însă, numai în OUG 114. Dând vina exclusiv pe deciziile
    luate de PSD, care s-a aflat la putere până în toamna anului trecut, ministrul
    liberal al Finanţelor Florin Câţu a anunţat că România va intra în procedura de
    deficit excesiv, acest lucru neputând fi evitat şi urmând să se întâmple,cel
    mai devreme, în luna martie. Strategul economic al social-democraţilor, Adrian
    Câciu, aminteşte, însă, că PSD a lăsat, la plecarea de la guvernare, un deficit
    de 2,8%, adâncit ulterior la 4,6% de PNL. Este ușor să cheltui bani. Mai greu este să știi cum să faci ca banii
    cheltuiți să îți reducă deficitele și să îți consolideze economia. -
    mai spune Adrian Câciu, care este de părere că, în plus,
    perspectiva organizării de alegeri legislative anticipate poate reprezenta un
    pericol asupra deficitului. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, crede, însă, că
    investitorii au început să se obişnuiască, deja, cu incertitudinea politică
    românească

  • Discuţii privind noile prevederi fiscale

    Discuţii privind noile prevederi fiscale

    Două
    ordonanţe de urgenţă ale guvernului, una care modifică legile justiţiei şi alta
    ce impune noi taxe unor sectoare cheie din economie – bănci, telecomunicaţii,
    energie – au inflamat discursul public şi au tensionat suplimentar raporturile
    oricum deteriorate dintre puterea de stânga şi opoziţia de dreapta. Ambele ordonanţe
    au ceva în comun: au fost adoptate de guvernul PSD-ALDE fără consultări
    prealabile cu cei vizaţi de schimbări şi au fost criticate aspru, pe fond, nu
    doar în ţară, ci şi în afara ei, în special de către partenerii europeni. Luni,
    premierul Viorica Dăncilă a fost nevoită să răspundă acuzaţiilor formulate de
    opoziţie în legătură cu ordonanţa despre care PNL şi USR spun că trebuie
    abrogată pentru că loveşte în mediul de afaceri, bănci şi sectorul
    construcţiilor.

    Odată cu intrarea ei în vigoare, facturile la gaze şi
    electricitate au devenit mai mari, iar creditele s-au scumpit, a reclamat liderul
    deputaţilor PNL, Raluca Turcan. Răspunderea legală îi aparţine premierului, a
    amintit ea, chiar dacă promotori ar fi, de facto, liderul forte al PSD, Liviu
    Dragnea, şi consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov. Raluca Turcan:     Aţi
    semnat această ordonanţă nenorocită, care a transformat viaţa românilor într-un
    coşmar – Ordonanţa 114, ordonanţa lăcomiei grupului condus de Dragnea şi
    Vâlcov, ordonanţa care impune noi taxe, care pune piedici în calea pilonului
    pensiilor tinerei generaţii şi care obligă administraţiile locale să crească
    taxele şi impozitele    . În replică, premierul Dăncilă a subliniat că
    ordonanţa conţine măsuri pentru stimularea dezvoltării economice prin creşterea
    nivelului de investiţii. În acelaşi timp, i-ar proteja pe consumatorii casnici
    de energie electrică. Viorica Dăncilă:     Vi se pare normal ca românii să plătească
    dobânzi duble faţă de restul cetăţenilor din Uniunea Europeană? Deranjează pe
    cineva că noi gândim româneşte? Prin Ord.114 am urmărit ca aceste miliarde de
    euro să ajungă în bugetul statului pentru construcţia de şcoli, spitale şi
    autostrăzi. În sectorul energetic vor fi protejaţi consumatorii casnici de energie
    electrică prin instituirea unui mecanism nou, şi anume serviciul universal
    pentru consumatorii casnici.

    Dacă USR a reproşat puterii că, prin noile măsuri fiscale, determină
    agenţiile de rating să retrogradeze România şi periclitează pensiile administrate
    privat, ALDE, partenerul PSD în guvern, a acuzat opoziţia că, prin afirmaţiile
    pe care le face, creează panică în rândul populaţiei. UDMR susţine în Parlament
    coaliţia PSD – ALDE, dar a fost de părere că aplicarea ordonanţei ar trebui
    amânată. În opinia Uniunii, practica adoptării ordonanţelor de urgenţă pe
    ultima sută de metri a unui an fiscal, cu aplicabilitate aproape imediată,
    trebuie să înceteze din cauză că provoacă incertitudini şi neclarităţi. Şi
    Alianţa Confederaţiilor Patronale din România a solicitat amânarea aplicării
    unor reglementări din ordonanţă, pentru a fi găsite soluţii care să corespundă
    scopului Guvernului, dar fără a afecta semnificativ mediul socio-economic.

  • Senatul dezbate o controversată ordonanţă de urgenţă

    Senatul dezbate o controversată ordonanţă de urgenţă

    După ce a provocat aprinse dezbateri publice, Ordonanţa de Urgenţă 114, emisă
    de Guvernul de la Bucureşti, ajunge, săptămâna aceasta, şi pe agenda Parlamentului.
    Actul normativ introduce măsuri fiscal-bugetare noi, între care şi aşa-numita
    taxă pe lăcomie, ce prevede taxarea suplimentară a companiilor din
    energie şi a băncilor, despre care majoritatea de stânga afirmă că obţin în
    România profituri nefiresc şi imoral de mari. Senatori din Comisia de
    buget-finanţe vor elabora, marţi, un raport final despre ordonanţă.
    Parlamentarii din opoziţia de dreapta cer, deja, nu amendarea, ci respingerea acesteia,
    fiindcă prevederile sale ar afecta domenii esenţiale, precum securitatea
    energetică, sectorul bancar sau industria de telecomunicaţii.

    Liderul PNL, vocea-ntâi
    a opoziţiei, Ludovic Orban, atrage atenţia că ordonanţa va avea impact negativ şi
    asupra fondurilor private de pensii Capitalul social obligatoriu
    care este cerut prin intermediul Ordonanţei 114 este de 11 ori mai mare decât
    capitalul subscris astăzi. Practic, până astăzi, investiţiile iniţiale făcute
    de administratorii fondurilor de pensii încă nu au fost recuperate integral. Cu
    apariţia obligaţiei de creştere a capitalului social în funcţie de mărimea
    activelor, recuperarea investiţiilor necesare se va face, în funcţie de
    administratorul privat, în perioade de timp între 35 şi 50 de ani.

    De
    pe băncile majorităţii, preşedintele Senatului şi liderul ALDE, partener-junior
    la guvernare al social-democraţilor, Călin Popescu-Tăriceanu, nu exclude
    posibilitatea modificării documentului Am discutat în prealabil cu
    doamna prim ministru Viorica Dăncilă şi i-am explicat că această taxă de 2% pe
    companiile din energie afectează grav posibilităţile de dezvoltare în
    continuare şi doamna prim ministru a consimţit că această taxă este excesivă şi
    trebuie să analizăm şi, cel mai probabil, o să renunţăm la această taxă de 2%.

    Documentul, numit, de unii cu patos justiţiar, de alţii cu sarcasm, şi
    ordonanţa lăcomiei, are termen până pe 1 martie pentru dezbaterile
    şi votul din Senat, după care va fi trimis Camerei Deputaţilor, for decizional
    în acest caz. Teoretic în afara jocurilor politice, dar, practic, tot mai critică faţă
    de iniţiativele majorităţii în plan economic, banca centrală nu şi-a ascuns
    reticenţa în legătură cu prevederile Ordonanţei 114. Economistul şef al BNR,
    Valentin Lazea, susţine că taxa pe active, impusă de aceasta, ar putea coborî
    profitabilitatea sistemului bancar din România sub media europeană. În cazul
    unui astfel de scenariu, avertizează el, nu este exclusă plecarea unor bănci străine
    de pe piaţa românească. El le cere politicienilor să decidă dacă vor un sistem
    bancar puternic, profitabil, furnizor de capital pentru investiţii, sau unul
    clientelar, care să alimenteze consumul, nu şi dezvoltarea României.

  • Propuneri de modificare a Codului Fiscal

    Propuneri de modificare a Codului Fiscal

    Printre noile prevederi fiscale anunţate, marţi, de şeful de la Finanţe se numără plafonarea preţului gazelor naturale pentru o perioadă de trei ani şi transformarea contribuţiei la Pilonul 2 de pensii, administrate privat, într-una opţională. Astfel, persoanele care au cotizat minimum 5 ani îşi vor putea retrage, dacă doresc, pensia din Pilonul 2, în schimbul plăţii unui comision de retragere. De anul viitor, comisionul de administrare la Pilonul 2 va scădea. Din pachetul de măsuri fiscal-bugetare anunţat de ministrul Teodorovici, controverse a stârnit propunerea ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită taxa pe lăcomie, în cazul în care ratele ROBOR – indicatorul de referinţă folosit în acordarea de credite -, la 3 şi 6 luni, depăşesc o anumită valoare procentuală.



    În cifre, impactul estimat al acestei măsuri ar putea fi de trei miliarde lei sau zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%. Care sunt argumentele şi de ce era nevoie de un nume infamant? Ministrul de Finanţe spune că este pe deplin justificat ca această taxă să fie numită pe lăcomie. Ea este menită să protejeze interesele cetăţenilor români, în condiţiile în care băncile preferă în cele mai multe cazuri să cumpere titluri de stat, plasându-şi, astfel, banii într-un mod sigur, în loc să acorde credite şi să finanţeze economia reală.



    În România — a precizat ministrul – expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. De asemenea, profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.



    Aud mereu că băncile sunt parteneri de încredere, loiali pentru economie. Eu am să cred acest lucru doar atunci când se înţelege că ambii parteneri trebuie să câştige, adică şi cel care finanţează, adică banca, dar şi cel care primeşte finanţarea”, a afirmat Teodorovici.



    Nu înţeleg taxa pe lăcomie; e nevoie de o reflecţie filosofică mai adâncă, pentru că nu ştiu a cui lăcomie este”, a reacţionat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României. Potrivit acestuia, nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări. El depinde de realităţile din ţară, în primul rând de rata inflaţiei, şi atunci nu se poate spune că băncile sunt lacome deoarece cresc acest indice din cauza unor dereglări ale sistemului economic, a apreciat Vasilescu.



    Purtătorul de cuvânt al PNL, de opoziţie, Ionel Dancă, a acuzat ceea ce a numit foamea de bani la buget şi lăcomia guvernului pentru venituri din taxele şi impozitele plătite de companii. Dancă avertizează că executivul distruge cele mai importante sectoare din economia românească, iar suprataxarea sălbatică a companiilor din energie, comunicaţii, bănci şi comerţ se va întoarce împotriva românilor care susţin prin munca lor cinstită funcţionarea statului.