Radio România Internațional

Tag: taximetrie

  • Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă

    Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă

    Proiectul de
    Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de
    ridesharing în România a fost pus în dezbatere publică. După mai multe zile de
    discuţii, reprezentanţii companiilor de transport alternativ au anunţat că au
    ajuns, joi, la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte
    proiectul de Ordonanţă de urgenţă dedicat aplicaţiilor de profil din România.
    Noile reglementări vor asigura condiţii egale de autorizare între aplicaţiile
    de transport alternativ şi companiile de taxi.

    Potrivit textului, deţinătorii aplicaţiilor
    vor fi obligaţi să obţină autorizaţie de la Ministerul Comunicaţiilor, iar
    şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice similare cu cele
    ale taximetriştilor. Autorizaţia
    devine valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de
    50.000 de lei către ministerul de resort. Totodată, operatorul va trebui să
    obţină şi o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială
    a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde
    îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se
    eliberează pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de
    transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autoturismele cu care se
    efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să
    aibă maxim 5 locuri; să aibă inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la
    fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice
    privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform
    destinaţiei; să deţină copia conformă a autorizaţiei pentru transportul
    alternativ.

    De asemenea, în trafic, autoturismele acceptate pe platforma
    digitală vor avea afişate pe parbriz, un ecuson, numărul de înmatriculare al
    autoturismului şi denumirea platformei. Documentul mai precizează că şoferii
    care nu vor avea autorizaţie vor fi sancţionaţi cu amendă. În România, sute de mii de oameni au semnat o
    petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing. Potrivit
    acestora, efectele lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de
    şoferi nu mai au venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o
    maşină, fie trebuie să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Acest
    proiect de ordonanţă de urgenţă a apărut după ce companiile de transport
    alternativ au cerut reglementarea serviciilor lor pentru a putea funcţiona în
    continuare. De partea lor, companiile de taximetrie din România, criticate
    constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuză firmele de ridesharing că
    funcţionează ilegal.

  • Reglementări privind taximetria

    Reglementări privind taximetria

    Pe piaţa românească a taximetriei s-a instalat un armistiţiu fragil. Modificările operate de Guvern la legea care reglementează acest domeniu au intrat în vigoare. Adoptate ca urmare a protestelor vehemente ale taximetriştilor aşa-zicând profesionişti, acestea elimină sintagma în mod repetat, despre care poliţiştii spuneau că împiedică sancţionarea în mod real a şoferilor ce făceau taximetrie mascată, cu sau fără ajutorul aplicaţiilor pentru telefoanele mobile. De acum, un conducător auto care face transport de persoane contra cost, dar fără licenţă de taximetrie clasică, poate fi amendat pe loc, iar maşina sa nu mai poate fi folosită pentru jumătate de an.



    Purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere din Poliţia Bucureşti, Andra Arsintescu, pentru Radio România În cazul în care nu au autorizaţie de transport în regim taxi sau închiriere, se vor sancţiona cu amendă cuprinsă între 25.000 de lei (peste 5000 de euro) şi 50.000 de lei (peste 10 mii), iar în cazul în care autorizaţia de taxi sau închiriere nu este valabilă, sancţiunea este cuprinsă între 1.000 (circa 200 de euro) şi 5.000 (circa o mie) de lei. Pe lângă sancţiunile acesta, se suspendă şi dreptul de a utiliza autovehiculul, ridicându-se şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare, pe o perioadă de şase luni.



    Membrii Executivului au dat asigurări că vor emite un nou act normativ care să reglementeze piaţa de transport alternativ, de tip Uber sau Clever. Un astfel de proiect încă este în lucru la Ministerul Transporturilor, întârzierea fiind provocată, spun reprezentanţii acestuia, de căutarea unor soluţii juridice care să asigure un regim nediscriminatoriu pe piaţă. Reprezentanţii aplicaţiilor alternative de taximetrie afirmă că activitatea lor nu va fi închisă, dar că rămâne la latitudinea şoferilor dacă mai ies sau nu pe traseu. Sancţiunile aspre pentru utilizatorii platformelor digitale ce intermediază curse au apărut după luni de presiuni insistente ale companiilor de taximetrie clasică. Mii de angajaţi ai acestora, cu tot cu maşinile din dotare, au pichetat, în repetate rânduri, sediul Guvernului, pentru a cere eliminarea concurenţei, pe care o calificau drept neloială. Ceea ce, cu un termen generic, ei numeau şoferii Uber nu aveau obligaţii legale similare cu ale taximetriştilor şi, mai grav, veniturile lor nu erau fiscalizate.



    Războiul taxiurilor a provocat pasiuni şi printre clienţi. Mulţi acuză proasta creştere a taximetriştilor clasici, evaziunea pe care ei înşişi o practică neeliberând bonuri fiscale. Sunt, de asemenea, celebre şmecheriile la care recurg aceştia pentru a lua mai mulţi bani, fie urmând trasee ocolite, fie modificând contorul de la bord cu celebrul dispozitiv contrafăcut, numit argotic ,,maimuţa, care măreşte artificial costul călătoriei.