Radio România Internațional

Tag: taxe si impozite

  • Dispute politice privind bugetul 2021

    Dispute politice privind bugetul 2021

    Pandantul
    crizei sanitare severe pe care a generat-o pandemia este criza economică.
    Organismele financiare internaţionale sunt necruţătoare în prognozele lor
    privind declinul accentuat al economiei mondiale în 2020, chiar dacă anticipează
    că anul viitor lucrurile vor sta mai bine, pe măsură ce debutul atât de
    aşteptat al vaccinării în masă va permite ridicarea restricţiilor şi va lăsa
    afacerile să respire în voie.


    La Bucureşti, opoziţia de stânga insistă asupra
    obligativităţii Executivului liberal de a prezenta proiectul de buget pe 2021
    şi l-a chemat pe primul ministru şi lider al PNL, Ludovic Orban, să ofere
    indicii asupra construcţiei bugetare. Preşedintele PSD şi al Camerei
    Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a susţinut că guvernul i-a lăsat pe români pe cont
    propriu în faţa pandemiei. PSD îi suspectează pe liberali că intenţionează să
    crească taxele şi impozitele pentru a face rost de fonduri.


    Marcel Ciolacu: Dacă
    rămân la guvernare, vor mări TVA-ul şi vor vinde tot ce a mai rămas de preţ în
    patrimoniul statului, toate companiile româneşti profitabile. Vor face singurul
    lucru pe care îl ştiu: să taie salariile şi să facă concedieri.


    În
    replică, premierul Orban a dat asigurări că bugetul pentru anul viitor nu va
    include taxe şi impozite suplimentare. El a explicat că, potrivit legii, în an
    electoral, actualul Guvern nu are obligaţia de a depune proiectul legii
    bugetului pentru anul viitor, dar Executivul îl pregăteşte deja.


    Ludovic Orban:
    În
    construcţia bugetară pe care o pregătim nu vom creşte taxele şi impozitele.
    Orice creştere de venituri pe care o vom include va avea la bază creşterea
    economică, o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, pe baza
    eficientizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – ANAF, digitalizării
    activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor, de asemenea, pe baza lovirii
    evaziunii fiscale, acolo unde ea există.


    Liderul de grup al USR de la
    Camera Deputaţilor, Cătălin Drulă, a apreciat că viitorul Parlament, care va
    rezulta după alegerile din 6 decembrie, trebuie să aprobe bugetul pentru 2021.
    Opinia este împărtăşită de PMP. Liderul său de grup de la Cameră, Marius Paşcan, a declarat că viitorul Guvern trebuie
    să propună bugetul pentru 2021, buget care, în opinia lui, ar trebui să se
    axeze pe investiţii în infrastructură. Liderul Pro România, fostul premier
    social-democrat Victor Ponta, a avertizat că, în 2021, criza economică va fi
    mai dură decât cea din urmă cu un deceniu. Din partea UDMR, liderul de grup din
    Camera Deputaţilor, Benedeck Zacharie, i-a reproşat premierului lipsa de
    transparenţă.


    În disputa legată de viitorul buget, încă necunoscut, toată lumea
    pare să aibă dreptate: guvernul când spune că nu e obligat să-l prezinte şi
    că-i revine Executivului rezultat din apropiatele alegeri sarcina de a-l
    propune, dar şi opoziţia, căreia absenţa oricăror informaţii despre viitoarea
    arhitectură bugetară îi oferă muniţie electorală legitimă, pe care nu ezită s-o
    folosească.

  • Ratele de impozitare în ţările din UE

    Ratele de impozitare în ţările din UE

    Sistemul de taxare în ţările
    membre UE este stabilit de fiecare stat în parte, însă UE supravegheaza modul
    în care se aplica legislaţia şi face recomandări acolo unde consideră că este
    cazul. Danemarca este pe primul loc la colectarea de taxe – aprope 50% din PIB,
    majoritatea din taxe indirecte. Bulgaria este pe ultimul loc, cu o pondere de
    27,9% a taxelor in PIB, urmata de România şi Slovacia, la egalitate cu 28,3%





    Uniunea Europeană nu are un rol
    direct în colectarea impozitelor sau în stabilirea cotelor de impozitare, are
    însă rolul de a monitoriza normele naționale în materie de impozitare pentru a
    se asigura că sunt în concordanță cu anumite obiective ale politicilor europene, obiective cum ar fi promovarea creșterii economice, combaterea discriminării
    în domeniul consumului, crearea de noi locuri de muncă, investiții. Nu toate
    țările UE au o cotă unică de impozitare, mai mult, am putea spune că foarte
    puține dintre ele au apelat la o cotă unică de impozitare .

    De ce aceste
    discrepanțe și care dintre modalitățile de impozitare este mai cota unică sau o
    cotă progresivă?


    Adrian Bența-consultant fiscal: Cotele de impozitare depind
    foarte mult de obiectivle naționale și de modul în care poți să administrezi
    taxele și impozitele. În statele de vest de obicei, cotele de impozitare sunt
    progresive, în sensul că veniturile mici au foarte multe deduceri iar
    veniturile mari sunt impozitate cu cote foarte mari ce pot atinge și 50%. Din
    punctul de vedere al asigurărilor sociale atât vestul Europei cât și partea de
    est a Europei se lovește de îmbătrânirea populației și de reducerea numărului
    de salariații fapt pentru care asigurările sociale sunt relativ ridicate atât în
    estul Europei cât și în vestul Europei. Din punctul de vedere al impozitării
    profiturilor companiei într-adevăr în zzona aceasta de est România, Bulgaria,
    Rusia, cunoaștem că există cote unice de impozitare iar în partea de vest de
    exemplu Italia, Franța, Germania există cote progresive de impozitare. Avantajul
    unei cote unice este că se colectează mai rapid taxele și impozitele iar zona
    de evaziune fiscală iese la suprafață mai ușor pentru că de obicei se adoptă
    cote reduse de taxare. Cotele unice cu rate reduse de taxare aduc mai puțini
    bani la buget, sunt folosite în țările în care există o disciplină financiară
    generalizată sau în zonele unde există evaziune fiscală. Cota unică combate
    evaziunea fiscală și se aplică unde administrarea taxelor este greu de realizat. Cotele
    progresive se aplică în statele de vest unde există o disciplină financiară și
    unde administrarea fiscală este deja implementată cu succes de mai multe
    decenii. Aici, cotele progresive fiind mai mari se strâng mai mulți bani la
    buget și există cel puțin premise teoretice ca aceste țări să se dezvolte mai
    bine decât țările în care există cotele unice.


  • Măsuri fiscale în dezbaterea Parlamentului

    Măsuri fiscale în dezbaterea Parlamentului

    Ministrul român de finanţe, Ionuţ Mişa, a declarat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, că plata defalcată a taxei pe valoare adăugată, care se va aplica de anul viitor, va fi obligatorie doar pentru agenţii economici aflaţi în procedură de insolvenţă sau pentru cei rău platnici. El a spus că măsura va reduce frauda fiscală, însă opoziţia a cerut renunţarea totală la Split TVA. Ministrul a explicat că România înregistrează un record negativ în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte diferenţa dintre taxa pe valoare adăugată care ar trebui să ajungă la bugetul de stat şi cea colectată în mod real.



    Mişa a subliniat, totodată, că în aplicarea măsurii privind Split TVA se ţine cont de solicitările mediului de afaceri: “Contribuabilii care, în prezent, îşi achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat vor fi astfel avantajaţi de eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea celorlalţi contribuabili care nu îşi plătesc obligaţiile şi datoriile către stat şi utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri”.



    Poziţia ministrului a fost susţinută în timpul dezbaterilor de grupurile PSD şi ALDE. De cealaltă parte, opoziţia a cerut executivului să renunţe în totalitate la aplicarea Split TVA. Deputatul PNL, Lucian Ovidiu Heiuş: “Ordonanţa Guvernului a creat panică în mediul de afaceri şi riscă prin aplicarea ei să blocheze economia României şi să împingă spre faliment câteva zeci de mii de societăţi comerciale, în special mici şi mijlocii. Prin această ordonanţă, transferaţi practic incapacitatea guvernului de a administra colectarea TVA-ului în sarcina contribuabililor”.


    Şi liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat că măsura a creat panică în rândul oamenilor de afaceri şi a solicitat premierului demiterea titularului de la finanţe.



    La rândul său, şi deputatul PMP, Eugen Tomac, i-a solicitat ministrului de finanţe demisia: “Din disperare cu privire la situaţia colectării la buget aţi inventat noi biruri care riscă sa pună România pe butuci, să alunge investitorii din ţară, cea mai mare invenţie a PSD în acest domeniu fiind split TVA”.



    La rândul său, UDMR cere retragerea ordonanţei privind plata defalcată a TVA, care în opinia deputatului Istvan Erdei va avea consecinţe nefaste asupra mediului de afaceri. În replică, deputatul PSD Marius Budăi susţine că toate măsurile importante care privesc mediul de afaceri sunt supuse dezbaterii publice. Marius Budăi: “Opoziţia spune că guvernul nu ia măsuri clare pentru combaterea evaziunii fiscale. Tot opoziţia critică faptul că gradul de colectare, de încasare a taxelor, nu e cel care ar trebui să fie, iar atunci când guvernul vine cu măsuri de reducere a evaziunii, de creştere a gradului de colectare, ne acuzaţi că afectăm mediul de afaceri”.



    În planurile guvernului de la Bucureşti pe anul 2018 se mai află, între alte contribuţii şi taxe, o controversată taxă de solidaritate pe care toţi angajatorii din România o vor avea de plătit la bugetul de stat — 2% din fondul brut de salarii.

  • Jurnal românesc – 15.12.2016

    Jurnal românesc – 15.12.2016

    Statele Unite vor accelera acţiunile de suplimentare a trupelor în România, a anunţat generalul Ben Hodges, comandantul Forţelor terestre americane în Europa. El a precizat că trupele americane vor sosi, pe 6 ianuarie, în portul german Bremerhaven, după care vor fi trimise imediat în România, Polonia şi ţările baltice.NATO a aprobat, în vară, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin care sunt create patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă din Europa, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.Rusia a avertizat, în repetate rânduri, că este extrem de preocupată de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia şi a avertizat că va lua măsuri pentru a se apăra.



    Serviciile permise şi înmatriculări auto din Bucureşti şi Ilfov lucrează cu publicul şi sâmbătă. Angajaţii vor recupera astfel ziua liberă din 2 decembrie. Programul va începe la ora 8:30 şi se va încheia la 16:30. La ghişee se vor depune documente pentru înmatriculări şi se vor elibera autorizaţii provizorii de circulaţie şi numere de înmatriculare. De asemenea, se pot face programări pentru proba practică a examenului auto.



    Plata taxelor şi impozitelor se poate face online, începând de miercuri, a anunţat premierul Dacian Cioloş, care a precizat că, în era digitală, oamenii nu trebuie să mai consume timp şi nervi la ghişee. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost înrolată, începând de miercuri, în platforma ghiseul.ro, astfel încât plăţile către Fisc se vor putea efectua online, a anunţat, miercuri, şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Conform sursei citate, contribuabilii persoane fizice pot efectua online plata taxelor şi impozitelor pe care le datorează către ANAF, cum ar fi: impozit pe venituri din salarii sau din folosinţa bunurilor, impozitul pe venituri din dividende, dobânzi, premii, din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală sau din activităţi agricole. Până acum puteau fi achitate la ghişeul virtual doar diversele impozite şi taxe locale.



    Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a decis reducerea, de la 1 ianuarie, a tarifelor energiei reglementate pentru populaţie, care mai reprezintă în prezent 30% din totalul energiei consumate. Acest lucru înseamnă o scădere cu aproximativ 2% a facturii finale plătite de cetăţeni la energia electrică. Potrivit calendarului stabilit în 2012, piaţa de energie electrică va fi complet liberalizată de la 1 ianuarie 2018.



    Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 19 proiecte din mai multe regiuni din România, în valoare totală de 1,3 miliarde de euro. Proiectele se referă la sistemul de alimentare cu apă, cel de canalizare şi epurare, sistemul centralizat de termoficare urbană. Un alt proiect vizează infrastructura de transport feroviar şi rutier.


  • Jurnal românesc – 12.12.2016

    În urma alegerilor care au avut loc duminică în România, reprezentanţii a şase formaţiuni politice vor intra în viitorul Parlament de la Bucureşti. PSD este câştigătorul detaşat, potrivit rezultatelor de la BEC, social-democraţii obţinand peste 45% din voturi atât la Camera Deputaţilor cât şi la Senat. PNL a obţinut aproximativ 20 de procente din opţiunile alegătorilor, iar a treia forţă parlamentară este USR, care are circa 9 procente în ambele camere. Pe următoarele trei locuri se plasează UDMR, ALDE şi PMP. Celelalte partide nu au întrunit pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.


    În diaspora, Uniunea Salvaţi România (USR) a primit cele mai multe voturi, atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat, circa 24%, respectiv 28%. PNL a obţinut 26% atât la Senat cât şi la Cameră, PMP — circa 25% în Senat şi peste 27% în Cameră, PSD circa 10 procente în ambele camere, PRU aproape de 4%, ALDE circa 3%, UDMR în jur de 2,5%. Votul românilor din străinătate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-a încheiat luni dimineaţă, la ora 7,00, ora locală a României, odată cu închiderea ultimelor secţii de votare din SUA şi Canada. Ca urmare a diferenţelor de fus orar, votul din străinătate a durat 35 de ore. În total, în cele 417 secţii de votare din străinătate au votat peste 106 mii de alegători, potrivit Ministerului de Externe.



    De astăzi, toate taxele şi impozitele vor putea fi plătite prin Ghişeul.ro – a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Săptămâna trecută au fost semnate ultimele documente necesare pentru începerea plăţilor online, iar vineri au fost făcute teste, a explicat ministrul. Până acum, prin ghiseul.ro s-au putut plăti doar taxele şi impozitele locale – pentru clădiri, terenuri, maşini, şi amenzile gestionate de autorităţile locale.



    Principesa Margareta şi principele Radu se află astăzi la Chişinău, unde sărbătoresc jubileul de 150 de ani de la fondarea Casei Regale. Vizita are loc la invitaţia Parlamentului Republicii Moldova. Evenimentul a debutat cu înmânarea de către principele Radu a burselor Regele Ferdinand I şi Regina Maria pentru anul universitar 2016-2017, la Universitatea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Bursele sunt anuale şi au fost fondate în anul 2015 de principesa Margareta şi de principele Radu. Principesa Margareta a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice a Moldovei. Sărbătoarea de la Chişinău încheie anul jubiliar 2016, în care s-au aniversat 150 de ani de la fondarea Casei Regale şi de la punerea bazelor statului român modern, prin promulgarea Constituţiei din 1866. Anul regal 2016 a început la Bucureşti, a continuat la Castelul Peleş pe 10 mai şi a cuprins evenimente şi sărbătoriri în multe oraşe ale ţării, precum şi în Madrid, Londra, Dusseldorf şi la Domeniul regal Balcic.



    Ministerul de Interne britanic se pregăteşte să îi înregistreze şi să le elibereze documente speciale celor peste trei milioane de cetăţeni europeni, printre care peste 150.000 de români care trăiesc în Regatul Unit. Ministrul de Interne, Amber Rudd, a declarat, în faţa parlamentului, că situaţia va fi abordată în etape. Declaraţiile explică ce va presupune ieşirea din Uniune a Regatului Unit pentru unii dintre străinii stabiliţi în Marea Britanie.

  • Jurnal românesc – 22.07.2016

    Jurnal românesc – 22.07.2016

    Ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a anunţat că din luna
    iulie toți cetățenii persoane fizice din
    România își pot plăti taxele și impozitele cu cardul bancar, la toate ghișeele
    ANAF, iar din septembrie plățile se vor putea face și online la adresa
    ghiseul.ro. În acest moment, există peste 100 de puncte de plată unde poate fi
    folosit cardul. Pot fi achitate venituri fiscale şi nefiscale precum impozitul
    pe venit, accize, contribuţii de asigurări sociale, contribuţii pentru
    asigurări de accidente de muncă şi boli profesionale, asigurări sociale de
    sănătate şi pentru şomaj, taxe consulare, amenzi, penalităţi şi confiscări. În
    ceea ce priveşte nivelul impozitelor, ministrul afirmă că guvernul nu
    intenţionează să schimbe în viitorul apropiat niciun impozit.


    Administraţia Prezidenţială a găzduit, la Palatul
    Cotroceni, întâlnirea unui Grup de Lucru interinstituţional dedicat situaţiei
    copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate. În contextul în care
    Preşedintele României, Klaus Iohannis, consideră necesar ca atenţia pentru
    diaspora să devină o prioritate naţională, Grupul de Lucru şi-a propus pe de o
    parte să identifice probleme de ordin administrativ, statistic, legislativ şi
    să găsească soluţiile adecvate, bazate pe date şi dovezi, pentru a răspunde
    nevoilor acestor familii. Grupul de
    lucru va elabora un raport pe care îl va prezenta în luna septembrie. Situaţia
    copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este îngrijoratoare,
    fiind vorba despre o generaţie de copii, după unele estimări peste 300.000,
    arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.


    Peste 40 de copii şi tineri din Spania, Anglia, Franţa
    şi România sunt prezenţi, zilele acestea, în taberele româneşti din Spania. Participanţii
    beneficiază de cursuri de limba şi literatura română, istorie, tradiţii şi
    obiceiuri româneşti, dar şi de formare duhovnicească, promovarea
    spiritualităţii şi drepturilor culturale fundamentale. Tabăra de cultură şi
    spiritualitate din Spania face parte dintr-o serie de patru tabere, derulate în
    perioada 3 – 23 iulie 2016, în Portugalia şi Spania. Taberele sunt realizate în
    baza parteneriatului dintre Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni şi Episcopia Ortodoxă Română din Spania şi Portugalia.


    A VII-a ediţie a manifestării Zilele Rezistenţei are
    loc, în aceste zile, la Mănăstirea Brâncoveanu, aceasta fiind una dintre cele
    mai ample manifestări anuale pentru memoria rezistenţei anticomuniste din
    România ultimelor 26 de ani. Au loc o serie de manifestări culturale dedicate
    memoriei celor ce au luptat şi au suferit pentru libertatea şi demnitatea
    poporului român în lungile decenii de totalitarism. Ediţia din acest an este
    dedicată împlinirii a 10 ani de la trecerea în veşnicie a lui Ion Gavrilă
    Ogoranu, liderul rezistenţei armate de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş.


    Pentru a cincea oară, românii vor ieşi din nou la
    curăţenie pe 24 septembrie. România va coordona şi activitatea din Republica
    Moldova, care va organiza acţiunea în aceeaşi zi. Let`s Do It, Romania!,
    evenimentul simbol al voluntariatului în România, a reuşit să mobilizeze, până
    acum, la curăţenie peste 1 200 000 de români pentru a schimba România în bine,
    dar şi pentru a aduce în prim plan problema deşeurilor. ,Este un moment
    important, în care România trebuie să accelereze reforma în acest sens.
    Viziunea noastră este o Românie fără deşeuri, pe care o urmărim prin toate
    proiectele noastre, a declarat Andrei Coşuleanu, Director Executiv Let`s Do It,
    Romania!.

  • Jurnal românesc – 24.06.2016

    Jurnal românesc – 24.06.2016

    Specialiştii Băncii Naţionale a României consideră că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta dezvoltarea României, însă impactul ar fi relativ redus, în jur de 0,5 puncte procentuale din PIB. Pe de altă parte, Brexit-ul le-ar putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie, deoarece accesul pe piaţa forţei de muncă va fi mai dificil. BNR aminteşte că sunt, deja, peste 180 de mii de romani care muncesc în Regatul Unit cu forme legale. În schimb, Brexitul ar putea deschide pentru România poarta către investiţii noi, într-un moment în care este nevoie de investiţii străine directe, spun analiştii economici.

    Premierul Dacian Cioloş şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-au întâlnit,
    joi, pentru a discuta despre proiecte importante pentru Guvern, a declarat
    purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu. Confirmăm că s-au
    întâlnit, aşa cum premierul s-a întâlnit şi cu alţi lideri ai partidelor
    parlamentare. Au fost discuţii despre proiecte importante pentru Guvern pentru
    care s-a cerut sprijin parlamentar, a afirmat Iolu. Printre temele
    discutate s-au numărat aderarea la Spațiul Schengen şi eliminarea vizelor pentru cetăţenii
    români care călătoresc în Canada, subiecte pe care premierul nu le doreşte folosite în
    campania electorală.




    In România, taxele şi impozitele locale vor putea fi plătite, din
    toamnă, pe internet, prin sistemul Ghişeul.ro. Anunţul a fost facut, joi, de ministrul comunicaţiilor, Marius
    Bostan, în cadrul unei conferinţe pe tema protecţiei datelor. Ministrul a precizat, in context, că sediile
    trezoreriilor vor fi dotate cu dispozitive ce vor permite plata cu cardul.




    Familia Regală a României a precizat, joi, că primeşte cu încredere
    proiectul de lege privind Casa Regală, pus în dezbatere publică de către
    Guvernul de la Bucureşti. Legea are ca scop consolidarea pe termen lung a
    rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii
    sale juridice si prevede recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a
    României ca poziţie de demnitate publică. Se apreciază că măsurile adoptate sunt
    necesare pentru continuarea activităţii unei instituţii simbol al cărei
    conducător a fost şef al statului timp de 81 de ani din istoria constituţională
    a României, iar din 1947 până astăzi reprezintă un reper de moralitate,
    continuitate şi reprezentativitate a naţiunii şi a valorilor sale.




    Republica Moldova a marcat, joi, 26 de ani de la adoptarea
    Declaraţiei de Suveranitate, care a precedat independenţa faţă de Uniunea
    Sovietică. Preşedintele Nicolae Timofti afirmă că aniversarea coincide cu un
    nou moment important pentru viitorul ţării – intrarea în vigoare, de la 1
    iulie, a acordului de asociere la Uniunea Europeană. Conform Declaraţiei de
    Suveranitate, Republica Sovietică Socialistă Moldova era proclamată un stat
    suveran, unitar şi indivizibil, iar suveranitatea devenea o condiţie necesară
    pentru statalitatea Moldovei. Printre altele, declaraţia stipula că toate
    bunurile terestre, aeriene şi subterane aparţin exclusiv Moldovei, se menţiona
    despre respectarea statutului ONU şi participarea la crearea unui nou sistem de
    securitate în Europa. De asemenea, importanţa declaraţiei este că se puneau
    bazele pentru elaborarea Constituţiei Moldovei. La 23 iunie 1990, Republica
    Sovietică Socialistă Moldovenească a devenit a 6-a republică din fosta URSS
    care îşi declara suveranitatea. Statele Baltice, Lituania, Letonia şi Estonia
    au adoptat declaraţii privind suveranitatea lor, încă în anii 1988 – 1989.

  • Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Banca Naţională a României a prezentat, marţi, raportul asupra
    stabilităţii financiare, care, în acest an, s-a concentrat pe analizarea sectorului privat, în condiţiile în
    care o treime din companiile româneşti au pierderi permanente şi nu folosesc
    eficient o importantă sursă de finanţare – fondurile europene. Conform
    documentului, în prezent nu există riscuri sistemice severe, însă se manifestă
    alte două pericole sistemice ridicate: primul este legat de incertitudinile
    privind evoluţiile economice externe, iar cel de-al doilea, de revenirea unor
    politici economice neadecvate pe plan intern. Alte riscuri de nivel moderat se
    referă la o menţinere a evoluţiei modeste a activităţii de creditare a
    companiilor, la riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia şi la
    riscul de credit, ultimul fiind însă în
    scădere.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a
    atras din nou atenţia că orice reducere de taxe şi impozite, aşa cum este ea
    prevăzută în noul cod fiscal, trebuie să ţină seama de stabilitatea financiară.
    El a avertizat că fără menţinerea macrostabilităţii economia de piaţă are de
    suferit: Mugur Isăresc: O relaxare fiscală, dacă nu se face în
    condiţii de păstrare a macrostabilităţii, este o păcăleală. Pentru că dai ceva
    cuiva, să zicem, celor care beneficiază de reducerile de impozite, şi atunci
    taxezi întreaga societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, prin depreciere
    de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt
    tot o taxă netransparentă şi e greu de cuantificat.

    Una dintre
    temele de interes ale raportului s-a referit la situaţia datoriei publice
    externe a României. În opinia şefului Băncii Centrale, aceasta are o importanţă esenţială pentru o
    creştere economică de durată. Mugur
    Isărescu: În prezent, datoria publică a României este
    sustenabilă. Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB, care
    este o problemă, poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să ducă
    spre situaţii extrem de dificile. Respectarea şi în anii următori a obiectivului
    pe termen mediu va asigura menţinerea unui deficit anual în PIB, creşterea
    moderată de la un an la altul a datoriei publice totale, care să permită
    stimularea economiei naţionale.

    În ultimul său
    raport, FMI şi-a îmbunătăţit semnificativ
    prognoza privind evoluţia economiei româneşti pentru acest
    an şi anul viitor. Astfel, PIB-ul României ar urma să crească cu 3,4% în 2015
    şi cu 3,9% în 2016, faţă de 2,7%, respectiv 2,9%, creşteri estimate în
    primăvară. Instituţia financiară prognozează
    pentru acest an o inflaţie de minus 0,4%, care se va menţine negativă şi în
    2016. Totodată, FMI atrage atenţia asupra riscurilor geopolitice crescute
    din Ucraina şi asupra impactului crizei refugiaţilor din Europa, în legătură cu
    care estimează costuri economice şi sociale.