Tag: teatrul Gong

  • Teatrul Gong online

    Teatrul Gong online

    Din luna aprilie Teatrul Gong din
    Sibiu s-a mutat în mediul online și le-a oferit spectatorilor săi reprezentații
    atât în română, cât și în germană, ateliere pentru
    copii, dar și programe dedicate persoanelor vârstnice.


    Adrian Tibu, directorul
    Teatrului Gong.

    Deși este o perioadă dificilă,
    este important să rămânem împreună chiar și de la distanță , așa că am pregătit
    pentru fiecare zi de marți un spectacol în limba germană, iar pentru fiecare zi
    de sâmbătă, unul în limba română. 0 30 Am demarat acest proiect odată cu Ziua
    Mondială a Teatrului, pe 27 martie, când ar fi trebuit să avem premiera unui
    spectacol în regia Elizei Păuna, o adaptare dedicată orașului Sibiu după Lungul
    drum către Santa Cruz, al lui Michael Ende. În aprilie am debutat cu un
    spectacol fabulos, în regia lui Alexandru Dabija pe muzica Adei Milea, e vorba
    de Cel mai mare Gulliver, un spectacol după Gellu Naum, construit special
    pentru scena Teatrului Gong.

    Este o șansă unică de a fi văzut și de alți
    spectatori pentru că e tipul acela de spectacol pe care nu-l poți deplasa la
    nici un alt teatru. În același timp, am adus poveștile românești în prim plan,
    ca să dau un exemplu, Harap Alb de Ion Creangă, în regia lui Gavriil Pinte.
    Poveștile în limba germane îi aduc pe Frații Grimm mai aproape de spectatori,
    de aceea una din alegeri a fost Povestea muzicanților din Bremen. Pentru
    fiecare spectacol difuzat în mediul online, accesul este gratuit și suntem
    bucuroși să observăm că și românii din afara țării se bucură de această
    inițiativă, fiecare spectacol având în medie peste 20.000 de vizualizări. Este
    absolut fabulos ce se întâmplă, e mai mult decât ne-am fi așteptat. În același
    timp, strategia asta se bazează și pe faptul că spectacolele sunt difuzate în
    paralel și pe paginile de Facebook ale partenerilor noștri.


    Cu toate că sectorul cultural a fost
    unul dintre cele mai afectate de criza provocată de pandemie, directorul
    Teatrului Gong, Adrian Tibu, se declară mai degrabă optimist. Eu
    cred că ne vom revedea, bineînțeles, având obligația de a respecta anumite
    restricții. Probabil că publicul va fi reticent, dar am încredere că începând
    din vara aceasta vom putea relua anumite activități, respectând, evident,
    această distanțare socială.

    Teatrul Gong propune și ateliere de creație sau
    ateliere de dezvoltare personală, lucrînd cu grupuri de maximum 12
    participanți, astfel încât acest tip de proiect să poată avea loc în viitor cât
    mai curând în sălile noastre. În orice caz, vom încerca să ne adaptăm și
    producțiile astfel încât să putem oferi cât mai mult în mediul digital. În
    momentul de față consider că facem un compromis. Sigur că este important să
    păstrăm legătura cu publicul nostru, dar în același timp emoția pe care un
    spectacol o creează într-o sală de spectacol nu se poate compara cu filmarea
    unui spectacol. Un spectacol viu se bazează pe interacțiunea cu spectatorii din
    sală, o reprezentație se contruiește pe un anume tip de tensiune.




  • Festivalul Tânăr de la Sibiu

    Festivalul Tânăr de la Sibiu

    Celebra cântăreaţă şi actriţă Margareta Pâslaru
    este invitatul de onoare al celei de-a cincea ediții a Festivalului Tânăr de la
    Sibiu, care a fost deschisă pe 1 noiembrie, la Teatrul Gong, cu proiecția
    filmului Veronica. Filmul Veronica, inspirat de fabulele lui La Fontaine și
    regizat de Elisabeta Bostan, a fost lansat în 1972. Festivalul Tânăr de la
    Sibiu, cu un program dedicat copiilor şi adolescenţilor şi-a propus construirea
    unui public nou pentru teatrele dramatice. Timp de zece zile,în perioada 1
    noiembrie – 10 noiembrie, organizatorii ne propun peste 40 de spectacole şi
    evenimente.

    Adrian Tibu,
    directorul Festivalul Tânăr de la Sibiu, ne-a spus că evenimentul s-a născut
    din nevoia de a oferi un program coerent tuturor categoriilor de public:
    E o bucurie aici la Sibiu, este
    un moment de efervescenţă într-un oraş
    care sărbătoreşte spiritul tânăr. Festivalul acesta a fost creat din
    preocuparea noastră de a dezvolta un nou tip de public, dar totodată şi pentru
    a dezvolta un nou tip de estetică în artele spectacolului. Teatrul Gong este un
    teatru de repertoriu, iar în încercarea noastră de a produce de a produce
    altfel de spectacole ne-am dat seama că este nevoie să dezvoltăm un alt tip de
    public.

    De aceea, prin acest festival nu facem decât să aducem evenimente care
    nu se regăsesc pe agenda din România, ca la rândul nostru, în următorii ani, să
    putem produce astfel de spectacole. Avem în program evenimente care reunesc
    întreaga familie, de la bebeluşi, la copii, adolescenţi, părinţi şi bunici
    într-un dialog despre generaţii. Această propunere, de a oferi spectacole
    pentru bebeluşi de şase de luni, dar şi ateliere pentru bebeluşi alături de
    părinţii lor a fost inedită.

    Secțiunea dedicată
    copiilor aduce pe scena Teatrului Gong două spectacole ce promovează
    diversitatea și bogăția artei animației, printr-o tehnică impecabilă a unora
    dintre cei mai buni actori păpușari din România. Unul dintre spectacolele din
    programul Festivalului Tânăr de la Sibiu este o producţie a Teatrului de Păpuși
    Puck din Cluj Napoca, Alfonso și Vrăjitoarea în regia lui Decebal Marin.

    Adrian Tibu, directorul Festivalul
    Tânăr de la Sibiu, ne face şi alte recomandări: De neratat este actorul argentinian Luciano
    Rosso, care vine pentru prima dată în România. Este un actor foarte iubit de
    adolescenţi şi datorită clipurilor sale de pe youtube, unde
    strânge zeci de mii de vizualizări. În cadrul Festivalului Tânăr de la
    Sibiu prezintă spectacolul Furor, un performance dedicat adolescenţilor care
    chestionează eşecul versus succes. Totodată, încercăm să realizăm un dialog
    între artiştii români şi invitaţii din străinătate, la această ediţie îi avem
    ca invitaţi pe Las Turoneras.

    Vom găzdui şi o întâlnire cu scriitoarea Lavinia
    Branişte, care ne propune şi un atelier de desen Întâlnire cu Rostogol. Inedit,
    ediţia din acest an propune un focus pe aniversarea a 30 de ani de la Revoluţia
    Română din 1989, cu selecţie specială de cinci spectacole care vorbesc despre
    tranziţie şi perioada de dinainte de ’89.

    Este vorba de montările Amalia
    respiră adânc, An Tan Tina, Cultul
    personalităţii, În umbra marelui plan şi Tipografic
    Majuscul.

  • Festivalul Tânăr de la Sibiu

    Festivalul Tânăr de la Sibiu

    În ultimii ani, în zona de teatru
    din România dedicată copiilor şi adolescenţilor, au loc din ce în ce mai multe
    proiecte proaspete, curajoase. Acest fenomen se întâmplă şi la Sibiu. La
    începutul lunii noiembrie, Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong a organizat a
    patra ediţie a Festivalului Tânăr de la Sibiu. Câteva repere despre ce a avut
    special această ediţie ne-a oferit Adrian Tibu, managerul teatrului şi
    iniţiatorul festivalului Ediţia din acest an continuă căutările
    noastre în a oferi câte puţin tuturor categoriilor de public cu care lucrăm,
    dar, în acelaşi timp, ne propunem să dezvoltăm un nou public pentru Teatrul
    Gong, şi aici mă refer mai ales la adolescenţi. Ediţia de anul acesta a adus
    pentru prima dată în România un spectacol de teatru pentru copii cu autism şi
    familiile acestora. E vorba de compania Flute Theatre (Marea Britanie), care a
    susţinut şi un atelier pentru pedagogii din oraşul Sibiu. Tot inedit, am
    prezentat pentru prima dată în teatrul nostru o instalaţie de teatru de umbre,
    a celor de la Mere Phantoms din Canada… Şi tot ca un element inedit în
    structura festivalului din acest an, am ales ca cele două weekenduri ale
    programului să fie conturate în două teme speciale. În primul weekend de
    festival am prezentat spectacole invitate din Franţa, iar cel de al doilea
    weekend al festivalului s-a încheiat cu un focus gastronomic, cu spectacole
    care exploatează o temă contemporană, şi anume, ce mâncăm


    Un
    Bambi cel puţin la fel de emoţionant, dar destul de diferit de celebrul desen
    animat marca Disney, a fost prezentat publicului Festivalului Tânăr de la Sibiu
    de Teatrul Excelsior din Bucureşti. Regia este semnată de Attila Vizauer,
    dramatizarea îi aparţine Emei Stere, coregrafia este creată de Vava Ştefănescu,
    managerul Centrului Naţional al Dansului, iar muzica a fost compusă de
    regretatul Ioan Gyuri Pascu. Regizorul Attila Vizauer, despre cum a început
    lucrul la acest spectacol, dedicat copiilor cu vârsta de peste 5 ani Prima surpriză ne-a făcut-o Ema Stere, atunci când a făcut dramatizarea.
    Scenariul Emei este mult mai aproape de spiritul romanului lui Felix Salten,
    primul roman ecologic. Mult mai dramatic şi mult mai puţin roz. Dar de aici
    până la a construi un musical, aşa cum Adrian Găzdaru, directorul Teatrului
    Excelsior, mi-a cerut, a fost cale lungă. Nu mi-a fost uşor să găsesc cheia
    acestui spectacol.


    La
    castingul pentru distribuţie s-au prezentat peste 200 de tineri actori. Attila
    Vizauer Am lucrat zile întregi. Ioan Gyuri Pascu cânta cu ei, avea deja
    solourile făcute, avea cântecele, corurile şi îi asculta foarte atent. Vava
    Ştefănescu crea ateliere cu tinerii actori şi construiau împreună diferite
    momente de mişcare. La care, bineînţeles, am participat şi eu. În aceste ateliere, la un moment dat, Vava
    le-a propus concurenţilor să construiască împreună o pădure. Atunci am văzut
    actorii devenind copaci – copaci care erau în ploaie sau copaci care erau în
    vânt, copaci care îşi întindeau ramurile ca să ajungă la soare, copaci care
    protejau fiinţele din jurul lor… În clipa aceea am ştiut cum se face
    spectacolul. N-am mai avut nevoie de pene, blăniţe, coarne de cerb… Totul era
    prin firescul, prin adevărul, prin expresia corporală şi prin talentul vocal pe
    care îl au cei mai mulţi dintre cei care sunt în distribuţie ca să construiască
    acest spectacol.


    Când
    preocuparea faţă de conţinutul din farfurie devine mai importantă decât
    empatia, când nutriţioniştii ştiu exact cât, ce, cum, când şi de unde să
    mâncăm, când orice alegere ai face e, într-un fel, greşită, ce-ţi rămâne în
    farfurie? Sunt întrebări pe care le formulează autorii spectacolului Identic
    natural, produs de Asociaţia Art No More, din România. Textul este scris de
    Elena Vlădăreanu, scriitoare şi jurnalistă, şi de Robert Bălan, acesta semnând
    şi regia spectacolului care se adresează copiilor cu vârsta peste 12 ani şi,
    desigur, adolescenţilor. Robert Bălan şi Elena Vlădăreanu Robert: La momentul în
    care eram foarte preocupat de acest subiect, al mâncării, am vrut să fac un
    spectacol didactic, pentru liceeni, să-i învăţăm noi cum trebuie ei să mănânce.
    Dar în documentarea pe care am făcut-o ne-am dat seama că nu prea exista un
    răspuns foarte clar: asta e bine, asta e rău. Şi a ajuns acum un puzzle în care
    sunt foarte multe opinii. În toată documentarea asta chiar am dat peste opinii
    de specialişti, care se băteau cap în cap. Până şi celebrul bio nu e chiar
    aşa de super bun, până şi identicul natural în sine, aroma identic naturală,
    nu este neapărat ceva de care trebuie să ne speriem apriori. Nici E-urile nu
    sunt neapărat Bau bau-ul omenirii…
    Elena Mă gândeam azi, în
    timp ce urmăream spectacolul din mijlocul copiilor, că un spectacol ca acesta,
    dar şi altele făcute în această zonă, ar putea fi bune instrumente didactice de
    discuţie despre anumite perioade. Pentru că eu nu cred că în familiile de
    astăzi mama mai povesteşte, bunica mai povesteşte din ce a prins ea în urmă cu
    mulţi ani, cum am copilărit noi. Pentru noi erau nişte obiceiuri, că o puneam
    pe bunica să ne povestească, în lipsă de televizor sau de altceva. Aşa am aflat
    foarte multe bucăţi de istorie trăită, care de multe ori nu e prinsă în istoria
    oficială, aceea din manuale. Dar care este la fel de importantă sau chiar mai
    importantă decât datele oficiale. Da, sunt informaţii. Şi statistici, şi
    informaţii din ziare, informaţii despre ce înseamnă hrană în prezent, dar sunt
    şi informaţii din acestea care pot să reconstituie o epocă. Fie că e vorba de
    anii 80, pe care i-am prins noi, copii fiind, fie de anii 90, anii de
    tranziţie, imediat după revoluţie….


    Paul
    Mureşan este un talentat artist, animator şi ilustrator. El a fost invitat de
    managerul Teatrului Gong să se joace cu ideea de tânăr pe unul dintre pereţii
    din foaierul teatrului. Lucrarea, intitulată chiar Tânăr, a avut vernisajul
    spre finalul festivalului. Paul Mureşan Ideea managerului Teatrului Gong a fost
    ca oamenii, când vin la teatru, să mă vadă lucrând. Şi atunci să pună
    întrebări, să interacţioneze. E vorba nu doar de un perete desenat, e vorba de
    un performance. Oamenii interacţionau. Mai ales copiii, care explicau
    părinţilor ce văd acolo. Mi-a plăcut mult să mă joc cu tema asta. Mi se pare că
    prin tot ce facem în restul vieţii noastre, cea matură, ne dăm seama ce s-a
    întâmplat în copilărie. Şi eu, în lucrarea de pe perete, am făcut o călătorie
    înapoi, la acel Paul de mai demult. Acel Paul cu o casă instabilă, cu
    imaginaţia care o ia puţin razna, cu creaturi mari care pot să te înspăimânte,
    creaturi mici, care pot fi ba ameninţătoare, ba simpatice… Şi mi se părea că
    în noi e un fel de orizont fără limite. De aceea, am vrut foarte mult să insist
    pe un peisaj care nu se mai termină. Foarte grandios, dar care nu se mai
    termină. Şi asta a fost o joacă foarte frumoasă.


    Cel
    mai bine vândut spectacol din Festivalul Tânăr de la Sibiu a fost Bo, al
    companiei suedeze Teater Tre, adresat copilaşilor cu vârste între 6 luni şi 2
    ani. Adrian Tibu, directorul festivalului În
    general, există un apetit foarte mare din partea tinerelor mămici, care vor
    să-şi aducă bebeluşii la teatru, iar pentru noi e o experienţă dătătoare de
    energie, pentru că e o magie acolo, când vezi copii la vârste atât de fragede,
    intrând în teatru, luând contact cu scena… Şi asta ne dă forţă pentru a
    construi proiecte noi şi un teatru pentru o nouă generaţie de spectatori.

  • Un teatru cu ascultare asistată

    Un teatru cu ascultare asistată

    Spectacole de animaţie, cu păpuşi şi cu actori sunt tentaţiile Teatrului pentru Copii şi Tineret Gong” din Sibiu. Instituţie înfiinţată în anul 1949, teatrul “Gong” este una dintre primele instituţii profesioniste de gen din ţară şi îşi respectă menirea de a educa şi forma artistic copiii şi tinerii folosind cele mai noi şi diverse forme de exprimare ale artei teatrale, dar şi proiecte ce pun un accent special pe educaţia prin participare şi incluziunea socială.


    Astfel către sfârşitul anului trecut Teatrul “Gong” a devenit primul teatru din România cu sistem de ascultare asistată pentru persoanele cu deficienţe de auz.



    Am aflat detaliile acestui proiect de la Adrian Ţibu, managerul Teatrului pentru Copii şi Tineret din Sibiu: “De când am venit la Teatrul “Gong” mi-am dorit ca gradul de accesabilitate al teatrului să fie unul cât mai ridicat, dincolo de o vitrină de prezentare a spectacolelor noastre, ne-am dorit să fie o parte din comunitate. În acest sens în primă fază am implementat mai multe ateliere de tearu pentru copiii cu autism şi cei cu sindrom Down, dar mi-am dat seama că în oraşul nostru sunt şi mulţi copii surdo-muţi care nu vin la teatru. Am încercat să găsim soluţii, iar una dintre idei a fost să deschidem un alt sistem audio, astfel încât experienţa acestora să fie una cât se poate de normală la teatru.”



    Emoţiile spectacolului de teatru sunt transmise de cele mai multe ori prin voce şi instrumente muzicale şi nimeni nu ar trebui să fie privat de bucuria asta, ne-a mai spus interlocutorul nostru. Şi cum este pentru prima dată când un teatru din România implementează un astfel de serviciu pentru publicul larg, l-am invitat pe Adrian Ţibu să ne explice despre ce este vorba mai exact: “E un sistem inovativ ce funcţionează pe un principiu relativ simplu: sunetul este preluat din sală cu ajutorul unor microfoane speciale, iar mai apoi mixat şi redat de un inginer de sunet printr-un sistem WiFi direct pe telefonul utilizatorului sau pe dispozitivele pe care le punem la dispoziţie gratuit de la teatru. Receptarea sunetului astfel prelucrat de pe scenă se face cu ajutorul unei aplicaţii disponibile în mod gratuit pe telefoanele ce rulează sistemul de operare Andoid, cât şi iOS, este vorba despre aplicaţia Sennheiser MobileConnect. Sunetul este transmis la cea mai înaltă calitate prin intermediul a patru canale audio şi permite ajustarea frecvenţelor în funcţie de nevoile persoanelor ce utilizează aceste dispozitive. Putem vorbi aici practic şi de un acces mai bun al bunicilor sau persoanelor în vârstă care nu aud aşa de bine, care prin folosirea acestor căşti au acces la o calitate mai bună a sunetului de pe scenă. Mai mult decât atât, pentru spectatorii atât copii cât şi adulţi cu implant cohlear am achiziţionat şi 20 de bucle cu inducţie ce pot transmite sunetul din sală ca semnal sonor către creier, e vorba despre un anumit tip de vibraţie. Accesul la dispozitive sau bucle de inducţie se face gratuit, în regim concesionat, pe baza unei rezervări la agenţia noastră de bilete.”



    Rezervarea se face fie telefonic, fie online pe adresa agenţiei de bilete, cu cel puţin două zile înainte de spectacol. Teatrul Gong” poate pune la dispoziţia spectatorilor până la 30 de dispozitive de ascultare asistată la un singur eveniment, dar recomandă cu tărie ca utilizatorii cu smartphone-uri să îşi configureze propriile telefoane pentru a se conecta direct la sistemul de ascultare asistată.


    Ca pentru orice premieră, sistemul a fost testat înainte de lansarea oficială pe piaţă, ne-a mai spus Adrian Ţibu: Track: “Sistemul e operativ din luna octombrie. Am vrut să avem două luni de teste. Am avut invitaţi la spectacolele noastre copii de la şcoala pentru educaţie inclusivă nr.2 din Sibiu, am făcut câteva ajustări în urma feedbackului lor, iar acum aceştia se pot bucura de un acces normal la orice spectacol. Sistemul poate fi folosit pentru orice tip de eveniment, fie că este vorba despre spectacolele noastre sau despre alte evenimente, conferinţe sau prezentări de film, doar pentru sala de la parter a teatrului, nu şi pentru cea de la etaj. În viitor vom avea grijă să implementăm sistemul şi la cealaltă sală.”



    Pentru implementarea acestui sistem Teatrul Gong” din Sibiu, a colaborat cu Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu, care au salutat iniţiativa şi au acoperit în totalitate costurile pentru acest serviciu. Dispozitivele pot fi folosite exclusiv în cadrul evenimentelor organizate de Teatrul Gong” Sibiu.


    Ar mai trebui poate amintit că Teatrul Gong” beneficiază de o largă recunoaştere naţională şi internaţională, ajungând să reprezinte România la importante evenimente culturale din Europa, America, Africa şi Asia.