Radio România Internațional

Tag: Team Romania

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

Interconectoru di gazi anamisa di Românie și Sârbie
Ministrulu românu ali Energhie, Sebastian Burduja, simnă, stâmâna aesta, deadun cu ministrulu a Mademilor ş-ali Energhie ditu Sârbia viținâ, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul di Achicâseari ti Proiectul di Adrari a Interconectorlui di Gazi anamisa di Românie şi Sârbie. Dauli vâsilii va s-adarâ gaireț ta s-ahurheascâ s-lu adarâ di anlu ți yini ș-va s-hibâ bitisit pânâ di 2028. Proiectul easti unâ jgllioatâ mari ti anvârtușarea a securitatillei energheticâ a daulor vâsilii ş-ti integrarea reghionalâ a pâzărlor, pritu diversificarea a călliurlor di zaire/psunsirillei. Uidisitu cu ministrulu Burduja, pritu aestâ investiţie, tuț româñilli va s-veadâ hâiri: unâ pâzari cama competitivâ, ți va s-ducâ la un pâhă ma ñic ti consumatori, securitati energheticâ, tindearea a sistemilor energhetiți şi fâțearea ma largâ a zairelui. Proiectul va s-conecteadzâ sistemlu di transportu a gazilor naturali dit Sârbie cu magistrala BRUA dit Românie.

Yiatrisi loati di poliție preventiv ti vâtâmari minduitâ di ninti
Instanța apruche câftarea a procurorlor ti loarea di poliție, preventiv, ti 30 di dzâli, a dauâ yiatrisi di la un spital ditu București, acuzati că lu vâtâmarâ pi unu pacientu internatu la terapie intensivâ. Anchetatorlli dzâcu că pacientul di 54 di añi, eara pi halâ multu lai, avea intratâ tu stop cardio-respirator, dicara âlli ñicurarâ dinapandica doza di noradrenalinâ, unâ substanţâ di thimelliu tu terapia intensivâ, cu rolu di țâneari a tensiunillei arterialâ. Tu idyiul dosar fu acuzatâ ş-unâ asistentâ medicalâ ti mârtirie mincinoasâ. Procurorlli dișcllisirâ unu dosaru penalu ti infracţiunea di vâtâmari calificatâ, dicara, tu apriru, apruchearâ unâ hâbari di la unâ asistentâ medicalâ a spitallui ti moartea a 17 pacienţâ tu kirolu 4-7 di apriru tu secţia ATI.
Reacția a autoritățlor la plândzerlli tu ți mutreaști actili di arușinari a featiloru tu mediulu universitaru
Chivernisea di București apufusi s-alâxeascâ nomlu tu ți mutreaști actili di arușinari a featilor ș-da izini la plândzeri anonimi / iu nu s-cunoaști numa şi s-aproachi misuri ți s-aibâ angâtanu di victimi. Easti reacția a autorităţlor la catastisili raportati tu kirolu ditu soni tu mediulu universitaru ditu Românie – iu studenti di ma ninti adusirâ tu spaţiulu publicu acuzaţii ti trei profesori universitari, iara ti niscânțâ furâ dișcllisi și dosari la poliţie. Unlu di elli, Alfred Bulai di la SNSPA, fu scosu di pi scamnul di cumânduseari a facultatillei, anda alanțâ doi – Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti şi Marius Pieleanu di la SNSPA, câftarâ elli singuri s-hibâ scoși ditu activitati. Kirolu di consultari publicâ ti proiectul a Ministerlui a Educaţillei tu ți mutreaști nomlu a comisiilor di eticâ universitarâ fu faptu ma lungu pânâ tu dzuua di 23 di augustu. Uidisitu cu documentul, reclamaţiile ti abuzuri i âncâlcări a nomlui pot s-hibâ dusi ş-anonim (fârâ s-hibâ cânâscutâ numa) la registratura ali instituţie universitarâ.

Unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’
Executivlu apruche, gioi, unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’, ți ari unu bugetu di aproapea 450 di miliuni di evradz ti nai ma multu ținți añi. Programlu ari dauâ componenti: unâ di acțes la cursuri di formari ti tinirlli sum 30 di añi, iara daua easti ti ațelli ți au 30-35 di añi ți vor s-adarâ unâ emburlâki. Start Up Nation easti ti tinerlli antreprenori, cata cum ș-ti ațelli ți bâneadzâ tu zoni oarfâni i facu parti ditu categorii cu ma pțânâ tihi. Proiectul easti coordonat di Ministerlu ali Economie, iara ministrul di resortu, Radu Oprea, dzâsi că, estanu, va s-da ma mulțâ pâradz ti cathi partițipantu andicra di añilli di ma ninti. 80% suntu fonduri evropeani şi 20% di la bugetlu di stat.

Unâ nauâ ediție a festivallui UNTOLD
Cluj-Napoca, tu arațili-ascâpitata ali Românie, s-dizvârteaști unâ nauâ ediţie a festivallui UNTOLD. Tu ațeali patru dzâli di festival, cama di 250 di artişțâ ditu Românie şi ditu tutâ lumea va s-da conțerti pi ațeali optu sțeni a evenimentului. Prit elli ari ș-cântâtori multu cânâscuț ți au cântatâ ș-ma ninti tu Românie, cata cum leghenda pop rock Lenny Kravitz ică DJ-lu Salvatore Ganacci, ama și niscânțâ ți yinu ti prota oarâ aua, cum easti britaniclu Sam Smith i Burna Boy – singurlu artistu africanu ți avu dauâ evenimenti sold-out, doi añi arada, pi London Stadium. UNTOLD, festival ți easti pi locul 3 tu clasamentul a aților 100 nai ma mărli festivaluri, adunâ cathi anu fani ditu tuti kioșili a lumillei.

Bilanțu di etapâ ti sportivii româñi la Agiocuri Olimpiți
România lo, pânâ tora, la Agiocuri Olimpiți di vearâ di Paris, optu nișeñi – trei di malmâ, patru di asimi ş-unâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liberu, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu şi echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ, halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Tu soni, bâcârea u lo David Popovici la 100 meatri liberu.

Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Aurica Piha

11 August 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

Andamusea ali diplomație româneascâ 2024
“România agiumsi, tu dechenilu dit soni, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati” – cundille caplu a statlui român, Klaus Iohannis, la Andamusea di cathi An ali Diplomație Românâ, ți-ll adună ti dauâ dzâli București șefañilli di misiuni diplomatiți, șefañilli a ufițiilor consulari şi directorlli a institutilor culturali româneşțâ. Prezidentul lâ dzâsi a diplomaţlor româñi că mărlli scupadz di politicâ externâ armân ma largu anvârtușearea a rollui şi a influenţâllei tu UE şi tu NATO, fâțearea ma ahândoasâ a parteneriatlui strateghic cu SUA şi diversificarea a dialoglui bilateral cu partenerlli di pi tuti continentili.
Klaus Iohannis dzâsi că andrupaști ma largu proțeslu di lârdzeari ali UE, iara ca stat membru al NATO, Bucureștiul ari un rol constructiv şi di factor ți s-țânâ tu zigâ, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati. Ș-aderarea la Schengen fu adusâ aminti la andamusea a diplomaţlor româñi, prezidentul cundille că scutearea a controalelor şi la sinurli terestri armân un scupo di amprotusa. Idyealui ș-aderarea a vâsilillei la OCDE, contextu tu cari șeflu a statlui angâsâi la criștearea a gairețlor interinstituţionali ti bitisearea cu hâiri a aluștui proțes tu nai ma șcurtul chiro.

România și trițearea la energhia veardi
“Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi competitivitati economicâ va s-putem s-adrăm jgllioata dit soni ti alantu scupo di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu arastea a andamusillei a Parteneriatlui ti Lucru Deadun Transatlantic tu Energhie şi Climâ di București, iu loarâ parti reprezentanţâ a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti. România ș-feați ma buni capațitățli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria și Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan și Georgia, iara ta s-agiungâ ma sârcoasâ la şocuri reghionali ică globali investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi caftâ fâțearea diplâ a capațitățlor nucleari, dzâsi nica premierlu.
Aestu adusi aminti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor ditu Amarea Lai și scoasi tu migdani andruparea datâ di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ. Tu arada a forumlui fu simnatâ ș-unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ di ma ninti pi cârbuñi easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ.

Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ tu Românie
Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ furâ aflati aproapea di localitatea Plauru di Tulcea (câsâbă tu not-apirita ali Românie), dupâ atacurli ditu noaptea di marţâ câtâ ñercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ ditu Ucraina, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ di București. Alti trei droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu şi gioi noaptea, cându Arusia ahurhi diznău atacurli. Tu ațeali dauâ nopţâ, a duñeauâllei ditu reghiuni âlli si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români pitricurâ aeronavi militari ta s-mutreascâ și s-monitorizeadzâ ți s-fați. A omlui ți u ari borgea ti emburlâchi ali Ambasadâ Aruseascâ Bucureşti âlli si gri la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autoritățlli români câtâyursescu sertu aesti aguderi militari şi fu cundillat caracterlu iresponsabil a lor. Tu arada a llei, NATO dzâsi că nu veadi tu aesti goadi militari niți un semnu di vârâ atacâ faptâ castine di Moscova pisti teritoriul ali Alianţâ, un comentariu ți lu ari adratâ ș-tu alti ahtări arădz.

Xeri mari tu Românie
Ti ispetea a xerillei mari, apa s-da maș ti niscânti sâhăț tu ândauâ suti di câsâbadz ș-hori ditu Românie. Mulțâ agricultori dzâc că-și chirurâ birchetea, ma multu aclo iu nu pot s-adapâ loclu, iara ta sâ-lli agiutâ oamiñilli zñipsiț, autoritățli zburăscu cu bănțâli ta s-aflâ cearei ti anvâlearea a ratilor ș-a tocurlor la creditili ti fermierlli ți vedu zori di sibepea a xerillei. Aesti lucri s-fac anda loclu zñipsit pânâ tora easti di vârâ dauâ milioani di ihtări la misur ș-oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu ş-rapiţâ. Hâbărli di la spețialişțâ nu suntu ici buni niți ti chirolu ți va s-yinâ. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari ditu vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iar spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că tendinţa di scâdeari va s-ducâ ninti. Debitlu ali Dunâ tu intrata tu vâsilie easti sum media multianualâ a meslui alunar, ama nu sunt cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodâ.

Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți
“Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți easti unâ furñie di pirifañ ti noi tuţ şi hiu siyur că tu aesti dzâli amplini di emoţii va s-him cama aproapea un di alantu. Sportul fați parti ditu ațea ți him noi ca mileti, identitati dezvoltatâ şi adratâ cama di unâ etâ, cu rezultati ți armasirâ ș-adzâ reperi la livel internaţional”, dzâsi prezidentul Klaus Iohannis Paris, gioi, la inaugurarea a Casâllei ali Românie, dișcllisâ la sediul ali Ambasadâ ali Românie tu Franție/Galie, cu unâ dzuâ ninti di țeremonia di ahurheari a Agiocurlor Olimpiți di Vearâ. “Sportivlli ți suntu Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu ali protâ nișani ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţie/Galie, dzâsi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu câ, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ nișani di bâcâri, iara noi avem tora mșata borgi s-duțem ma largu aestu pirmith di avuțari a yiștearillei ali Românie cu ma multi nișăñi olimpiți și s-nâ hârsim di unâ nauâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di cama analtul livelˮ. Lotlu ali Românie la astrițearea ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu easti adrat ditu 106 sportivi.

Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

droni, Agiocurli Olimpiti Paris 2024, Klaus Iohannis, MApN, Arusia, Team Romania

28 July 2024
Prota parti ali Team România, Paris

82 dit ațelli 107 sportivi ditu echipa olimpicâ ali Românie la XXXIII-a ediţie a Agiocurlor Olimpiți di vearâ agiumsirâ, duminicâ, Paris, cu unâ aeronavâ ți u ari di pțânu chiro numa „Nadia Comâneciˮ ca semnu di tiñie ti gimnasta românâ, a curi âlli si dzâți și „zeița di Montrealˮ. Azbuirarâ tu Frânţie/Galie loturli di canotaj, ânot, gimnasticâ artisticâ, tenis di masâ, polo pi apâ, box, ciclismu, scrimâ, yachting şi tir cu arcul.

Prezidenta ali Aghenţie Naţionalâ ti Sportu, canotoarea di ma ninti Elisabeta Lipâ: “Cara s-mi antribaț cându tricurâ aeșțâ trei añi nu ştiu s-vâ spun, ama mea că vini oara a vdzearillei, oara a anchisearillei ali delegaţie a Românillei la Agiocurli Olimpiți. Emoţiili sunt ca atumțea cându concuram. Sportivlli au tutâ andruparea a noastâ.”

Anda avionlu deadi di loc, Paris, ambasadoarea ali Românie tu Franţie/Galie, Ioana Bivolaru, lâ yinși dininti, iara sportivlli ş-antrenorlli apruchearâ acreditărli, dapoaia s-dusirâ la locurli iu va s-șadâ. Maș ânotâtorlu David Popovici ş-canotorlli șed nafoarâ di Hoara Olimpicâ.

David Popovici: “Easti ahântâ zori s-ti califiț la Agiocurli Olimpiți. Dirmi, tutâ lumea azburaști di performanţi, di medalii ş-achicâsim aestu lucru, ama easti unâ performanţâ ahât mari maș ta s-ti califiț aoa. Ş-vream s-filisescu aestâ arasti ta s-lâ dau hiritimari la tut ațelli ți suntu aoa. Iara, tu ligâturâ cu tuti aştiptărli ți li ari mass-media i oamiñilli di la noi – noi him sportivi ş-avem scupadz, nu nâ lom dupâ aştiptări. Tihi bunâ a nauâ ș-avem umutea că va v-aibâ hari!”.

Tu dzâlili ți yinu, va s-agiungâ Paris şi reprezentanţâlli ali României la canoe, atletismu, halteri, tenis, alumti, ghimnasticâ ritmicâ, judo şi triatlon. Prit sportivlli cu şansi mări la medalii easti şi Bernadette Szocs, agiucâtoari di tenis di masâ tu top 10 mondial: “Dedu s-adar ma bun dip tut ți șteam că nica lipseaști. Dedu tut. Hiu multu hârsitâ ș-pirifanâ ti tut ți adrai ta s-hiu etimâ ti Agiocurli Olimpiți. Tora, mizi așteptu s-ahurhescu s-dau tut și s-pot s-lliau medalia olimpicâ multu aştiptatâ.”

Sportivilli di Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu a protâllei medalie ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţâ/Galie, dzâsi şi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu că, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ medalie di bâcâri, iara a nauâ nâ yini tora mșata misiuni ta s-duțem ma largu aestu pirmith ti anami, ta s-adrăm ma avutâ yișterea ali Românie cu ma multi medalii olimpiți și s-nâ hârsim di unâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di nai ma analtul livelˮ.

Agiocurli Olimpiți di Paris va s-ahurheascâ tu dzuua di 26 di alunar, iara preacllea di canotori Ionela şi Marius Cosmiuc, ți suntu ancurunaț, va s-poartâ hlambura ali Românie la țeremonia di dișcllideari. Compeția va s-bitiseascâ tu dzuua di 11 di augustu.

Autor: Leyla Cheamil
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

23 July 2024