Tag: teatre

  • Cultura în zilele noastre

    Cultura în zilele noastre

    În decembrie 2010 era publicat în Monitorul Oficial al României legea care instituia Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie. Inițiativa aparținea unui număr important de parlamentari social-democrat, cărora li s-a alăturat liberalul Mircea Diaconu. Actor cunoscut, Mircea Diaconu a fost și europarlamentar pentru un mandat, fiind vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație, calitate în care a reușit să fie instituit programul „Europa creativă”, ce se va încheia în 2027. Mircea Diaconu ne-a părăsit în urmă cu o lună.

    Revenind la sărbătoarea instituită prin legea din 2010, nu este vorba de o ”zi națională”, care dă altă încadrare evenimentului, ci o ”zi” a Culturii Naționale. Se recomandă ca în această zi să fie organizate evenimente culturale cât mai diverse. Ziua de 15 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua de naștere trecută în actele lui Mihai Eminescu, cel mai important poet al românilor. Eminescu a scris cel mai lung poem de dragoste, ”Luceafărul”, și opera sa, cu intensă semnificație filosofică, este apreciată și tradusă în întreaga lume.

    Deși a trăit doar 39 de ani, Eminescu a avut o activitate literară impresionantă, fiind poet, prozator, dramaturg și jurnalist. A avut preocupări de pionierat în economie și statistică iar cronica lui din 1876 ne permite să stabilim cu exactitate când a avut loc prima reprezentație teatrală a unei trupe profesioniste de limbă idiș din lume, cea înființată de Avram Goldfaden la Iași, în acel an. Republica Moldova, stat cu populație majoritar românofonă, și istoria ne explică clar de ce este așa, are o Zi a Culturii Naționale și ea este sărbătorită tot pe 15 ianuarie, Eminescu fiind poetul național și al românilor de la est de Prut. Mai mult, dat fiind aniversarea de 175 de ani de la naștere a poetului, 2025 a fost declarat, la propunerea Academiilor de la București și Chișinău, ”Anul Mihai Eminescu”.

    Cultura a ocupat un loc aparte în viața românilor, cu un accent special în timpul comunismului. Creația nu era liberă atunci astfel că erau create tot felul de subterfugii pentru ca mesajul să fie transmis. Represiunea era strictă și România lui Ceaușescu nu se poate lăuda că, uneori, regimul lăsa lucrurile mai relaxat, pentru a nu genera revoltă. Mesajele erau codificate, mulți creatori de cultură au fost nevoiți să părăsească țara, alții au renunțat, au fost pedepsiți sau și-au pierdut chiar și viața. În același timp, restricțiile de tot felul au făcut din cultură un refugiu pentru celor atrași de fenomenul cultural, de artă și literatură.

    După Revoluția din dcembrie 1989, de la care au trecut deja 35 de ani, românii au fost liberi să se dedice culturii, creației sau fenomenului pe care îl numim ”consum cultural”. Sunt numeroase poveștile de succes ale românilor în lumea internațională a culturii de înaltă valoare, iar în România creația a înflorit în libertate. Pandemia recentă a fost încă un fenomen ciudat cu efecte ce trebuie analizate asupra culturii și civilizație, acum fenomene globale ale umanității. Creația dar și consumul cultural s-au extins dar cunoscut și forme sau aspecte noi, legate în special de sfera IT.

    După ani chinuitori în care s-a călătorit virtual și tot virtual au fost vizitate marile muzee ale lumii, oamenii se întorc la realitatea palpabilă, sau vizibilă pe simeze. Concertele fac săli pline, cărțile rămân tipărite, pictura este pusă în ramă și în expoziție, sunt formele reale ale creației culturale pe care civilizația le propune și le generează. Desigur, conjuncturile economice au afectat repede și consistent creația și consumul cultural și acest aspect va deveni tot mai vizibil în acest an. Orice criză, mai ales cu trăsături de criză complexă, inclusiv socială, afectează viața culturală dar punerea culturii pe locuri prioritare în guvernare este o necesitate și un semn de dezvoltare a societății și a civilizației.

  • Klaus Iohannis, declaraţie de presă la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis, declaraţie de presă la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis a declarat, miercuri seară, la Cotroceni, că organizarea
    alegerilor nu va duce la creșterea numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus, dacă se respectă normele sanitare.


    Pe 27 august debutează
    campania pentru alegerile locale. Este pentru prima dată când campania și
    alegerile se vor desfășura în condiții excepționale. O premieră pe care nu și-a
    dorit-o nimeni, dar la care trebuie să ne adaptăm cât mai bine cu putință.
    Trebuie să le organizăm în condiții de maximă siguranță sanitară. Acest lucru
    este posibil, dacă vom respecta un set de reguli

    Președintele a dat exemplul altor țări care au organizat alegeri în pandemie fără un impact negativ. Un scenariu cu risc zero nu există, dar dacă se respectă anumite reguli, riscul poate fi redus la minim Șeful statului a precizat că a solicitat Guvernului să demareze o campanie de informare a cetățenilor.



    Fac apel la responsabilitate, mă adresez celor care candidează și echipelor. Nu îi expuneți pe oameni! Orice
    încălcare a normelor va trebui drastic sancționată. Toate procedurile sunt
    gândite pentru a facilita accesul la urne a fiecărui cetățean cu drept de vot.




    Este foarte dăunător să amâni pe termen nedefinit alegerile. Ele
    reprezintă fundamentul democrației. Democrația nu poate fi suspendată sau pusă
    între paranteze.
    Să nu uităm că alegerile
    locale au fost deja amânate. Acum știm care sunt măsurile de protecție care
    limitează transmiterea, de aceea putem avea un proces electoral corect, care se
    poate desfășura în siguranță




    Dragi români, este important ca voi să
    decideți cine va conduce comunitatea. Este esențial să facem tot ce ține de noi
    pentru ca democrația să fie protejată în această perioadă
    , a declarat Klaus
    Iohannis.




    Președintele Iohannis a vorbit și despre deschiderea restaurantelor și
    teatrelor, care s-ar putea produce de la 1 septembrie.


    Sunt 2 domenii în care consider că este cazul să se reia
    activitatea atât cât se poate.




    Primul sector, și aici recunosc că este
    un sector la care țin, este zona culturală. Teatrele și cinematografele se vor
    putea deschide cu 1 septembrie, în condiții de siguranță. Mă refer la locuri
    libere, la purtarea măștii. Dar cred că e important să se reia actul de
    cultură. Ce am fi fără cultură?


    Al doilea sector este sectorul HORECA, în special funcționarea
    restaurantelor. Cu 1 septembrie, în anumite condiții, restaurantele se pot deschide.
    Specialiștii vor stabili mâine un prag, o cifră care descrie riscul de
    infectare, iar acolo unde va fi depășit, se va restricționa funcționarea
    restaurantelor în interior. Toate aceste detalii vor fi făcute cunoscute
    publicului.


    Aceste 2 sectoare sunt
    importante. Cred că după ce am învățat cum să ne comportăm în pandemie, putem
    face acest pas. Nu ne întoarcem la normalitate, dar putem face următorul
    pas, a declarat Klaus Iohannis.



  • Ludovic Orban, despre condițiile începerii noului an școlar

    Ludovic Orban, despre condițiile începerii noului an școlar

    Premierul Ludovic
    Orban, a vorbit, luni seară, la o
    televiziune particulară, despre condițiile reînceperii anului școlar cât și
    despre reluarea vieții culturale.




    Primul anunț este că vom aplica o
    singură unitate de măsură la nivel național. În funcție de răspândirea
    virusului, acolo unde nu există o răspândire semnificativă în comunitate,
    conform indicatorului de cazuri la 1000 de locuitori, acolo școala va începe
    față în față. Acolo unde va fi un risc mediu elevii vor începe prin rotație,
    iar acolo unde este o răspândire comunitară extinsă, elevii vor începe școala
    online




    Primul ministru a
    anunțat că toți elevii din România vor purta mască, indiferent de vârsta lor.
    Față de țările din Europa care au decis ca elevii din ciclul primar și
    preșcolarii să nu poarte măști de protecție, România va impune purtarea măștii
    pentru toți elevii și profesorii.


    Pe de altă parte, Orban a spus că nu
    este corect să fie asigurate măști pentru toți elevii. El a explicat că vor fi
    asigurate măști pentru elevii care provin din familii vulnerabile, iar pentru
    cei cu posibilități este responsabilitatea părinților să le achiziționeze măști.


    Astăzi am adoptat OUG prin care alocăm
    175 de milioane de euro pentru educație. Circa 100 de milioane de euro vor fi
    destinați achiziției de tablete. Acolo unde nu vor fi suficiente tablete,
    autoritățile locale pot achiziționa în completare numărul de tablete, iar noi
    vom deconta. De asemenea, 50 de milioane de euro vor fi alocați pentru măști,
    dezinfectanți, mănuși etc. Alți 25 de milioane sunt pentru achiziționarea de
    sisteme sanitare, ca de exemplu în școli care nu au grup sanitar


    Am solicitat modificarea Legii 55, lege
    prin care s-au blocat angajările pentru că avem nevoie de personal medical, de
    personal didactic auxiliar, a mai spus Ludovic Orban.






    Premierul a anunțat că
    cel mai probabil săptămâna aceasta se va decide redeschiderea restaurantelor,
    teatrelor și cinematografelor, dar în condiții de siguranță și distanțare.

  • HG privind drepturile personalului militar şi civil participant la misiuni în afara ţării

    HG privind drepturile personalului militar şi civil participant la misiuni în afara ţării

    Guvernul României a adoptat în ședința de guvern de luni, 20 ianuarie, Hotărârea de Guvern care stabilește creșterea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul României, Ludovic Orban, și de ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului.

    În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 și se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la aceleași tipuri de misiuni și operații sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

    Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

    Conform noii HG, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 121/2011 (misiuni de apărare colectivă, de răspuns la crize și misiuni de pace) privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:
    a) ofițerii – 140 de euro/zi/persoană;
    b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;
    c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

    Totodată, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011 (misiuni cu caracter umanitar), cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:
    a) ofițerii – 70 de euro/zi/persoană;
    b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;
    c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

    Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările și completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar și civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primește, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofițer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

    Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ținut cont și de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operații în care desfășoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuși aceștia crescând.

  • Eveniment teatral de excepție

    La București și Chișinău, se prefigurează un eveniment cultural de excepție: doua teatre naționale, I.L Caragiale din București și Mihai Eminescu din Chișinău își vor deschide, anul acesta, stagiunile în deplasare, la frații și surorile de dincolo și de dincoace de Prut. Cunoscutul actor, regizor și director al Naționalului din Rep Moldova, Petru Hadârcă este, acum, în prim-planul ediției, la Reporter RRI.