Europarlamentarul
Dan Nica anunţă că a mobilizat Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din
Legislativul European în vederea stopării discriminării cetăţenilor europeni
din cinci state membre de către autorităţile britanice. Într-o scrisoare
adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene Maros Sefcovic, Dan Nica atrage
atenţia că cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania, şi
Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea
Britanie.
Eurodeputatul român subliniază că cetăţenii din 22 de state
membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când
solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate
antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili,
muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba
atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să
se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod
discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea
ţărilor UE, a declarat Dan Nica.
Acesta pledează pentru o acţiune
imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la
tratamentul discriminator. Londra a aplicat reducerea în baza Cartei Sociale
Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state membre ale UE sunt
părţi. România s-a alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost
revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că reducerea
valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din
1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru români este de
244 de lire sterline.
România
trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea
românească, așa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură
de toate drepturile, finanțare din partea Statului și un reprezentant de drept
în Parlament, a declarat în Legislativul de la Bucureşti deputatul Ringo
Dămureanu. Acesta a afirmat că românii din Serbia sunt supuși unei
asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiți de elementara educație în limba
română, de dreptul de a avea biserică și posturi de radio și televiziune în
limba maternă.
Politicianul a explicat că în nicio localitate din Timoc,
limba română nu este folosită în administrația locală sau în
inscripționarea localităților. Nu există niciun monument care să reprezinte o
personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile
publice antiromânești sunt tot mai dese și mai agresive.
Dămureanu
deplânge faptul că ministerul de Externe român nu-i recunoaște încă pe etnicii
vlahi sau rumâni ca fiind români de pretutindeni, deşi în Serbia trăiesc peste
300.000. Deputatul consideră că este necesară o Strategie națională în privința
comunităților românești din afara granițelor ţării și le-a cerut
parlamentarilor, indiferent de afiliere, sprijin în a o defini și implementa.
Ciclul
de prezentări Cuvântul românesc în spaţiul german a fost lansat de
reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural Român cu o prelegere despre
Școala românească din Leipzig, susținută de academicianul Klaus Bochmann,
profesor emerit pentru limbi romanice în cadrul Institutului de Romanistică al
Universităţii Leipzig și președinte al Institutului Moldova.
Programul îşi propune să ofere o platformă cadrelor didactice, autorilor,
oamenilor de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au
dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii,
culturii şi civilizaţiei românești în spaţiul german.
Teatrul
Național Marin Sorescu din Craiova s-a alăturat proiectului
Hektomeron la care participă 100 de regizori din 100 de țări. Scopul iniţiativei culturale este de a
reproduce cele 100 de episoade prezentate de Giovanni Boccaccio în opera sa
Decameronul. Fiecare poveste din cele 100 este transformată într-un
spectacol de 14 minute difuzat zilnic în regim de live streaming. Spectacolele
româneşti, jucate în limba română cu subtitrare în engleză, sunt transmise din
Sala I.D. Sîrbu a teatrului craiovean şi pot fi urmărite pe
platforma hektomeron.com.
După difuzare episoadele rămân pe platformă, într-o
pagina construită pentru fiecare țară participantă, și vor putea fi vizionate
gratuit. Hektomeron este prezentat și pe canalele de comunicare ale
reprezentanțelor Institutului Cultural Român până pe 24 aprilie, dată la care
cele 100 de povești vor fi reunite în Ziua Hektomeronului, sub
forma unui maraton de 25 de ore de teatru. Programul evenimentului se regăseşte
atât pe hektomeron.com, cât și pe site-ul Teatrului Național Marin Sorescu
din Craiova.