Radio România Internațional

Tag: taxe vamale

  • Acordul UE-Mercosur a fost finalizat

    Acordul UE-Mercosur a fost finalizat

    „Aceasta este o zi bună pentru Mercosur, pentru Europa şi un moment de referinţă pentru viitorul nostru comun” – a afirmat şefa Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.

    „O întreagă generaţie şi-a dedicat efortul, viziunea şi hotărârea de a aduce la viaţă acest acord. Să ne asigurăm că acest acord îşi va îndeplini promisiunile şi va servi generaţiilor următoare” – a subliniat von der Leyen, cu prilejul celui de-al 65-lea summit al blocului latino-american.

    Sub influenţa Braziliei, de partea sud-americană, şi a Germaniei şi Spaniei de cea europeană, cele două blocuri şi-au dorit să finalizeze discuţiile înainte de venirea, în ianuarie, a lui Donald Trump la Casa Albă, care a ameninţat în mai multe rânduri cu creşterea taxelor vamale. Însă, la Paris, o sursă diplomatică a declarat pentru France Presse, că „în acest stadiu, este o finalizare a discuţiilor la nivel de negociatori”, „nu este vorba nici despre semnarea, nici despre încheierea acordului” , faţă de care şi-au exprimat opoziţia Franţa, Polonia şi Italia. Iar aceste trei ţări nu sunt singure, întrucât Austria şi Olanda şi-au exprimat deja reticenţele.

    În Europa, susţinătorii acordului subliniază nevoia unor debuşee pentru exportatori şi necesitatea de a nu lăsa cale liberă Chinei, rival cu care relaţiile comerciale s-au tensionat considerabil. Acordul ar permite Uniunii Europene, deja primul partener comercial al Mercosur, să exporte mai uşor maşini şi produse farmaceutice, printre altele. De cealaltă parte, acesta le-ar permite ţărilor sud-americane să exporte în Europa carne, zahăr, orez, miere sau soia.

    Însă numeroase ONG-uri şi militanţi de stânga susţin că formarea acestei mari zone de liber schimb ar accelera despădurirea în Amazonia şi ar agrava criza climatică crescând emisiile de gaze cu efect de seră. Greenpeace denunţă un text dezastruos pentru mediu, sacrificat pentru a privilegia profiturile companiilor. La rândul lor, agricultorii francezi se tem de o concurenţă neloială a produselor sud-americane, în special braziliene, şi şi-au înmulţit protestele.

    Proiectul de tratat, discutat din 1999, vizează suprimarea majorităţii taxelor vamale între Uniunea Europeană şi Mercosur pentru a crea o piaţă uriaşă de peste 700 de milioane de consumatori.

  • UE impune taxe pentru automobilele electrice din China

    UE impune taxe pentru automobilele electrice din China

     

     

    Comisia Europeană a impus joi, taxe vamale provizorii la importurile de vehicule electrice pe baterii (BEV) din China, la nouă luni de la lansarea investigaţiei antisubvenţii. Executivul european a concluzionat în urma acestei anchete că lanţul de producţie BEV din China beneficiază de subvenţii incorecte. Astfel, acesta devine o ameninţare economică pentru producătorii de vehiculele electrice pe baterii din blocul comunitar.

    Investigația a analizat posibilele consecinţe şi impactul acestor măsuri asupra importatorilor, utilizatorilor şi consumatorilor de BEV din blocul comunitar, se arată în comunicatul Comisiei

     

    Taxelor vamale diferite pentru producătorii de automobile electrice

     

    Drept urmare, trei producători chinezi sunt vizați de noi taxe vamale suplimentare chinezi. Valoarea acestora este de 17,4% pentru automobilele BYD, de 19,9% pentru automobilele Geely, respectiv de 37,6% pentru automobilele SAIC.

     

    Alţi producători de autovehicule electrice din China, care au cooperat în timpul investigaţiei şi nu au fost incluşi în eşantion, se vor confrunta în medie cu tarifele vamale de 20,8%. Cele care nu au cooperat li se vor impune tarife de 37,6%.

     

    Taxele vamale provizorii se aplică începând de vineri, 5 iulie, pentru o perioadă de pâna la patru luni. Acestea pot rămâne în vigoare și după această perioadă după votului statelor membre UE. pentru o perioadă de cinci ani.

     

    Executivul european mai precizează că discuțiile cu guvernul chinez s-au intensificat în ultimele săptămâni, în urma schimbului de opinii dintre Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, şi ministrul chinez al Comerţului, Wang Wentao. UE va menține dialogul la nivel tehnic și în perioada următoare cu obiectivul de a obține o soluţie compatibilă cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

     

    Europenii ar putea plăti taxe pentru toate cumpărăturile online din China

     

    În același timp, Comisia Europeană pare să pregătească noi taxe vamale pentru produsele cumpărate de la retaileri online chinezi precum Temu, Shein și AliExpress și expediate în cele 27 de state UE, suțin surse ale publicației Financial Times, citată de Agerpres.

     

    Potrivit estimărilor Comisiei, circa două miliarde de colete cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro vor au ajuns anul trecut în Uniunea Europeană din țări terțe, sumă pentru care nu sunt impuse taxe vamale. Acum, UE discută de eliminarea pragului de 150 de euro ca parte a unui proiect de reformă a codului vamal european propus de Comisie în luna mai a anului trecut.

     

    La finalul lunii trecute, Executivul european a solicitat informații de la piețele online Temu și Shein cu privire la respectarea Regulamentului privind serviciile digitale. Cele două entități trebuie să furnizeze informațiile cerute până pe 12 iulie 2024. Pe baza evaluării răspunsurilor, Comisia va aprecia care sunt etapele următoare.

  • UE – acord pentru prelungirea importurilor agricole ucrainene fără taxe vamale

    UE – acord pentru prelungirea importurilor agricole ucrainene fără taxe vamale

    Statele membre ale Uniunii Europene au agreat un acord interimar pentru ca agricultorii ucraineni să beneficieze până în 2025 de scutirea de la plata taxelor vamale pe piața europeană, potrivit unui anunţ al Parlamentul European.

    Măsura a fost propusă de Comisia Europeană în luna ianuarie şi a generat proteste ale fermierilor în numeroase ţări europene. Agricultorii s-au plâns că producătorii ucraineni nu sunt obligați să respecte aceleași norme precum cei din Uniunea Europeană, motiv pentru care produsele mai ieftine provenite din Ucraina au invadat piața europeană.

    Pentru a întâmpina aceste nemulțumiri, Uniunea a introdus grâul ucrainean pe o listă a produselor importante pentru care va funcţiona o aşa numită “frână de urgență” pentru a opri inundarea pieței europene cu cereale mai ieftine din Ucraina.

    Mecanismul prevede că tarifele vor fi impuse dacă importurile vor depăşi nivelurile medii din 2022 şi 2023.

    Pe listă, pe lângă grâu, se mai află carnea de pasăre, ouăle şi zahărul, dar şi ovăzul, porumbul şi mierea.

    Comisia Europeană a transferat, de asemenea, Ucrainei prima tranşă, de 4,5 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar în valoare totală de 50 de miliarde de euro, care va fi oferit Kievului din bugetul UE până în anul 2027.

    În faţa invaziei ruse, aceste plăţi sunt “cruciale pentru a ajuta Ucraina să menţină funcţionarea statului”, a menţionat într-o declaraţie preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acest ajutor financiar este menit să susţină finanţele publice ale Ucrainei, inclusiv plata salariilor şi pensiilor şi să contribuie la asigurarea serviciilor publice de bază.

    Ajutorul european este însă insuficient pentru a acoperi nevoile de finanţare ale Ucrainei pe timp de război. Potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Ucraina are nevoie numai pentru anul în curs de un ajutor de peste 34 de miliarde de euro pentru menţinerea stabilităţii financiare.

  • Nemulţumiri privind cerealele ucrainene

    Nemulţumiri privind cerealele ucrainene

    În plenul Parlamentului European au avut loc discuții aprinse
    pe tema exportului     cerealelor ucrainene.
    Comisarul european pentru Agricultură
    şi Dezvoltare rurală, polonezul Janusz Wojciechowski,a afirmat
    că, în opinia sa, Comisia Europeană ar trebui să prelungească interzicerea
    temporară a importurilor de cereale ucrainene în cinci state vecine cu aceasta din UE, în
    condiţiile în care măsura a contribuit la creşterea exporturilor în afara
    blocului.


    La rândul său,
    europarlamentarul român Dacian Cioloş le-a cerut membrilor Comisiei să se
    trezească la realitate şi să numească un coordonator special al Uniunii pentru
    exportul cerealelor ucrainene, care să se asigure că transporturile doar
    tranzitează ţările vecine şi nu sunt vândute acolo. Uniunea n-a fost capabilă
    să vină cu o decizie comună, iar strategia Rusiei de a folosi alimentaţia ca
    armă pentru a-şi creşte influenţa politică în lume este de netolerat, a punctat
    el.


    Cei mai
    vocali au fost, însă, eurodeputaţii polonezi, care au cerut măsuri serioase de
    protecţie a fermierilor din țara lor.     Ucraina
    a devenit complet dependentă de rutele alternative ale UE pentru exporturile
    sale de cereale, după ce Rusia s-a retras, în iulie, dintr-un acord de un
    an care a permis ca cerealele ucrainene să fie transportate în siguranţă
    prin porturile de la Marea Neagră, atacate acum de Moscova. Drept urmare,
    fermierii din statele vecine – Polonia, Ungaria, România, Bulgaria şi Slovacia
    – s-au confruntat cu o concurenţă sporită şi blocaje serioase pe propriile
    pieţe. Astfel, există presiuni pentru prelungirea interdicţiei, care ar urma să
    expire vineri.


    Executivul european a anunţat, în luna mai, măsuri
    preventive temporare care ar interzice vânzările de cereale în
    aceste cinci state, permiţând în acelaşi timp tranzitul pe teritoriul acestora
    către pieţele din afara UE, în principal Africa. Comisia a alocat 156 de
    milioane de euro sub formă de compensaţii fermierilor din UE afectaţi şi a
    adunat aproape 1,9 miliarde de euro pentru a îmbunătăţi rutele alternative.


    Peste 60% din cerealele ucrainene care tranzitează UE trec prin România,
    unde asociaţiile de fermieri au ameninţat cu proteste dacă interdicţia ar fi
    ridicată. Ministrul român al Agriculturii,
    Florin Barbu, a sugerat Comisiei să instituie un sistem de subvenţii pentru
    tranzitarea produselor agricole ucrainene în afara blocului. În opinia sa, măsurile
    restrictive au avut un efect pozitiv pentru piaţa cerealelor din România. Războiul
    din Ucraina i-a forțat pe agricultorii locali să exporte cereale cu orice preț.
    Costurile acestora sunt, însă, mult mai mici pentru că sunt scutite de taxe
    vamale, ajungându-se astfel la o concurență neloială.


  • Republica Moldova: Consiliul adoptă reînnoirea măsurilor de liberalizare temporară a comerțului

    Republica Moldova: Consiliul adoptă reînnoirea măsurilor de liberalizare temporară a comerțului

    Noile măsuri sunt în vigoare până la 24 iulie 2024 şi continuă să acopere toate cele șapte produse agricole pentru care exporturile din Republica Moldova către Uniunea Europeană nu sunt încă total liberalizate în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, deoarece fac obiectul unor contingente scutite de taxe vamale: prune, struguri de masă, mere, tomate, usturoi, cireșe și suc de struguri.

    Diferența în ceea ce privește acoperirea, în comparație cu anul trecut, constă în liberalizarea completă a importurilor în Uniune, întrucât legislația actuală suspendă toate contingentele tarifare care sunt încă în vigoare.

    Regulamentul include, de asemenea, obligații de raportare mai stricte pentru Comisie și prevede implicarea Comitetului pentru măsuri de salvgardare (în locul Comitetului Codului vamal). Se propune un mecanism de salvgardare accelerat, care ar trebui să fie mai eficace dacă importurile produc efecte negative pe piața Uniunii Europene.

    La fel ca anul trecut, se preconizează că Uniunea va înregistra o pierdere de venituri din taxe vamale de aproximativ 0,3 milioane EUR anual, astfel încât impactul asupra resurselor proprii va fi foarte limitat.

    Măsura va sprijini economia acestei ţări şi acest lucru este deosebit de important, date fiind agresiunea militară continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și impactul actual asupra Republicii Moldova și având în vedere că aceasta a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, a subliniat Héctor Gómez Hernández, ministrul spaniol al industriei, comerțului și turismului.

    Măsurile actuale de liberalizare a comerțului au mărit de peste două ori cantitatea de produse care pot fi importate fără taxe vamale din Republica Moldova în Uniune (și anume contingentele tarifare). Acestea au avut un efect pozitiv asupra comerțului Republicii Moldova cu spaţiul comunitar, ajutând această ţară să-și reorienteze exporturile prin Uniune. În ansamblu, exporturile din Republica Moldova către Uniunea Europeană au crescut de la 1,8 miliarde EUR în 2021 la 2,6 miliarde EUR în 2022.


  • PE s-a pronunţat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din Rep. Moldova

    PE s-a pronunţat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din Rep. Moldova

    Legislativul comunitar a adoptat practic propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se pun taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. Uniunea Europeană a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina şi care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est.

    Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către Uniunea Europeană, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că acest stat poate să-şi exporte recolta din acest an. Astfel, putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti – a declarat raportorul Marketa Gregorova, eurodeputată din Cehia.

    La rândul său, europarlamentarul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei Legislativului European pentru relaţiile cu Republica Moldova, a subliniat, într-un comunicat de presă, că, prin acest vot, arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Siegfried Mureşan şi-a exprimat speranţa ca măsura să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană.

    Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile acestui stat având ca destinaţie piaţa europeană.

    Analiştii notează că Republica Moldova s-a mişcat foarte eficient de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 3 martie, până la primirea statutului de țară candidată pentru aderare, la 23 iunie. Decizia Consiliului European vine și cu o serie de cerințe pe care Republica Moldova va trebui să le îndeplinească. Ele se referă, în principal, la reformarea justiției, ajustarea legislației privind drepturile omului și violența domestică, lupta împotriva corupției, eliminarea elementelor oligarhice și lupta împotriva crimei organizate, reformarea administrativă și a serviciilor publice, includerea societății civile în procesul decizional. De departe – mai spun experţii -, cel mai dificil de realizat va fi procesul de reformare a justiției.


  • UE – excedent al balanței comerciale

    UE – excedent al balanței comerciale

    Uniunea Europeană a încheiat anul trecut cu un excedent al balanţei comerciale de peste 200 miliarde de euro, faţă de un plus de aproape 152 miliarde în 2018.

    Calculat doar pentru statele din zona euro, adică a celor care folosesc moneda unică europeană, excedentul este și mai mare. Se apropie de valoarea de 226 de miliarde de euro, în creştere faţă de plusul de peste 194 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Eurostat.

    Numai în decembrie, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 23,4 miliarde de euro, faţă de un plus de 14,8 miliarde de euro în aceeași lună din 2018.

    Excedentul se datorează faptului că Uniunea şi-a extins anul trecut legăturile comerciale cu toţi partenerii săi principali. Exporturile spre Statele Unite au înregistrat un avans de 9.5 la sută, iar spre China de 5,5 la sută, în timp ce importurile din Statele Unite au urcat cu 8,6 la sută, iar din China cu 5,7 la sută.

    Credem în schimburile comerciale deoarece sunt eficiente, afirmă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a ținut să precizeze că aceste schimburi reprezintă mai mult de o treime din Produsul Intern Brut al Uniunii și sprijină peste 36 de milioane de locuri de muncă.

    Uniunea Europeană este de altfel o adeptă a încheierii de acorduri comerciale, văzute ca un factor-cheie de creștere economică.

    Înțelegerea cu Canada, cunoscută sub acronimul CETA, a intrat în vigoare provizoriu în septembrie 2017. Se va aplica pe deplin în momentul în care acordul va fi ratificat de toate statele membre ale Uniunii.

    În vigoare din februarie anul trecut este și acordul comercial cu Japonia, cel mai ambițios document de acest fel încheiat până acum de Uniunea Europeană. Pactul elimină taxe vamale în valoare de un miliard de euro plătite în fiecare an de firmele europene care fac afaceri cu Japonia.

    În schimb, Acordul de liber schimb cu Statele Unite, cunoscut drept Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții, s-a dovedit a fi foarte controversat. Pe timpul negocierilor au apărut îngrijorări legate de standardele de calitate ale unor produse, dar și de soluționarea litigiilor. Discuțiile au fost oprite la sfârșitul anului 2016.

    Nu există negocieri privind comerțul liber nici cu China, dar au loc discuţii pentru încheierea unui acord care să reglementeze investițiile.


  • Comisia Europeană acceptă un nou proiect de acord privind Brexitul – evoluții ale negocierilor

    Comisia Europeană acceptă un nou proiect de acord privind Brexitul – evoluții ale negocierilor

    Saga Brexitului continuă, de data aceasta cu o nouă variantă de acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acesta a fost convenit după negocieri de ultim moment menite să găsească o soluție înainte de 31 octombrie, data la care ar fi trebuit să aibă loc Brexitul.

    Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, a spus că soluția găsistă în urma negocierilor se bazează pe patru elemente:

    Numărul 1: Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de reguli europene, în special în ceea ce privește bunurile. Asta înseamnă că toate procedurile care li se aplică bunurilor vor avea loc la intrarea în Irlanda de Nord și nu în întreaga insulă. În acest scop, autoritățile britance vor fi însărcinate cu aplicarea Codului Vamal al Uniunii în Irlanda de Nord. Numărul 2, dincolo de procedurile care se aplică, există și chestiunea taxelor vamale. Irlanda va rămâne în teritoriul care aplică taxele vamale britanice și, în consecință, va beneficia de viitoarele politici comerciale ale Marii Britanii. Dar, totodată, Irlanda de Nord va rămâne și un punct de intrare pe piața noastră comună.

    Ce am făcut pentru a ocoli această problemă? Autoritățile britanice pot aplica tarife britanice pe bunuri care vin din țări terțe atât timp cât nu există riscul ca, din Irlanda de Nord, să pătrundă pe Piața Comună. Dacă există această posibilitate, a intrării pe Piața Comună, atunci autoritățile britanice vor aplica taxele vamale din UE. Numărul trei, am lucrat asupra chestiunii TVA-ului. Este important ca să nu denaturăm competiția pe Piața Comună. În ceea ce privește acest acest aspect, am reușit să atingem două obiective: să păstrăm integritatea Pieței Comune și să venim, în același timp, în întâmpinarea dorințelor legitime ale Marii Britanii. În sfârșit, numărul patru. Premierii Marii Britanii și Irlandei au vrut să asigure sprijinul democratic pentru aplicarea, pe termen lung, de către autoritățile britanice, a regulilor Uniunii în Irlanda de Nord. La patru ani de la intrarea în vigoare a Protocolului, reprezentanții aleși ai Irlandei de Nord vor putea decide, prin majoritate simplă, dacă să continue să aplice regulile Uniunii în Irlanda de Nord sau nu.




    Noul acord va trebui să fie aprobat de Parlamentul britanic, care l-a respins de trei ori pe cel anterior. Deputații din Camera Comunelor au dat un semnal că, de data aceasta, ar fi dispuși să voteze acordul – însă doar după ce se adoptă legislația care să îl pregătească. Asta înseamnă că este imposibil ca acordul să fie ratificat până pe 31 octombrie. Cu sau fără acord, se pare că Brexitul va fi amânat din nou.

  • Se poate evita un război comercial americano – european?

    Se poate evita un război comercial americano – european?

    Printre temele aflate în atenţia Parlamentului European,
    săptămâna trecută, s-a aflat şi situaţia creată de intenţia Statelor Unite de a
    impune noi taxe vamale pe o serie de produse europene, de la avioane… la brânză.
    Washingtonul se bazează pe hotărârea luată de Organizația Mondială a Comerțului
    care a dat dreptate administrației americane cu privire la acordarea, în
    Europa, de subvenții în favoarea companiei Airbus. În acelaşi timp însă,
    Organizaţia Mondială a Comerţului are în studiu plângeri depuse de partea
    europeană pentru subvenții încasate de producătorul de avioane Boeing în
    Statele Unite.

    Europarlamentarul român Iuliu Winkler, membru al grupului PPE şi
    vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European
    (INTA), ne descrie contextul acestei dispute:

    Traversăm o perioadă de volatilitate extremă în comerţul global.
    Această volatilitate are numeroase cauze. În primul rând, atitudinea
    protecţionistă către care a îndreptat preşedintele Donald Trump politica
    externă şi politica comercială a Statelor Unite, apoi războiul comercial dintre
    Statele Unite şi China, Brexitul… În acest context avem cele două dosare de la
    Organizaţia Mondială a Comerţului: un dosar de subsidii neregulamentare pentru
    Airbus şi unul paralel al producătorului Boeing.


    Statele Unite au informat că vor impune tarife vamale
    suplimentare de 10% pentru avioanele Airbus şi de 25% pentru vinul franţuzesc,
    whisky-urile din Scoţia şi Irlanda precum şi pentru brânzeturile de pe întregul
    continent. În replică, Executivul de la Bruxelles a avertizat că va riposta
    dacă Washingtonul îşi va pune în practică intenţiile. Vicepreşedintele Comisiei
    pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European, Iuliu Winkler, spune însă
    că nu trebuie să se ajungă acolo:


    Trebuie
    găsită o soluţie negociată. Cel mai sănătos pentru companiile ambelor blocuri,
    Uniunea Europeană şi Statele Unite, cel mai sănătos pentru economiile noastre
    ar fi să găsim o soluţie negociată, pentru că în momentul în care, dacă la 18
    octombrie, aşa cum este preconizat, Statele Unite impun noi taxe vamale, pe
    produse foarte diverse, produse alimentare, produse industriale, pe aeronavele
    Airbus, atunci o asemenea măsură americană, în mod obligatoriu, impune
    contramăsuri din partea Uniunii Europene. Măsuri şi contramăsuri… Asta nu
    înseamna altceva decât intensificarea războiului comercial.

    Noi, în Comisia pentru
    Comerţ Internaţional a Parlamentului European, credem că în lumea comerţului global
    trebuie să negociezi în permanenţă, iar interesul pe care îl cauţi trebuie să
    fie interesul economic, deci, până la urmă, interesele cetăţenilor sunt cele
    care trebuie să prevaleze. Într-un război comercial cu tarife comerciale reciproc
    impuse şi care escaladează, de fapt, cel care plăteşte factura până la urmă
    este cetăţeanul, cel care cumpară produse şi servicii mai scumpe. Sunt afectate
    şi companiile ambelor părţi implicate în război, pentru că ele vor avea
    profituri reduse şi astfel sute de mii de locuri de muncă, în Uniunea Europeană,
    dar şi în Statele Unite, pot fi puse în
    pericol.

  • Consiliul Afaceri Externe – Comerţ

    Consiliul Afaceri Externe – Comerţ

    Reforma Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului şi relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană au
    fost două dintre temele discutate la reuniunea formală a Consiliului Afaceri
    Externe – Comerţ, organizată la începutul acestei săptămâni la Bruxelles.

    Consiliul Afaceri Externe – Comerţ reprezintă cel mai înalt for decizional la
    nivelul Consiliului Uniunii Europene privind subiecte aferente implementării şi
    conturării politicii comerciale comune. Statele membre sunt reprezentate de
    miniştrii responsabili pentru domeniul comerţului internaţional, această
    formaţiune a Consiliului reunindu-se, de regulă, de două ori pe an, dar și
    atunci când situația o impune.

    Această reuniune a avut loc sub auspiciile
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a fost condusă de
    ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ștefan-Radu
    Oprea, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru.


    Consiliul Uniunii Europene a decis
    să acorde mandat Comisiei Europene pentru a reprezenta Uniunea Europeană la
    negocierile multilaterale privind comerţul electronic. În luna ianuarie a
    acestui an, cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, Uniunea Europeană
    şi alţi 48 de membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului au decis să demareze
    negocieri pentru instituirea unor norme globale privind comerţul electronic.
    Digitalizarea economiei a schimbat profund modul în care fac comerţ
    întreprinderile şi consumatorii.

    În context, ministrul pentru Mediul de
    Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat al României, Ştefan-Radu Oprea declara: UE se angajează să colaboreze
    cu partenerii săi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru a
    institui un cadru ambiţios şi pragmatic care să garanteze un mediu sigur şi
    previzibil pentru comerţul online.


    La reuniunea Consiliului Afaceri
    Externe – Comerţ a participat și comisarul european pentru Comerţ, Cecilia
    Malmstrom, care a spus: Noi am discutat despre marile
    priorități și despre situația actuală a Organizației Mondiale a Comerțului. În
    același timp, este mult de lucru în ceea ce privește Organizaţia Mondială a
    Comerţului. Așa cum știți, lucrăm pe relaţia cu Statele Unite și cu Japonia.
    Noi am avut săptămâna trecută o întâlnire, pentru a face progrese în multe
    probleme, precum subvențiile din industrie și transferul de tehnologie. Noi am
    discutat în Consiliu despre relația dintre UE și Statele Unite în totalitatea
    ei.


    Am reușit să mă întâlnesc la Paris cu reprezentantul Statelor Unite pentru
    comerț. A fost pentru prima dată de când a fost adoptat mandatul de a
    reprezenta Uniunea Europeană și i-am spus că suntem pregătiți să începem. A
    fost o întâlnire scurtă, dar constructivă. I-am spus că suntem pregătiți pentru
    negocieri, cât mai repede posibil, în concordanță cu declarația comună a
    președintelui Trump și a președintelui Juncker de la 1 iulie, anul trecut.


    În cadrul acestor negocieri, Uniunea
    Europeană urmărește eliminarea, pe bază de reciprocitate, a taxelor vamale la
    produsele industriale, luând în considerare şi sensibilităţile existente la
    nivel european, legate de produsele mari consumatoare de energie.

    De asemenea,
    comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a precizat că sectorul
    agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb
    cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington.


  • Măsuri UE privind importurile de orez

    Măsuri UE privind importurile de orez

    Comisia Europeană a
    reintrodus taxe la importul de orez din Cambodgia
    și Myanmar, care vor scădea în mod constant pe
    parcursul unei perioade de trei ani. Astfel, începând cu 18 ianuarie Uniunea Europeană a
    reinstituit taxa vamală normală aferentă acestui produs, în cuantum de
    175 de euro pe tonă în primul an    , reducând progresiv această taxă la
    150 de euro/tonă în al doilea an și la 125 de euro/tonă în al treilea
    an. Decizia survine unei anchete care a confirmat o creștere semnificativă a importurilor de orez din Cambodgia și Myanmar
    în Uniunea Europeană; această creștere cauzând prejudicii economice
    producătorilor europeni.

    Ancheta, inițiată în martie 2018, a constatat
    că importurile de orez din cele două țări luate împreună au crescut cu
    89 % în ultimele cinci sezoane de cultivare a orezului. În același timp,
    ancheta a constatat că prețurile au fost substanțial mai mici decât cele de pe
    piața UE și că acestea au scăzut în aceeași perioadă. Această creștere bruscă a
    importurilor cu prețuri scăzute a cauzat dificultăți serioase producătorilor de
    orez din UE, într-o asemenea măsură încât cota lor de piață în UE a scăzut
    substanțial, de la 61 % la 29 %.

    Comisarul european pentru comerţ Cecilia Malmström:
    Există o cercetare în ceea ce priveşte aceste importuri şi da, există efecte
    dăunătoare asupra pieţei europene. De aceea am decis să activăm aceste măsuri
    de salvgardare şi aceste tarife. Am ascultat ce a avut de spus Parlamentul
    European, Schema Orice în afară de arme dă scutiri de tarife în cazul
    produselor pentru unele dintre cele mai sărace ţări din lume, excepţie făcând
    produsele de gen arme şi muniţie. Multe ţări au beneficiat economic în ultimii ani,
    inclusiv Cambodgia și Myanmar. Dar există măsuri de salvgardare şi condiţii care
    trebuie respectate. Credem că măsurile pe care le-am decis acum aduc un
    echilibru între interesele noastre şi angajamentul de a ajuta ţările cele mai
    sărace să facă comerţ.

    Cambodgia și Myanmar beneficiază de regimul comercial Totul
    în afară de arme (Everything But Arms – EBA) al UE    , care acordă, în mod
    unilateral, acces fără taxe vamale țărilor cel mai puțin dezvoltate din lume
    (cu excepția armelor și munițiilor). Acesta este un pilon al regimului de
    reducere a taxelor din cadrul sistemului generalizat de preferințe tarifare al
    UE pentru țările în curs de dezvoltare.


  • Acordul comercial cu Japonia a fost aprobat de Parlamentul European

    Acordul comercial cu Japonia a fost aprobat de Parlamentul European

    Firmele europene vor putea exporta în curând mai ușor în Japonia. Din februarie urmează să intre în vigoare Acordul Comercial încheiat de Uniunea Europeană și Țara Soarelui Răsare, iar din acel moment vor fi eliminate majoritatea taxelor vamale.

    Oficial se numește Acord de parteneriat economic, a fost încheiat după după numai 4 ani de negocieri, a fost semnat în vară la Tokio de șeful executivului comunitar, Jean Claude Juncker, și de premierul nipon, Shinzo Abe, și a fost ratificat atât de Parlamentul European, cât și de legislativul japonez.

    Este o declaraţie comună în favoarea comerţului liber şi echitabil și arată că izolarea nu este benefică pentru afaceri, pentru economia globală şi nici pentru muncitori, afirmă Jean Claude Juncker, cu referire la protecţionismul promovat de liderul american Donald Trump.

    Nu este doar cel mai important acord comercial încheiat până acum de europeni. Este cel mai ambițios document de acest fel din lume. Nu există altul pe măsura lui. Creează o zonă de comerţ cu o populație de 630 de milioane de oameni şi care va include o treime din Produsul Intern Brut global. Două dintre marile economii ale lumii se alătură și transmit la unison că relațiile comerciale pot aduce beneficii ambelor părți, atunci când negocierile se desfășoară corect. Noi eliminăm tarifele, ne deschidem piețele și creăm noi oportunități pentru consumatori, dar și pentru companii, spune și comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.


    Iar beneficiile nu sunt deloc de neglijat întrucât pactul va elimina taxe vamale în valoare de un miliard de euro plătite în fiecare an de firmele europene care fac afaceri cu Japonia.

    Pentru exporturile europene de produse agricole, acordul este extrem de benefic. Dispar, de exemplu, taxele vamale pentru multe brânzeturi, precum Gouda şi Cheddar, (care sunt în prezent de 30 la sută), dar și pentru vinuri (în medie de 15 la sută, în momentul de față). Acordul va permite totodată Uniunii să îşi sporească în mod substanţial exporturile de carne de vită și porc.

    În plus, documentul va asigura totodată protecţia în Japonia pentru mai bine de 200 de produse agricole europene de înaltă calitate, aşa-numitele produse care beneficiază de indicaţii geografice.

    Sunt eliminate totodată tarifele și pentru alte produse, precum cele cosmetice, chimice, pentru textile și îmbrăcăminte. Iar comerţul electronic, transportul maritim internaţional şi serviciile poştale vor fi liberalizate.

    În plus, acordul garantează întreprinderilor din Uniunea Europeană accesul la achiziţiile publice din 48 de oraşe mari din Japonia şi elimină obstacolele din calea achiziţiilor publice în sectorul feroviar.



    Documentul include, pentru prima oară, și un angajament în favoarea respectării Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice.

    În același timp, pactul are și un capitol referitor la întreprinderile mici și mijlocii, deosebit de important îm condițiile în care 78 la sută dintre exportatorii actuali către Japonia sunt firme de acest fel.

    După ratificarea de către Parlamentul European și legislativul nipon, acordul are acum nevoie de aprobare din partea statelor membre ale Uniunii. Responsabilii europeni consideră însă că formalitățile rămase vor fi efectuate în timp util, astfel că acordul va putea intra în vigoare de la 1 februarie.

  • UE este pregatită dacă SUA impun taxe pe importurile de autoturisme din Uniune

    UE este pregatită dacă SUA impun taxe pe importurile de autoturisme din Uniune

    Uniunea Europeană este pregătită să ia măsuri, dacă Statele Unite decid în cele din urmă să impună taxe vamale pentru importul de automobile din spaţiul comunitar, afirmă comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom.

    Cecilia Malmstrom a făcut aceste declarații la Innsbruck, în Austria, unde zilele trecute a avut loc o reuniune a miniștrilor europeni ai comerțului. Întrevederea a avut ca teme principale modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, cerută insistent de tot mai multe țări, şi relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, aflate în momentul de față într-un armistițiu fragil în plan comercial.

    Și pentru că disputa începută în primavera nu este încă lămurită definitiv, Cecilia Malmstrom atrage atenția că există încă riscul ca Statele Unite să impună taxe vamale pentru autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene: Dacă vor apărea taxe vamale pentru automobile, dar țin să menționez că nu este o chestiune iminentă pentru că ancheta nu este finalizată în Statele Unite, suntem pregătiți să acționăm. Aceste taxe chiar ar putea apărea, așa că noi, cei de la Comisia Europeană, suntem în dialog cu țările membre și pregătim împreună o listă cu produse pe care le vom taxa. Această listă este așadar în pregătire, nu am finalizat-o încă, sperăm să nu ajungem în această etapă, dar dacă lucrurile merg în această direcție, vom acționa. Am transmis clar și Statelor Unite că vom lua măsuri.

    Ancheta la care se referea Cecilia Malmstrom a fost cerută de președintele american, Donald Trump la sfârșitul lunii mai. Liderul de la Casa Albă vrea să afle ce impact au importurile de autovehicule asupra securității Statelor Unite. Un raport pe această temă ar urma să fie dat publicității la începutul anului viitor.

    O lună mai târziu, în iunie, liderul american a avertizat că ia în calcul taxe vamale de 20 la sută pentru autovehiculele produse în Uniunea Europeană.

    Iunie a fost chiar luna de vârf a disputei comerciale americano-europene. A început cu decizia Statelor Unite de a impune taxe vamale de 25 la sută pentru importurile de oțel din Uniunea Europeană și de 10 la sută pentru cele de aluminiu. A continuat apoi cu reacția Bruxelles-lui, care a decis, ca măsură de retorsiune, suplimentarea tarifelor vamale pentru o serie de produse americane, precum whisky, motociclete , suc de portocale, haine sau încălțăminte.

    Sfârșitul lunii iulie a adus însă armistițiul fragil, o dată cu întâlnirea de la Washington dintre preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Cei doi au ajuns atunci la un acord privind relaţiile comerciale bilaterale, iar liderul american a dat asigurări că ţara sa va colabora cu Uniunea Europeană pentru reducerea barierelor şi creşterea comerţului cu servicii și produse. Potrivit lui Donald Trump, Uniunea Europeană va achiziţiona mai mult gaz petrolier lichefiat din Statele Unite.

    La rândul său, Jean Claude Juncker a anunţat că a convenit cu Donld Trump ca Uniunea Europeană şi Statele Unite să nu îşi impună reciproc noi tarife în timpul negocierilor. Inclusiv în ceea ce priveşte automibilele şi piesele de schimb.


  • Jurnal românesc – 6.07.2016

    Jurnal românesc – 6.07.2016

    Noul ministru delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni
    trebuie să accelereze informarea românilor din diaspora privind viitoarele
    alegeri, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara – a declarat, marţi,
    premierul Dacian Cioloş, după ce a nominalizat-o pentru acest portofoliu pe ambasadoarea
    României în Canada, Maria Ligor. Diplomat de
    carieră cu stagii în Belgia şi Luxemburg şi fost ambasador în Spania, în perioada 2006-2011, doamna
    Ligor cunoaşte bine, a precizat şeful Guvernului, atât diaspora românească din
    Uniunea Europeană, cât şi pe cea de peste Ocean. Predecesorul ei în fruntea
    departamentului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că pentru el a fost o plăcere să facă parte dintr-o echipă de
    profesionişti şi i-a mulţumit premierului pentru încrederea pe care i-a
    acordat-o. Odată cu Stoenescu, au fost remaniaţi titularii de la Transporturi,
    Dan Costescu, Comunicaţii, Marius Bostan, şi Educaţie, Adrian Curaj. Acesta
    este cea mai amplă remaniere operată în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat
    în noiembrie 2015.




    Bucureştiul şi Sofia au anunţat că nu vor ratifica acordul
    comercial Uniunea Europeană-Canada până când autorităţile de la Ottawa nu vor reglementa
    regimul de vize pentru cetăţenii români şi bulgari. Oficialii români şi bulgari
    califică drept discriminatoriu tratamentul aplicat de Canada cetăţenilor lor în
    materie de vize. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declarase
    că, după cinci ani de negocieri, documentul trebuie ratificat în octombrie.
    Executivul comunitar a asigurat Bulgaria şi România, singurele ţări membre ale
    Uniunii ai căror cetăţeni au nevoie de vize canadiene, că depune eforturi
    pentru a rezolva problema, însă a afirmat că aceste state nu ar trebui să
    amestece disputa legată de vize de acordul comercial.




    Membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie au
    fost, marţi, în grevă timp de o oră, la începutul programului de lucru. Acţiunea
    a fost susţinută de circa 30 de mii de funcţionari publici din primării şi consilii
    judeţene din toată ţara, care cer mărirea salariilor cu 25%, acordarea de
    tichete de masă şi vouchere de vacanţă. Protestatarii atenţionează că, dacă
    revendicările nu le vor fi soluţionate, vor face grevă de o zi săptămâna
    viitoare şi vor declanşa o grevă generală pe termen nelimitat din 19 iulie.




    Taxele vamale impuse de Rusia produselor agricole din Republica
    Moldova după ce aceasta a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană,
    posibilitatea reluării exporturilor şi cooperarea în domeniul energetic au
    figurat pe agenda discuţiilor pe care vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, le-a
    purtat, marţi, cu oficiali de la Chişinău. Ministrul Economiei, Octavian
    Calmîc, a deplâns faptul că relaţiile comerciale bilaterale au fost în declin
    în ultimii ani şi şi-a exprimat speranţa că acestea se vor revigora după
    semnarea unei aşa-numite foi de parcurs în acest sens. De la Chişinău, Rogozin
    a plecat la Tiraspol, pentru a se întâlni cu liderii separatişti din
    Transnistria. El revine, astfel, în locul în care, în
    1992, a luptat cu arma în mână de partea rebelilor secesionişti. Cooptat,
    ulterior, în anturajul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, Rogozin a
    devenit celebru pentru declaraţiile sale vehement anti-occidentale şi anti-româneşti. El i-a etichetat drept fascişti pe
    cetăţenii României şi Republicii Moldova şi a ameninţat cufolosirea unui bombardier
    strategic rusesc după ce Bucureştiul şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul
    său.

  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor — în state necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale. De asemenea, este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană.



    Obiectele având caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri. De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun — cel mult 400 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie proporţională a acestor produse diferite.



    De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade — cel mult un litru, sau alte băuturi alcoolice şi vinuri — cel mult 4 litri. Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile alcoolice. La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic.



    Aceste bunuri culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export, definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură. În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale.



    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.