Radio România Internațional

Tag: Teatru National Radiofonic

  • Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății, premieră a Teatrului Naţional Radiofonic

    Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății, premieră a Teatrului Naţional Radiofonic

    Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 1 octombrie, de la ora 19:00, la Radio România Cultural: Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Anatol Durbală, Dan Melnic, Valentin Zorilă, Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Ion Mocanu, Petru Hadârcă, Pătru Gavril, Olesea Sveclă, Angela Ciobanu, Daniel Tudorică, Eduard Adam, Marcelo Cobzariu, Teofil Memelis, Aliona Triboi, Remus Stănescu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleșca, Radu Bânzaru, Cristina Constantinescu, Alin Panc, Alexandru Nedelcu, Ghenadie Gâlcă, Diana Decuseară, Orodel Olaru, Patricia Prundea. Interpretarea la vioară: Aliona Triboi și Andrei Racu. Interpretarea la țambal: Nelu Radu. Aranjamente muzicale: Andrei Miricescu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național Mihai Eminescu Chișinău.

    Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății este primul dintre spectacolele-document avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru, realizate după trilogia sa autobiografică: Pustiirea, Treptele infernului, Fata cu miros de busuioc, prezentate în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic în seria Biografii, memorii – proiect care are drept scop cercetarea, recuperarea unor pagini de istorie și cultură, precum și transmiterea lor către public prin intermediul spectacolului de teatru radiofonic.

    Spectacolele au fost realizate după următoarele scenarii radiofonice: Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu; Ion Moraru – Treptele infernului – Pogorârea la iad, scenariu radiofonic de Magda Duțu; Ion Moraru – Treptele infernului – Scara spre lumină, scenariu radiofonic de Magda Duțu; Ion Moraru – Fata cu miros de busuioc, scenariu radiofonic de Magda Duțu.

    Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al Doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia. S-a născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia și a plecat la cele veșnice, pe 9 octombrie 2019. După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizația antisovietică Sabia Dreptății, din cadrul mișcării de rezistență Arcașii lui Ștefan. În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD și condamnat la 25 de ani închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minți din fostul Imperiu Sovietic, printre care și Soljenițîn.

    A fost eliberat în 1956, la 22 iunie, fără a fi reabilitat. În 1988, i s-a deschis un nou dosar, care nu a fost finalizat, deoarece procesele de democratizare şi perestroika demaraseră deja. A fost reabilitat în 1990, prin Decretul preşedintelui URSS, cu privire la reabilitarea tuturor victimelor represiunilor politice din anii ’20 – ’50.

    După căderea comunismului, Ion Moraru a publicat trilogia autobiografică Pustiirea – Treptele infernului – Fata cu miros de busuioc, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia; un volum care stă alături de celelalte cărți ale izbânzilor demnității românești în fața colosului sovietic, precum 20 de ani în Siberia a Aniței Nandriș-Cudla, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu ori mărturiile adunate în volumul Să nu ne răzbunați a monahului Moise de la Mănăstirea Oașa.

    Cartea a fost publicată în mai multe ediții în Basarabia, iar în România a fost publicată pentru prima dată de Mănăstirea Putna, în 2018 și reeditată în 2019. În martie 2019, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Ordinul Sanctus Stephanus Magnus pentru mireni scriitorului Ion Moraru, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Distincția și diploma i-au fost înmânate de arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, la Mîndîc. În același context aniversar, i-a fost înmânată şi o scrisoare de felicitare din partea Președintelui Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.

    Ion Moraru este unul dintre cei care și-au pus viața pentru limba și credința, atât de prigonite de ocupanții care au încercat să impună deznaționalizarea și ateismul, și pentru a-și sprijini aproapele să își păstreze identitatea românească. A cunoscut și martiriul închisorilor și pe cel al vieții într o societate afectată de comunism. Sinceritatea cu care el și a așternut povestea vieții în scris pune în fața conștiinței cititorului și cele două chipuri feminine care i-au marcat existența, Lealea și Profira, cu dragostea lor curată și jertfa lor.

    Spectacolele dedicate lui Ion Moraru au fost realizate în colaborare cu actori ai teatrelor din București și actori ai Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău și marchează cei 75 de ani de la al doilea val de deportări din Basarabia, în Siberia și Kazahstan (6-7 iulie 1949). O selecție din aceste spectacole a fost prezentată în avanpremieră la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, ediția a IX-a, pe 20 și 21 septembrie, în prezența Adelinei Moșanu, fiica lui Ion Moraru.

  • “Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise”

    “Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise”

    Luni, 4 iulie 2022, a avut loc cea de-a XXX-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat la Palatul Culturii din Bistriţa. În cadrul acestui eveniment, Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România a primit Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2021 pentru producţia Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise.

    Acest spectacol-document este dedicat Centenarului Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău şi a fost realizat în colaborare cu echipa artistică a instituţiei. Revanşa memoriei interzise este a doua parte a dipticului Un secol de teatru românesc la Chişinău, precedată de Răsărit de soare, şi are la bază cercetarea istoriei Teatrului Național din Chișinău, aducând în prim-plan momente semnificative și personalități ale culturii române și ale artei teatrale, care au influențat atât înființarea Naţionalului, cât și evoluția acestuia. Scenariul original este scris de Mariana Onceanu, iar adaptarea radiofonică îi aparţine Magdei Duţu.

    Regia artistică este semnată de Petru Hadârcă, care, în seara evenimentului, a avut bucuria de a ridica premiul înmânat de Adrian Titieni.

    În urma cercetării istoriei domeniului în care lucrez, în urma lucrului cu memoriile victimelor deportărilor și deținuților politici, am ajuns la concluzia că cele mai mari realizări și cele mai sigure victorii s-au produs în domeniul învățământului și culturii. Fără școala românească, fără cartea românească și fără teatrul românesc din perioada interbelică, nu ar fi fost nici Marea Adunare Națională din 31 august 1989, nici alfabet latin, nimic. La Chișinău s-au dat bătălii adevărate pentru dreptul de a vorbi corect limba română și pentru a avea acces la teatrul și cultura română, mărturisea regizorul Petru Hadârcă la premiera spectacolului.

    Felicitări echipei care a făcut posibil acest spectacol:

    Distribuţia: Constantin Florescu, Petru Hadârcă, Diana Decuseară, Adrian Păduraru, Anatol Durbală, Mircea Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Pătru Gavril, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Daniel Tudorică, Cristina Constantinescu, Eduard Adam. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

    De asemenea, în cadrul campaniei Pariul publicului, organizată de către UNITER, votul iubitorilor de teatru, la secţiunea Cel mai bun spectacol radiofonic, a mers către producţia Cazul Tudor Vladimirescu (scenariul radiofonic și regia artistică: Gavriil Pinte, muzica: Andi Dumitrescu, versuri de Lucian Vasilescu și Gavriil Pinte). Spectacol a fost prilejuit de Bicentenarul Tudor Vladimirescu şi este realizat de Teatrul Naţional Radiofonic, în colaborare cu Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu.

    Detalii despre producţiile Teatrului Naţional Radiofonic, precum şi programul de difuzare al spectacolelor pot fi găsite pe site-ul nostru www.tnr-srr.ro şi pe pagina oficială de Facebook: @teatrulnationalradiofonic.

    Spectacolele anului trecut pot fi ascultate şi online pe www.eteatru.ro, în secţiunea Colecţii – Premierele anului 2021.

  • Producție TNR, în selecția UK International Radio Drama Festival 2021

    Producție TNR, în selecția UK International Radio Drama Festival 2021

    În perioada 23 – 26 martie se desfășoară exclusiv online festivalul de teatru radiofonic UK International Radio Drama Festival (UKIRDF). Producția Teatrului Național Radiofonic “Sufletul pereche” de Petre Barbu, în regia lui Attila Vizauer, sound design Mădălin Cristescu și în interpretarea excepțională a lui Dan Tudor, se află în selecția finală la categoria Radio Drama și va fi ascultată online joi, 25 martie, de la ora 16:15.



    După ediția anulată anul trecut din cauza crizei sanitare declanșate de pandemie, organizatorii propun pe durata celor cinci zile de festival o ediție online care include sesiuni zilnice de ascultare, urmate de discuții cu participanții despre producțiile din program. La preselecție s-au înscris peste 100 de producții din 21 de țări, pentru ca în selecția finală să rămână 20 de producții la categoria Radio Drama și 24 la Short Forms, produse atât de posturile publice, cât și de producătorii și artiștii independenți din întreaga lume.



    Programul complet se găsește pe radiodramafestival.org.uk/listening-sesssions/. Juriul e format din reprezentanții producțiilor selectate în concurs. Premiul publicului, unic în peisajul festivalier de gen, va fi votat online de către ascultătorii din întreaga lume care au ascultat producțiile online, iar câștigătorul va fi comunicat după încheierea festivalului. Publicul poate asculta și urmări scripturile în limba engleză ale tuturor producțiilor la liber pe site-ul festivaluui.



    De-a lungul ultimilor cinci ani, producțiile TNR au fost constant selectate la UKIRDF cu rezultate ce confirmă poziția Radio România printre cei mai valoroși producători europeni de teatru radiofonic.



    Tema acestei ediții speciale de pandemie a festivalului este We shall everyone be mask`d/Vom fi cu toții mascați. Sintagma exprimă dubla semnificație a măștii în acest context. Pe de o parte, masca e un element obligatoriu de siguranță sanitară, general impus cetățenilor. Pe de altă parte, masca în teatru e semnul personajului și al ficțiunilor scenei. Așadar, cu toții suntem mascați în aceste vremuri, de o parte și de alta a scenei, iar teatrul radiofonic ne intermediază povești de viață cu care să înfruntăm aceste vremuri dificile. Un element de noutate, lansat la această edițiie a festivalului, îl constituie realizarea unor producții colaborative de doar 20 de secunde – durata recomandată pentru o spălare temeinică pe mâini – la care sunt invitați să participe producătorii, scriitorii și regizorii de teatru radiofonic în prima parte a zilei în programul festivalului. Acest experiment sonor dorește să coaguleze atmosfera de comunicare profesională în festivalul intermediat de ecrane.



    Premiera lunii decembrie 2020, monodrama Sufletul pereche de Petre Barbu, este cea mai recentă montare radiofonică din creația scriitorului și dramaturgului la Teatrului Național Radiofonic. Piesa tratează drama confruntării artistului cu sacrificiul creației și cu spaima ratării, la bilanțul vârstei mature. Metafora vieții ca o cursă în bazinul de înot e ocazia înfruntării polemice a artistului cu vocile conștiinței. Literatura e singurul loc în care moartea poate fi răscumpărată, iar impulsului creației contrabalansează remușcările în fața pierderii irecuperabile a oamenilor dragi. Multiplicarea vocilor conștiinței redă stările contradictorii pe care le încearcă personajul — în fapt, alter ego-ul dramatrugului – în lupta cu propriul destin. Mesajul marianic al creației, topit în ansamblul scriiturii lui Petre Barbu, e sugerat de cultivarea tulpinei de măr și de rodul său miraculos. Regizorul Attila Vizauer compune polifonic universul personajului, iar interpretarea versatilă a actorului Dan Tudor dă viață vocilor convocate la judecata conștiinței. Sound design-ul realizat de Mădălin Cristescu împlinește în adâncime sonoră spațiul ficțional al monodramei.



    Sufletul pereche de Petre Barbu – Regia artistică: Attila Vizauer. Interpretează: Dan Tudor. Regia de montaj: Robert Vasiliță. Sound design: Mădălin Cristescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Premieră absolută – UNDEVA ÎN TRANSILVANIA

    Premieră absolută – UNDEVA ÎN TRANSILVANIA


    Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, marţi, 17 noiembrie 2020, între orele 19:00 – 21:00, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii, două spectacole-document realizate după romanul lui Mirel Taloș – Undeva în Transilvania.



    Undeva în Transilvania – Document pentru omul de astăzi. Scenariu radiofonic de Magda Duțu, după romanul Undeva în Transilvania de Mirel Taloș. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Maia Morgenstern, Ion Caramitru, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Ioana Calotă, Damian Victor Oancea, Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Anatol Durbală, Petru Hadârcă, Adrian Păduraru, Marcelo Cobzariu, Daniel Tudorică, Pătru Gavril, Isabela Neamțu, Alexandru Nedelcu, Violeta Berbiuc, Cristina Constantinescu, Paul Simon Esperando. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.



    Undeva în Transilvania – Un cimitir pentru cei vii. Scenariu radiofonic de Magda Duțu, după romanul Undeva în Transilvania de Mirel Taloș. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Maia Morgenstern, Ion Caramitru, Mircea Rusu, Anatol Durbală, Annemary Ziegler, Ioana Calotă, Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Damian Victor Oancea, Orodel Olaru, Ghenadie Gâlcă, Petru Hadârcă, Adrian Păduraru, Marcelo Cobzariu, Constantin Florescu, Daniel Tudorică, Pătru Gavril, Isabela Neamțu, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Violeta Berbiuc, Paul Simon Esperando. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.



    Romanul Undeva în Transilvania se inspiră în întregime din fapte reale.


    Scriitorul Mirel Taloș reconstruiește, cu personaje memorabile, firescul conviețuirii dintre români și evrei în două localități din inima Transilvaniei – satul Jac și orașul Șimleu-Silvaniei, județul Sălaj. Războiul bulversează o lume așezată și produce rupturi profunde, pe care autorul le descrie mai ales prin ochii unor copii. Prietenia extraordinară dintre fetița româncă Măriuca și fetița evreică Gittel, aflate, cu familiile lor, în centrul Ardealului, în ținutul Sălajului, reprezintă axul romanului, relația lor fiind permanent modelată de împrejurările istorice.



    În primăvara anului 1944, evreii din Ungaria și Transilvania de Nord sunt deportați la Auschwitz. Romanul prezintă desfășurarea acestei operațiuni în județul Sălaj, ca pe o smulgere din rădăcini a acestei comunități. Se bazează pe mărturii culese de autor de la urmașii unor protagoniști, etnici români din satul Jac și orașul Șimleu-Silvaniei, care au trăit acele evenimente dramatice, precum și pe documente studiate în arhivele publice. Un document străbătut de la un capăt la altul de tema derivei umanității.



    Cele două scenarii radiofonice Undeva în Transilvania – Document pentru omul de astăzi și Undeva în Transilvania – Un cimitir pentru cei vii, alcătuite de Magda Duțu, după romanul Undeva în Transilvania, valorifică acest document tulburător, prin selecția (greu de realizat, în condițiile în care nu te înduri să lași nimic deoparte) și dramatizarea radiofonică a unor momente semnificative, prin construcția personajelor, prin universul sonor propus.



    Concepţia artistică a celor două spectacole radiofonice realizate după scenariile mai sus menționate, este propusă de regizorul Petru Hadârcă și echipa de creație (regizorul muzical Luiza Mateescu, inginerul de sunet Mirela Georgescu, redactorul Ion-Costin Manoliu, regizorul de studio Milica Creiniceanu, autorul scenariilor și coordonatorul proiectului Biografii, memorii – Magda Duțu). Distribuția gândită de Petru Hadârcă, reunește actori de la teatre din București (Teatrul Național I.L. Caragiale, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Excelsior, Teatrul Ion Creangă) și de la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău.



    Cele două spectacole vor fi difuzate şi la Radio România Internaţional: sâmbătă, 28 noiembrie 2020, de la ora 23:00 şi sâmbătă, 5 decembrie 2020, de la ora 23:00.


  • Bilanţul Festivalului Internaţional Grand Prix Nova #online 2020

    Bilanţul Festivalului Internaţional Grand Prix Nova #online 2020

    În perioada 1-30 iunie, Radio România a organizat o ediţie exclusiv online a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova. Vreme de o lună, festivalul a adus în casele ascultătorilor atmosfera sărbătorii festivaliere şi s-a bucurat de o numeroasă audienţă online. Pasionaţi de fascinanta lume a spectacolelor sonore, oameni din România şi din întreaga lume au avut oportunitatea de a asculta online pe www.grandprixnova.ro sau www.eteatru.ro 39 de producţii selectate în cele trei secţiuni ale festivalului: Drama, Short Forms şi Binaural.



    Între 24 şi 28 iunie participanţii au avut oportunitatea să se întâlnească online cu membrii juriului pentru dezbaterile dedicate fiecărei secţiuni a competiţiei. Timp de cinci zile, înregistrarea discuţiilor transmisă pe Facebook a marcat un număr record de vizualizări, unele dezbateri fiind urmărite de mai mult de 6.000 de persoane.



    Marţi, 30 iunie, în transmisia live pe pagina de Facebook Grand Prix Nova România, au fost anunţaţi câştigătorii ediţiei a VIII-a a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.


    Câştigătorii GPN #online 2020 sunt:



    RADIO DRAMA category


    1. The Ears Game (Czech Radio – Cehia)


    Author & Director: Jiří Adámek


    2. Holidays from Suicide (Swiss Radio and Television – Elveţia)


    Authors & Directors: Birgit Kempker and Anatol Atonal


    3. 101 FM (Radio România – România)


    Director & Sound engineer: Mihnea Chelaru



    SHORT FORMS category


    1. The Painting – Director’s Cut (Canada)


    Autor, Director & Sound engineer: Neil Sandell


    2. Earthquake (HRT Radio – Croaţia)


    Director: Dario Harjaček


    3. People’s House (Radio România – România)


    Director: Ilinca Stihi



    BINAURAL DRAMA category


    1. Silence (Idee und Klang Audio Design – Elveţia)


    Director: Bettina Mittelstraß, Jascha Dormann


    2. Letter to Irma (Le Labo Radio Télévision Suisse Espace 2 – Elveţia)


    Directors & Sound engineers: Benoit Bories and Aurélien Caillaux


    3. Dreamways (Geräuschkulisse – Germania)


    Directors & Sound engineers: Martina Weber, Lena Löhr, Carina Pesch



    Premiul special al juriului


    Zurab Kandelaki (Georgian Public Radio – Georgia)



    Juriul – Importanţi specialişti din domeniu, membrii juriului au colaborat de la distanţă, prin video-conferinţe de evaluare şi decizie. Juriul a fost format din cinci personalităţi ale creaţiei radiofonice internaţionale, producători de radio sau artişti ai spectacolului sonor premiaţi la nivel internaţional. Preşedintele juriului, Bernard Clarke (artist, producător la RTÉ lyric fm Irlanda) a fost secondat de Soila Valkama (regizoare, dramaturg şi actriţă din Finlanda), Dimtriy Nicolaev (regizor rus, autor de spectacole sonore şi ars acustica), Ulrich Bassenge (artist german independent, deţinător a două trofee Grand Prix Nova în 2019 şi 2016) şi Attila Vizauer (regizor, redactor şef al redacţiei Teatrul Naţional Radiofonic). Împreună au decis palmaresul GPN #online 2020.



    Premiile Teatrului Naţional Radiofonic


    Radio România oferă anual distincţii pentru cele mai valoroase prestaţii actoriceşti ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent ca gest de recunoaştere şi apreciere a valorii artiştilor cu care colaborăm. Premiile anului 2020 sunt:



    Premiul pentru debut Ilinca Tomoroveanu – Nicoleta Lefter, pentru rolul Onda, din spectacolul Frumoasa adormită şi trezită de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol.



    Cea mai bună interpretare feminină – Gabriela Popescu, pentru rolul Anastasia din spectacolele Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii şi Anastasia Dicescu – Aria destinului de Magda Duţu şi Manuella Popescu, regia artistică: Petru Hadârcă.



    Cea mai bună interpretare masculină – Ion Caramitru, pentru rolul Hamlet, din spectacolul Hamlet de William Shakespeare, regia artistică: Mihai Lungeanu.



    Anunţarea premiilor TNR a avut loc în cadrul ceremoniei online de comunicare a palmaresului competiţiei internaţionale Grand Prix Nova #online 2020, de marţi, 30 iunie, pe platformele www.grandprixnova.roşi www.eteartu.roşi pe pagina de Facebook a festivalului Grand Prix Nova România


  • Romanian Safari, audiţie cu public în avanpremieră la Musée de la Chasse et de la Nature Paris

    Romanian Safari, audiţie cu public în avanpremieră la Musée de la Chasse et de la Nature Paris

    În cadrul Sezonului cultural România-Franţa 2019, Teatrul Naţional Radiofonic produce în parteneriat cu France Culture două co-producţii sonore incluse în programul oficial franco-român. Prima producţie, realizată de partea franceză, Romanian safari va avea avanpremiera cu public la Paris, miercuri, 27 februarie de la ora 19:30, la Musée de la Chasse et de la Nature. Romanian Safari este un documentar despre vânarea animalelor sălbatice în România, sub forma unei creaţii sonore pentru 20 de difuzoare în sistem 3D immersive sound, semnate de artista Amandine Casadamont. Aceasta, împreună cu echipa tehnică de la Radio România, a documentat sonor, în luna noiembrie 2018, practicile vânătorii organizate în România în zone din cele mai izolate şi sălbatice. Înregistrările au avut loc în Transilvania, lângă Sibiu, unde echipa franco-română a însoţit vânătorii pe teren, a intervievat participanţii, a înregistrat sunetele naturale şi a produs o creaţie la audiţia căreia tehnologia va oferi ascultătorilor impresia scufundării în spaţiul sonor tridimensional.

    A doua coproducţie din cadrul proiectul franco-român, L’Empire bicephale/ Imperiul cu două capete urmăreşte să reflecte, sub forma ficţiunii, cu mijloacele comediei felul în care două societăţi care împărtăşesc în acelaşi timp diferenţe şi asemănări, construiesc imaginea propriului viitor din experienţa prezentului şi a trecutului. În luna ianuarie cele două autoare, Ilinca Stihi şi Amandine Casadamont, au finalizat la Bucureşti scenariul, iar acum producţia se află în faza editării şi montajului în studiourile partenerului francez al proiectului France Culture de la Paris.

    Audiţia cu public în avanpremieră a primei producţii din proiect, Romanian safari, are loc la Paris în prezenţa echipei româno-franceze, iar în cadrul festivalului internaţional Grand Prix Nova pe care Radio România îl organizează în luna iunie 2019, la Bucureşti, va fi prezentată în premieră a doua producţie L’Empire bicephale/ Imperiul cu două capete.

    Premiera franceză a producţiei Romanian Safari va avea loc duminică, 3 martie, de la ora 23:00, la France Culture în noua emisiune L’Expérience, coordonată de Aurélie Charon.

  • Radio Fiction Desk – 2018, la Colegiul Naţional Sfântul Sava

    Radio Fiction Desk – 2018, la Colegiul Naţional Sfântul Sava

    Joi, 18 octombrie, începând cu ora 12:30, la Colegiul Naţional Sfântul Sava, va avea loc cel de-al patrulea work-shop al ediţiei, invitat fiind actorul Ştefan Velniciuc.

    Radio Fiction Desk – 2018 este un proiect concurs, realizat de Radio România – Teatrul Naţional Radiofonic, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, aflat acum la cea de-a patra ediţie şi care are drept scop diversificarea manierei de exprimare artistică a trupelor de elevi-actori din liceele bucureştene, prin realizarea de spectacole de teatru radiofonic.

    În cadrul acestei a patra ediţii, care se derulează pe parcursul anului calendaristic 2018, participă trupe de actori-elevi de la patru licee bucureştene: Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu, Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr şi Colegiul Naţional Sfântul Sava.

    Cel de-al patrulea spectacol radiofonic care va intra în concurs va fi realizat după piesa de teatru O inspecţie şcolară de D.D.Pătrăşcanu.

    Elevii-actori sunt coordonaţi de profesoara Cristina Văduva şi îndrumaţi de Diana Mihailopol – regizor artistic. Din echipa de producţie a proiectului mai fac parte Silvia Cusursuz, Codrin Lazăr, Patricia Prundea, Renata Rusu şi Manuella Popescu.

    Conform metodologiei de desfăşurare a proiectului, în toate liceele aflate în concurs se desfăşoară work-shop-uri la care participă membri ai Redacţiei Teatru, alături de personalităţi ale scenei teatrale din România, colaboratori constanţi ai Teatrului Naţional Radiofonic. La finalul fiecărui stagiu de pregătire elevii înregistrează radiofonic piesa de teatru aleasă, în studiourile Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Ca şi în primele trei ediţii, după înregistrare şi postprocesare, spectacolele sunt postate pe site-ul www.tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro, unde pot fi ascultate şi notate de către toţi ascultătorii teatrului radiofonic.

    Radio Fiction Desk – 2018 se va încheia cu o Gală de premiere.

    Primăria Municipiului Bucureşti este Partener Instituţional al Radio Fiction Desk.

  • Audiţie a premierei Teatrului Naţional Radiofonic – Inocentul

    Audiţie a premierei Teatrului Naţional Radiofonic – Inocentul

    Marţi, 18 septembrie, începând cu ora 17:00, Teatrul Naţional Radiofonic şi Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită la un eveniment inedit!

    Actorul Dan Tudor va interpreta piesa de teatru Inocentul, după Ion Băieşu, în regia artistică a lui Radu Băieşu, după care veţi putea audia varianta radiofonică, în avanpremieră, producţie a Teatrului Naţional Radiofonic. Spectacolul va avea loc la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (Str. Nicolae Creţulescu nr. 8). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

    Premiera radiofonică a piesei va avea loc joi, 20 septembrie, de la ora 23:05, la Radio România Actualităţi.

    Producţia radiofonică îl are ca interpret pe Dan Tudor – în rolul Inocentului, căruia i se adaugă Florin Dobre – o voce, adaptarea radiofonică: Manuella Popescu, regia artistică – Radu Băieşu, regia de montaj – Florin Bădic, regia de studio – Renata Rusu, regia tehnică şi muzicală – Mădălin Cristescu, realizator – Manuella Popescu.

    Pentru Teatrul Naţional Radiofonic, a transpune în imagini sonore o piesă după Ion Băieşu reprezintă atât o bucurie, cât şi o satisfacţie profesională. Ion Băieşu a fost scriitor, dramaturg şi autor de scenarii pentru televiziune şi film. A lansat celebrul cuplu comic Tanţa şi Costel, în interpretarea a doi mari actori de teatru şi film – Coca Andronescu şi Octavian Cotescu. A publicat numeroase volume de schiţe cu subiecte umoristice, explorând şi genul dramatic. Este autorul unui singur roman, Balanţa, ecranizat de Lucian Pintilie, iar postum i-a apărut şi un Jurnal.

    Ion Băieşu ştia să scrie replici care să aducă pe scenă cotidianul esenţei existenţei umane şi să construiască personaje suculente prin care, cu profunzime, a ştiut să ne dezvăluie metehnele şi slăbiciunile fiinţei umane.

    Dar de ce ne interesează şi astăzi povestea descurcăreţului achizitor de bovine de la misterioasa întreprindere O.R.A.C.A.? Dan Tudor şi Radu Băieşu încearcă şi reuşesc în demersul lor teatral intitulat, nu întâmplător, Inocentul, folosind replicile lui Ion Băieşu, să-l descopere pe omul de lângă noi (Caragiale l-ar fi numit rrromânul). Vecin, coleg de serviciu, sau chiar rudă, debitând gogomănii cu o imensă seriozitate, stabilind reguli de viaţă şi chiar idealuri, într-o halucinantă confuzie a termenilor şi sărind adesea pârleazul spre absurd. Personajul ni se spovedeşte cu mândrie, convins fiind de justeţea raţionamentelor sale aberante şi, în final, chiar ne cere să fim de acord cu el. Între două trenuri, unde altundeva decât în bufetul gării, în admiraţia navetiştilor, el, îşi povesteşte viaţa cu ingenuitate, făcându-ne martorii unei existenţe care ar părea banală, dacă n-ar fi bântuită de absurdul unei societăţi abstracte şi totuşi reale.

    Dan Tudor – regizor consacrat şi actor îndrăgit de publicul de teatru, a reuşit să se confunde cu personajul Inocentul, prin tot ceea ce e omenesc, firesc, spontan, fără morgă de vedetă, fără ostentaţie. Dan Tudor şi urmaşul lui Ion Băieşu, regizorul Radu Băieşu, au reuşit să creeze un adevărat fenomen la Muzeul Naţional al Literaturii Române. Succesul spectacolului Inocentul, a demonstat că acest personaj, esenţă a personajelor masculine ale operei lui Ion Băieşu, este la fel de actual ca şi atunci când a fost creat, în urmă cu 60 de ani!

    Inocentul – o poveste savuroasă, plină de umor, dar profund umană şi mereu actuală. Varianta radiofonică a piesei Inocentul reuşeşte, cu umor şi eleganţă, să creeze, prin bogăţia de imagini sonore şi muzicale, atmosfera gării de provincie şi a unei boeme cârciumi de navetişti. Personajul Inocentul nu are vârstă, însă are şmecheria, îngâmfarea, naivitatea, candoarea nonşalantă, dar şi obsesia pentru onorabilitate care îl conduce, cu tandreţe, către sfera ridicolului.

  • Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România

    Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România

    Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România şi hotelul Ramada Bucharest Majestic organizează joi, 26 aprilie, de la ora 15:00, în cadrul hotelului, la sala Academiei, audiţia cu public a spectacolului Sfaturile Melaniei — de la Nistru până la Dunăre de Irina Nechit, cu Rodica Mandache în rolul titular, o producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, prezentată în premieră absolută, în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani. Regia artistică: Petru Hadârcă. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Muzica originală, interpretarea vocală şi instrumentală: Valentin Boghean. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.


    În cadrul Galei UNITEM 2018, organizată la Chişinău, pe 26 martie, la secţiunea Dramaturgie contemporană, Sfaturile Melaniei de Irina Nechit, a primit Premiul pentru Cea mai bună piesă.


    Spectacolul va fi difuzat joi, 26 aprilie, de la ora 19:00, la Radio România Cultural şi sâmbătă, 28 aprilie, de la ora 13:30, la Radio România Internaţional.



    Irina Nechit, autoarea monodramei Sfaturile Melaniei, născută în Republica Moldova, este o poetă din generaţia postmodernistă, remarcată ca dramaturg, traducător şi jurnalist în domeniul cultural. Este unul dintre puţinele nume basarabene care au trecut cu succes Prutul, fiind deseori apreciată în paginile revistelor literare din România şi din alte ţări.



    Melania e un personaj viu, rupt din amintirile autoarei despre părinţi şi din emoţiile, din experienţa unui prototip real din satul Băxani, de lângă Soroca. Ea încarnează o generaţie şi o lume a satului basarabean lăsat în paragină, pustiit de migraţie, dar care îi mai hrăneşte cu doruri, cu sentimente, cu lumini şi chemări neîncetate pe basarabenii plecaţi în străinătate.


    Melania e o eroină puternică, forţa ei poate concura cu cea a eroinelor din tragediile greceşti. Copiii Melaniei lucrează în Grecia, dar sunt mereu cu gândul la cea care îi aşteaptă acasă, tăinuindu-şi bocetele, gătindu-le daruri cu o imensă duioşie.



    Melania, pentru mine, e o Speranţă” — mărturisea Irina Nechit, atunci când a prezentat textul său, în toamna anului 2017. Am scris Sfaturile Melaniei în semn de recunoştinţă pentru generaţia părinţilor mei, născuţi în anii ‘30 ai secolului trecut. De multe ori mă întrebam cum au supravieţuit anexării Basarabiei la URSS, apoi celui de-al doilea război mondial urmat de foametea din 1947, represiunilor staliniste, colectivizării, stagnării brejneviste, prăbuşirii Uniunii Sovietice, cum au ajuns în noul mileniu teferi la minte, hotărâţi să lupte pentru viaţă până la capăt, încurajându-ne şi pe noi să nu cedăm, să nu ne dăm bătuţi. Copii de ţărani, mama şi tata au fost dintre primii intelectuali din sat, ea bibliotecară, el inginer, dar nu am reuşit să le notez pe îndelete poveştile, să le înregistrez, să mi le depozitez pe hârtie sau în computer. După ce s-au stins, dorul de ei a crescut, la fel şi regretul că nu am scris mai nimic despre viaţa lor”.



    În 2010, Irina Nechit a aflat din presă că în Băxani, satul odihnei de veci a lui Emanuil Gavriliţă, cel care a făcut primul ziar în limba română din Basarabia, trăieşte o femeie de optzeci de ani, Valentina Sotnic. Copiii şi nepoţii îi sunt plecaţi la muncă, peste hotare, aşa că a rămas singură şi nu are cu cine vorbi. Poate, doar cu Iorgu, o pasăre vorbitoare, cum o numeşte ea. A mers la Băxani şi a discutat cu Valentina, ştiind că va fi prototipul unei piese. Apoi, vreme de şapte ani, a gândit şi a construit structura monodramei, i-a dat o formă teatralizată, găsind punţile de legătură dintre ficţiune şi realitate. A păstrat intacte multe mărturisiri ale Valentinei Sotnic, integrându-le într-un subiect inventat.



    Era necesar să-i păstrez vorbele exact aşa cum le rosteşte, cum le strigă, cum le îngână. Limbajul e autentic sută la sută, e un limbaj al oamenilor din satele dimprejurul oraşului Soroca (cu cetatea lui Ştefan cel Mare), din zona unde Nistrul desenează conturul de est ale unei ţări mari, care se întinde spre vest, până la Dunăre” — precizează Irina Nechit.



    Spectacolul radiofonic Sfaturile Melaniei — de la Nistru până la Dunăre, realizat după piesa Irinei Nechit, în adaptarea radiofonică a Magdei Duţu, a fost înregistrat în ianuarie 2018, în regia lui Petru Hadârcă. Monologul, care conţine forme dialectale tipic basarabene, pe care toţi vorbitorii de limbă română, din orice colţ al lumii, îl vor putea înţelege şi savura din plin, este susţinut de excepţionala actriţă Rodica Mandache. Interpretarea vocală şi instrumentală a compozitorului şi instrumentistului basarabean Valentin Boghean, desăvârşeşte universul sonor creat de regizorul Petru Hadârcă împreună cu echipa de creaţie.

  • La vita e bella de Radu F.Alexandru, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

    La vita e bella de Radu F.Alexandru, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

    Teatrul Naţional Radiofonic împreună cu Teatrul Dramaturgilor Români şi Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită miercuri, 31 ianuarie 2018, de la ora 17:00 la Teatrul Dramaturgilor Români (Calea Griviţei 64-66) la audiţia premierei teatrului radiofonic La vita e bella de Radu F. Alexandru, în regia lui Vlad Cristache.

    În distribuţie: Delia Nartea, Delia Seceleanu, Alexandru Conovaru, Cristian Iacob. La saxofon: Ovidiu Antonescu. Aranjamentul muzical: Cătălin Milea.

    Asistenţa tehnică: Monica Wilhelm şi Dana Lupu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Producţie a Teatrului Naţional Radiofonic ianuarie 2018.

    Dramaturgul Radu F. Alexandru propune în piesa La vita e bella o comedie sarcastică a crizei vieţii de cuplu. Două cupluri adultere joacă comedia onestităţii, pentru a se dovedi în final libertine şi superficiale. Iubirea e o mască socială, personajele sunt inconsistente eboşe ale unor indivizi goi de orice sens ontologic, existenţa o goană după satisfacerea plăcerilor de moment. Despre comedie autorul spune: Totul e relativ pe lumea asta; comedie, dramă sunt categorii estetice pe care nu le mai găsim decât în cărţi pe care nu le mai citeşte nimeni şi care azi s-au apropiat până la confuzie. Trăim într-o veselie generală. Aşadar, pregătiţi-vă batistele, de lacrimi, vă asigur, veţi avea parte. De când lumea, râsu’-plânsu’ a fost şi a rămas una dintre cele mai sănătoase terapii.

    Confuzia genurilor dramaturgice intenţionat folosită de autor e expresia amoralităţii în care trăiesc personajele, incapabile să dea un sens existenţelor lor. Veselia cinică e tonul cu care se destramă cuplurile, se recunoaşte minciuna şi adulterul, devenite în societatea de azi gesturi cotidiene descărcate de responsabilitate etică. În fond, cele două culpuri sunt mostra naufragiului moral al societăţii româneşti, în care doar absurdul ne mai poate face să îi sesizăm derapajele. În spatele veseliei publicul e invitat să constate derizoriul existenţei în absenţa valorilor.

    La vita e bella de Radu F. Alexandru e la origine un spectacol în format studio care a avut premiera în stagiunea 2014-2015 la Teatrului de Comedie Bucureşti, pe care Teatrul Naţional Radiofonic l-a preluat şi adaptat ca spectacol radiofonic în proiectul Scena radiofonică a dramaturgiei contemporane româneşti, ediţia 2017. Piesele lui Radu F. Alexandru au fost constant produse la Teatrul Naţioanl Radiofonic şi s-au bucurat de succes şi recunoaştere. Acum, cu acest nou text continuăm să urmărim şi arhivăm creaţia dramaturgului Radu F. Alexandru, valoroasă prin tematica inspirată de problematica lumii contemporane.

  • Premieră absolută: Cinci ani în Donbas

    Premieră absolută: Cinci ani în Donbas

    Teatrul Naţional Radiofonic organizează luni, 29 ianuarie 2018, de la ora 18:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, audiţia cu public a spectacolului prezentat în premieră absolută Cinci ani în Donbas, scenariul de Lăcrămioara Stoenescu, după cartea cu titlul omonim de Carol Aschembrener. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Vlad Ivanov, Damian Victor Oancea, Mircea Constantinescu, Constantin Florescu, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Petru Hadârcă, Silviu Oltean, Cristian Simion, Ion Arcudeanu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacolul va fi difuzat marţi, 30 ianuarie, de la ora 19:00, la Radio România Cultural şi sâmbătă, 3 februarie, de la ora 23:00, la Radio România Internaţional, în cadrul proiectului Biografii, memorii.

    Cartea memorialistică Cinci ani în Donbas este singurul document scris, apărut în ţară, care vorbeşte despre viaţa şi munca cetăţenilor de etnie germană din România, deportaţi în lagărele din Bazinul Donbas. Alte documente existente sunt fie sub formă de interviuri, fie sub forma unor articole în ziare şi reviste. Scenariul, realizat de Lăcrămioara Stoenescu după această carte, urmăreşte momentele dramatice prin care au trecut aceşti oameni, suferinţele cumplite îndurate de cei care au supravieţuit, figura centrală fiind Carol Aschembrener (1911-1998), descendent al unei familii din Bucovina, stabilite la Giurgiu, deportat în Ucraina, pentru o perioadă de cinci ani, 1945-1950, la minele din Bazinul Donbas, ca etnic german. A suportat rigorile Ordinului 031 din 6 ianuarie 1945, al Comisiei Aliate (Sovietice) de Control privind Hotărârea Consiliului de Miniştri pentru mobilizarea nemţilor la lucru. Prin acest ordin, în perioada 10-20 ianuarie 1945, au fost trimişi în Uniunea Sovietică, la munca de reconstrucţie, toţi locuitorii germani din România, apţi de muncă, între 17-45 de ani şi femeile, între 18-30 de ani, exceptând mamele care alăptau. S-au trimis saşi din Ardeal, Banat şi Bucovina, dar şi din alte localităţi, precum Giurgiu, cel mai sudic oraş al ţării, unde existau etnici germani. În Donbas, Carol Aschembrener, ca şi ceilalţi deportaţi, şi-a pierdut identitatea, fiind doar un număr, Raboci 477. A plecat din Giurgiu împreună cu fratele său, Ion (Johan) şi cu alţi 24 de cetăţeni nemţi, conform tabelului nominal, document scos de poliţia oraşului din Arhiva Serviciului Român de Informaţii Giurgiu. Aceşti cetăţeni de origine germană au muncit în mai multe lagăre din Donbas (Buros, Kalmius, Orlovka). În 1990, când s-a eliberat de spaimele Securităţii, Carol Aschembrener a considerat că a sosit vremea să lase copiilor şi nepoţilor săi, mărturii despre istoria familiei. Şi-a scris memoriile, fără vreun gând de a le tipări vreodată, ci doar din dorinţa de a le lăsa urmaşilor, pentru ca aceştia sa-şi poată cunoaşte originile îndepărtate. Jurnalul său – Cinci ani în Donbas, a ajuns la cea care avea să-l îngrijească şi să-l prefaţeze – Lăcrămioara Stoenescu, publicându-l (cu acordul familiei) sub forma cărţii memorialistice Cinci ani în Donbas, în 2015, la Editura Honterus din Sibiu.

    Când am aflat, în urma unei discuţii cu Mihaela Zavici Aschembrener, fiica lui Carol Aschembrener, că tatăl său a fost deportat în Donbas, am cerut acest jurnal şi mi s-a părut oportun să nu-l las să zacă într-un cufăr sau pe un raft al bibliotecii familiei, ci să fie tipărit. Am considerat că citindu-l ar putea fi o sursă de informaţii privind deportările etnicilor germani din sudul extrem al ţării, precizează Lăcrămioara Stoenescu.

    Aceste evenimente sunt prezentate sub forma spectacolului-document, cu acelaşi titlu – Cinci ani în Donbas, realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii.

  • Călătorie în ţara absurdului urmuzian cu Ismail şi Turnavitu, premieră a Teatrului Naţional Radio

    Călătorie în ţara absurdului urmuzian cu Ismail şi Turnavitu, premieră a Teatrului Naţional Radio

    Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră marţi, 21 noiembrie, de la ora 22:30, la Radio România Cultural, Ismail şi Turnavitu după Urmuz. Scenariul radiofonic, regia artistică şi interpretarea textului: Gavriil Pinte.

    Audiţia cu public în avanpremieră a spectacolului Ismail şi Turnavitu va avea loc luni, 20 noiembrie, de la ora 11:00, la Teatrul Metropolis, iar apoi, vom asculta Pâlnia şi Stamate, prima dramatizare din creaţia urmuziană sub semnătura lui Gavriil Pinte (2004), cu colaborarea inginerului de sunet Luiza Mateescu şi a compozitorului Ion Bogdan Ştefănescu. Intrarea e liberă.

    Începând cu anul 2004, regizorul Gavriil Pinte a demarat un program regizoral prin care realizează dramatizări ale scrierilor lui Urmuz. Două dintre cele mai cunoscute pagini bizare sunt deja produse la teatrul radiofonic: Pâlnia şi Stamate (2004) şi Fucsiada (2016, la centenarul naşterii Dadaismului). Acum, cu a treia dramatizare, regizorul Gavriil Pinte se opreşte la cea mai absurdă dintre povestiri, Ismail şi Turnavitu, apreciată de critica literară ca precursoare a teatrului absurdului. Scenariul radiofonic propune soluţii dintre cele mai neconvenţionale, în care textul povestirii e relativizat cu elemente din biografia excentrică a autorului. Novator-radiofonic, cu un desen sonor de o expresivitate ludică şi stranie în acelaşi timp, dramatizările antiprozei lui Urmuz sunt un necesar gest de arhivare şi interpretare a unui moment fondator al modernităţii în literatura română.

    Urmuz este pseudonimul literar al scriitorului avangardist Demetru Demetrescu-Buzău (1883-1923), anticipator al dadaismului, pionier al deconstrucţiei limbajului academic ca expresie a crizei societăţii începutului de secol XX. Moştenirea lui Urmuz avea să fie valorificată în teatrul absurdului lui Eugen Ionescu, care îi cunoştea şi aprecia opera considerându-l unul din precursorii tragediei limbajului. Urmuz, 1883-1923, inventă – poate prin 1907 sau 1908, dată când compunea primele sale pagini bizare – un adevărat limbaj suprarealist. Urmuz este unul dintre premergătorii revoltei artei universale, unul dintre profeţii dislocării formelor sociale, ale gândirii şi limbajului din lumea asta, care, astăzi, sub ochii noştri se dezagregă, absurdă ca şi eroii autorului nostru, spunea Eugen Ionescu despre contribuţia lui Urmuz la reformarea limbajului literar.

    Figură singulară a literaturii române, Urmuz a lăsat o operă restrânsă în scurta sa viaţă, încheiată abrupt la 40 de ani, în spiritul operei sale, prin inexplicabila sa sinucidere. Paginile sale bizare, schiţe şi nuvele de mică întindere, constituie opera pe care a şlefuit-o obsesiv, în căutarea conciziei şi perfecţiunii limbajului. Tudor Arghezi îl descoperă şi debutează în 1922 în paginile Cugetului românesc, tot el găsindu-i şi pesudonimul literar Urmuz. Saşa Pană publică în 1930 o ediţie a scrierilor lui Urmuz, iar Geo Bogza va edita în 1928 o revista ce poartă numele, ca recunoaştere a poziţionării operei literare urmuziene ca precursoare a avangardei literare româneşti.

    George Pruteanu, o importantă voce a criticii literare, plasează spiritul urmuzian în fruntea creatorilor de universuri literare fictive: Urmuz e unicul nostru tragic, aproape demn de a fi opus unui Caragiale. Cu un picior în Caragiale, Urmuz e, cu celălalt, la antipodul lui. Urmuz e cel mai mare plăsmuitor de universuri fictive din literatura noastră, în genere lipsită de mari fantazişti. Nu am avut un Dante, nu am avut un Jarry, dar l-am avut pe umilul Demetrescu-Buzău şi, fără ironie nici prezumţie, aceasta e o posibilă compensaţie, echilibrând spiritul unei literaturi vii. Urmuz e un scriitor european, un mare cap de serie. Şi apoi, ultima concluzie e tocmai aceea că despre Urmuz, cel mai singur între singuri, abia trebuie să stăm de vorbă.

    Regia de montaj: Monica Wilhelm; regia de studio: Milica Creiniceanu; inginer de sunet: Mirela Georgescu; regia muzicală: Stelică Muscalu; redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Hainele cele noi ale împăratului

    Hainele cele noi ale împăratului

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită să ascultaţi, la Radio România Cultural, duminică 2 aprilie, de la ora 9:00, spectacolul radiofonic, în premieră Hainele cele noi ale împăratului de Hans Christian Andersen, spectacol dedicat împlinirii a 212 ani de la naşterea scriitorului danez. Scenariul şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

    Născut la 2 aprilie 1805, în Danemarca, Hans Christian Andersen, avea să devină, în cei 70 de ani de viaţă, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori în ţara sa natală şi din lume. O operă amplă, alcătuiră din romane, eseuri, poezii, note de călătorie si poveşti, avea să impresioneze o întreagă lume literară. Dar cititorii de pe toate meridianele, din contemporaneitate dar şi din posteritate, îi vor asocia numele, cu neasemuitele sale povesti. Scrise într-un număr impresionant, ediţiile sale de aventuri şi istorii, cum îi plăcea să le numească, cuprindeau peste 180 de titluri. Traduse, în cele aproape două veacuri de la publicare, în peste 100 de limbi, basmele sale sunt şi astăzi nelipsite din rafturile bibliotecilor, din cataloagele marilor edituri, din repertoriile teatrelor pentru copii inspirând super-producţii cinematografice, dacă ar fi să amintim doar multpremiata peliculă Frozen, cu rădăcini în tezaurul andersenian. În semn de preţuire, Ziua Internaţională a Cărţii pentru copii, se sărbătoreşte, în fiecare an, la 2 aprilie,eveniment ce are loc din anul 1967, fiind patronat şi sponsorizat de o ţară membră a International Board on Books for Young People (IBBY). De asemenea, un important premiu literar din patria sa îi poartă numele, iar simbolul capitalei daneze este statuia Micii Sirene, un alt personaj îndrăgit , născocit de marele Andersen.

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii aduce omagiul său neîntrecutului povestitor, invitându-vă să ascultaţi, un spectacol în premieră, inspirat din basmul Hainele cele noi ale împăratului. Scenariul radiofonic, semnat de regizorul Mihai Lungeanu, accentuează umorul şi maliţiozitatea rezidente în nemuritoarele replici, scrutează profunzimile firii omeneşti, cu privirea inocentă a eternului copil, reliefând dimensiunile de universalitate ale poveştii, interpretată cu har, talent şi inteligenţă artistică de mari actori ai scenei româneşti: Alexandru Georgescu în rolul fermecătorului şi credulului împărat, păcălit de cei doi simpatici şi pehlivani croitori, interpretaţi de Ioan Batinaş şi Daniel Badale, alături de Petre Lupu- Slujitorul, Mihai Niculescu – Ministrul, Ioana Popovici Chelaru – Copilul şi Violeta Berbiuc alături de Vasile Manta – părinţii copilului. Cei doi copii care desluşesc firul poveştii, împletind realitatea cu imaginaţia şi ne însoţesc în lumea fermecată a basmului, sunt interpretaţi cu vervă şi haz de actriţa Ani Creţu – sora cea mare, si copilul Silviu Stănescu- fratele mai mic.

    Coloana sonoră extrem de sugestivă a spectacolului, semnată de regizorul tehnic Vasile Manta şi decorul muzical, construit cu rafinament şi sensibilitate de regizorul muzical Patricia Prundea, construiesc atmosfera acestui basm, dedicat, ascultătorilor de toate vârstele ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii. Din echipa de realizatori mai fac parte: Janina Dicu- regizor de studio, Dana Lupu-regizor de montaj şi Irina Soare- redactor şi coordonator de proiect.

    Spectacolul, în premieră, Hainele cele noi ale împăratului de Hans Christian Andersen, scenariul si regia artistică Mihai Lungeanu, va fi lansat şi va avea audiţia, în avanpremieră, luni 27 martie, de la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic din Bucureşti, în prezenţa actorilor din distribuţie, a echipei de realizatori, şi a publicului iubitor al fenomenului. Intrarea este liberă.

  • Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii

    Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii

    Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, marţi, 21 martie, spectacolul – document Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii. Scenariul radiofonic: Iuliana Mateescu şi Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Muzica originală, interpretarea vocală şi instrumentală – Adrian Naidin.

    Spectacolul, realizat în seria Biografii, memorii, va fi difuzat la Radio România Cultural, marţi, 21 martie, de la ora 19:00 şi la Radio România Internaţional, sâmbătă, 25 martie, de la ora 23:00.

    Maria şi Constantin Brâncoveanu ne-au lăsat un model de familie creştină care a avut conştiinţa rolului său misionar: de înălţare spirituală, culturală şi materială a poporului pe care l-a condus. Scenariul radiofonic Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii, după care s-a realizat acest spectacol, este alcătuit de Ion-Costin Manoliu şi de Iuliana Mateescu.

    Iuliana Mateescu, co-scenarist, este preşedintele Asociaţiei Recunoaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti şi este apreciată pentru eforturile sale în a evidenţia virtuţile Doamnei Maria Brâncoveanu. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a oferit, pe 18 decembrie 2014, Ordinul Crucea Maria Brâncoveanu. Distincţia i-a fost acordată pentru realizarea filmelor Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareţ al Mănăstirii Hurezi şi Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia.

    Scenariul radiofonic Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii e întregit de baladele vechi româneşti care evocă martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi.

    Reputatul regizor Nicolae Mărgineanu, a ales următoarea distribuţie: Maria Ploae (în rolul titular), Damian Victor Oancea (Povestitorul), Mihai Bica (Anton Maria del Chiaro şi Andrea Memmo), Alexandru Georgescu (Cronicarii Radu Greceanu şi Radu Popescu), Cristian Simion (Radu Brâncoveanu), Oana Maria Mărgineanu (Păuna Cantacuzino şi Smaranda, fiica Mariei Brâncoveanu), Magda Duţu (Maica Olimpiada), Ion-Costin Manoliu (Slujitorul), Nicolae Mărgineanu (Meşterul).

    Muzica originală, interpretarea vocală şi instrumentală, poartă semnătura cunoscutului violoncelist Adrian Naidin. Linia melodică a doinelor Răboj şi Plângi neam românesc – Ion-Costin Manoliu. Versurile poeziilor: Răboj, Cuminecare, Rost de vis, Prea e, bat-o, lungă cale… Şarpele şi Crai nou – Răzvan Codrescu.

    Maria Brâncoveanu se dezvăluie ca o personalitate impresionantă: soţie, mamă şi Doamnă a Ţării Româneşti, ea trebuie, după martiriul Brâncovenilor, să-şi poarte crucea durerii cu demnitate, să lupte până la sfârşitul vieţii pentru a aduce ţara la cea dintâi stare a sa şi să păstreze neîntinată memoria Domnului Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi. Zbuciumul ei, curajul de a înfrunta marile puteri de la acea vreme, sinceritatea şi totodată diplomaţia cu care reuşeşte să stăpânească situaţiile de conflict, le simţim, le trăim, urmărind corespondenţa sa cu Hrisant Notara, Patriarhul Ierusalimului, mărturiile cronicarilor şi ale diplomaţilor străini.

    Echipa de realizatori: regia de montaj – Radu Verdeş şi Robert Vasiliţă; regia muzicală – Stelică Muscalu; regia de studio – Milica Creiniceanu; regia tehnică – ing. Mirela Georgescu; redactor şi producător – Magda Duţu.

    Luni, 20 martie, de la ora 11:00, la Clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public a acestui spectacol, în prezenţa actorilor, jurnaliştilor şi a realizatorilor. Intrarea este liberă.

  • Biblia neagră a lui William Blake

    Biblia neagră a lui William Blake

    Radio România, prin Teatrul Naţional Radiofonic, obţine o nouă recunoaştere internaţională, prin nominalizarea la secţiunea Drama a festivalului Prix Marulić 2017, ce se va desfăşura la Hvar (Croaţia) în perioada 20-26 mai, cu spectacolul Biblia neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi.

    Spectacolul mai are în palmaresul său şi Menţiunea specială a juriului la secţiunea Radio Drama, a Festivalului Prix Italia 2016.

    Demersul radiofonic este inspirat de universul spiritual-artistic al lui William Blake, atât de provocator pentru lumea de astăzi, care încearcă ea însăşi să-şi formuleze o nouă mistică, fie ea şi cinică, deschizând din nou lupta cu demonul morţii personale şi al morţii colective (Apocalipsa), reuşind să-l redefinească radical. Omul contemporan schimbă, astfel, raportarea directă la operele marii culturi cu care rezonează diferit, filtrate prin noile valori, în noii parametri pe care îi declară. Scenariul Biblia Neagră a lui William Blake propune o călătorie prin operele poetice şi filozofice ale autorului. Structura lui, fidelă afirmaţiilor lui Blake care consideră imaginaţia realitate, dar realitate supremă, viziune divină, îşi asumă o formulă neconvenţională.

    În distribuţie: Andrei Huţuleac, George Ivaşcu, Anca Sigartău, Gabriel Spahiu, Andrei Ciopec, Adrian Loghin, Sandra Ducuţă, Ciprian Cojenel, cu participarea mezzosopranei Georgiana Mototolea; muzica originală: Vlad Pasencu; regia muzicală şi sound design: Vlad Ioachimescu; redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea; o producţie TNR, februarie 2016.