Tag: Teatrul National

  • La pas, prin centrul Bucureştiului

    La pas, prin centrul Bucureştiului

    În 2024, capitala României a înregistrat aproape două milioane de nopţi de cazare, în special datorită turismului de afaceri şi de evenimente. Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, nivelul lunar al înnoptărilor se menţine constant pe toată durata anului, ceea ce indică faptul că Bucureştiul se dovedeşte atractiv indiferent de anotimp.

    Foarte mulţi vizitatori ajung în Centrul Vechi al Bucureştiului, atraşi de istoria acestor locuri, dar şi de multele terase şi restaurante. Dan Anghelescu lucrează, de mulţi ani, în industria ospitalităţii, având multe informaţii despre cei care vizitează Bucureştiul. De aceea, l-am întrebat ce oferă Centrul Vechi al Bucureştiului:

    “În primul rând, Centrul Vechi al Bucureștiului oferă distracție, oferă istorie, oferă hoteluri foarte bune, hoteluri boutique, hoteluri de cinci stele, restaurante foarte bune, mâncare extrem de gustoasă și prețuri mult mai mici decât în țările lor de origine. În al doilea rând, viața de noapte, orașul este viu! Avem clădirile istorice și clădirile construite în secolul 19 care sunt extraordinar de frumoase. Arhitectura lor este la nivel european. Pe urmă, dacă vă uitați la balcoanele din Centrul Vechi, o să fii surprinși cât de frumos a fost făcut fierul forjat de către fierarii din secolul 19.”

    În Centrul Vechi, în perimetrul delimitat de Calea Victoriei, Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii se află multe clădiri şi locuri încărcate de istorie. În apropiere de Muzeul Naţional de Istorie a României se află Biserica Stavropoleos, singura construcţie care a mai rămas din mănăstirea cu acelaşi nume, edificată în anul 1724. În apropiere de Piaţa Unirii se află ruinele Curţii domneşti, din secolul al 16-lea. Tot aici se află cea mai veche biserică a Bucureştiului, ridicată în 1558 de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul. De-a lungul timpului, Biserica Curtea Veche a fost afectată de incendii sau a avut de suferit în timpul războaielor, însă de fiecare dată a fost refăcută.

    Astfel, Biserica Curtea Veche este astăzi un valoros exemplu de arhitectură religioasă feudală, păstrat în forma iniţială. În perimetrul Curţii Domneşti se află Hanul lui Manuc, construit la începutul secolului al 19-lea, care şi astăzi îi poate găzdui pe călători. În continuare, Dan Anghelescu a menţionat cele mai vizitate obiective turistice ale capitalei României:

    “Primul este Palatul Parlamentului. Am văzut în ultimul timp o creștere pentru vizitarea Palatului Primăverii, reședință a fostului președinte Nicolae Ceaușescu. Sunt muzee, Muzeul Bucureștiului care se vizitează destul de des. Și, ce am văzut, sunt turiști străini care vin la concerte, la meciuri de fotbal și cei care sunt și vorbitori de română, chiar dacă sunt cetățeni străini, vin și la spectacolele de teatru din București. Şi vor veni și la Festivalul George Enescu, care începe în 24 august anul acesta!”

    Pentru a cunoaşte istoria capitalei României, este necesară o vizită la Muzeul Municipiului Bucureşti, în Centrul Vechi, în Piaţa Universităţii, acolo unde se află clădirea Universităţii din Bucureşti, cea a Teatrului Naţional, precum şi cea a unui hotel emblematic, a cărui imagine poate fi întâlnită în multe ghiduri turistice. Muzeul Municipiului Bucureşti a fost amenajat în Palatul Suţu, o clădire mică în comparaţie cu toate construcţiile înalte din apropiere. Construită în anul 1833 de familia Suţu, clădirea devenise renumită, în a doua jumătate a secolului al 19-lea, pentru balurile şi carnavalurile organizate aici. În 1932, clădirea a ajuns în proprietatea unei bănci care a cedat-o apoi Primăriei oraşului Bucureşti. Actualul muzeu a fost deschis în ianuarie 1959.

  • Obiective turistice în Iași

    Obiective turistice în Iași

    Astăzi vom face o
    scurtă plimbare prin fosta capitală a provinciei Moldova, timp de aproape 300
    de ani. În călătoria noastră vom fi însoțiți de Anca Zota, coordonatoarea Centrului de Informare Turistică din Iași, de
    la care am aflat că turistul n-ar trebui să rateze această destinație având în
    vedere multitudinea de obiective interesante. Iar călătorul ajuns pentru prima
    oară în Iași, ar trebui să-și înceapă descoperirile de la Palatul Culturii. Palatul Culturii este și o clădire emblematică a orașului. Este o
    instituție importantă, pentru că găzduiește patru muzee: Muzeul de Istorie,
    Muzeul de Artă, Muzeul Științei, Tehnicii și Muzicii Mecanice, dar și Muzeul de
    Etnografie. Aș recomanda ca vizita să înceapă cu Palatul Culturii, deoarece
    Muzeul de Istorie este foarte bine organizat și oferă o punere în context a
    orașului Iași și a ceea ce reprezintă pentru el pentru toată România și chiar
    pentru Europa. De asemenea, Muzeul de Etnografie este foarte frumos, are numai
    exponate originale și este ca un fel de excursie în timp. Interesant este și
    Muzeul Științei, Tehnicii și Muzicii Mecanice, unde vizitatorii pot asculta
    muzică la gramofon sau la diverse cutii muzicale de acum câteva sute de ani. Nu
    în ultimul rând Muzeul de Artă, găzduiește opere de artă ale clasicilor
    români.


    În anul 1999,
    debuta la Iași Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice. Scopul acestui
    eveniment este acela de a valorifica o colecție deosebită prezentă în muzeul din
    Palatul Culturii, dar și de a reînvia tradiția europeană a flașnetarilor. De la
    o ediție la alta, festivalul a crescut în valoare prin numărul din ce în ce mai
    mare al invitaților din străinătate, dar și al participanților. Având în vedere
    restricțiile anului 2020, festivalul a continuat și anul trecut, în luna
    septembrie, însă online. Ne continuăm acum călătoria alături de Anca Zota, coordonatoarea
    Centrului de Informare Turistică din Iași.

    Aș recomanda o vizită la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, unde se
    află racla cu moaștele Sfintei Parascheva, la care se organizează cel mai mare
    pelerinaj din România. Însă acolo găsim și un muzeu foarte interesant. Este un
    muzeu religios, însă acesta contextualizează obiceiurile și tradițiile
    românești. De asemenea, acesta se află sub Mitropolie și, practic, putem
    înconjura Mitropolia pe dedesubt, dacă îl vizităm. Apoi, printr-o plimbare pe
    bulevardul Ștefan cel Mare, artera principală a Iașiului, putem vedea Teatrul
    Național, care este primul teatru din România și putem ajunge la Muzeul Unirii.
    Acesta e un alt element important, întrucât Iașiul e orașul Unirii, în care a
    fost ales domnitorul Alexandru Ioan Cuza și s-a realizat unirea Moldovei cu
    Țara Românească. Acest Muzeu al Unirii, aflat pe strada Lăpușneanu, este
    dedicat în totalitate domnitorului Alexandru Ioan Cuza și evenimentului unirii
    de la 24 ianuarie 1859.


    Călătoria noastră
    virtuală continuă. Ajungem la sediul actual al Universității de Medicină și
    Farmacie. Anca Zota. Se pot vedea vechile ziduri ale primei
    universități din România, ale cărei porți s-au deschis în 1860, unde se poate
    vedea o statuie dedicată unirii principatelor române de la 1918. De asemenea,
    nu trebuie ratată o plimbare pe bulevardul Copou, unde se află universitatea
    nouă, deschisă în 1890, la inițiativa lui Mihail Kogălniceanu și a lui
    Alexandru Ioan Cuza. Acolo se află și Grădina Botanică, cea mai mare și prima
    deschisă în România, dar și bojdeuca scriitorului Ion Creangă, un obiectiv
    foarte căutat și pe bună dreptate, acesta fiind cel mai cunoscut autor român
    pentru copii. El însuși a iubit foarte mult copiii, astfel încât o vizită la
    bojdeucă este ca o vizită la bunici.



    Sperăm că v-am convins să vizitați acest oraș deosebit
    atât prin arhitectură, cât și prin surprizele plăcute pe care le puteți întâlni
    la orice pas. Tradiția și modernul se îmbină în mod armonios la Iași, o destinație
    care nu trebuie să lipsească din agenda dumneavoastră de călătorii.

  • Iaşi

    Iaşi

    Astăzi vă
    propunem un popas în nord-estul ţării, într-un oraş încărcat de istorie, cu o
    intensă viaţă culturală şi religioasă. Mergem aşadar la Iaşi, unde vizitatorii
    pot beneficia de tururi ghidate, la cerere, în principalele limbi de circulaţie
    internaţională.


    O vizită la
    Iaşi trebuie începută din punctul zero al oraşului: Piaţa Unirii, cu toate
    obiectivele precum statuia lui Alexandru Ioan Cuza, Palatul Braunstein, strada
    Cuza Vodă, clădirea Teatrului Naţional, complexul Mitropolitan, palatul
    Roznovanu, biserica catolică. De la Teatrul Naţional pietonala oraşului ne poartă
    până la Palatul Culturii, simbolul oraşului. În Palatul Culturii se găsesc
    patru muzee: Muzeul de artă, Muzeul de istorie a Moldovei, Muzeul ştiinţei şi
    tehnicii Ştefan Procopiu şi Muzeul etnografic al Moldovei. De asemenea, tot
    aici se găseşte şi Centrul de restaurare şi conservare a patrimoniului
    cultural, cel mai mare din zona Moldovei. Palatul Culturii invită adesea la
    vizitarea unor expoziţiile temporare, dar şi la recitaluri şi alte activităţi
    extra-muzeale.


    Pentru
    iubitorii naturii o vizită de o oră la Grădina Botanică poate fi o revelaţie.
    Iar dacă timpul nu o permite, turistul mai grăbit poate trece prin parcul
    Copou, pe lângă teiul lui Eminescu (n.r. este un tei argintiu – Tilia tomentosa
    Moench – cu o vârstă de aproximativ 540 de ani; arborele, asociat istoric cu
    poetul Mihai Eminescu, reprezintă unul dintre cei mai importanți arbori
    monument din România și constituie un simbol pentru orașul Iași).


    În Iaşi
    turistul se poate delecta cu preparatele moldoveneşti, renumite pentru savoare:
    celebrul borş moldovenesc, tochitura moldovenească şi, la desert, colţunaşii
    sau plăcintele. Şi cum la bucate aromate merg şi vinuri pe măsură, ar fi păcat
    să nu faceţi o vizită la una din cramele din zonă, aici existând podgorii vechi
    de 2000 de ani. Mihaela Turturică, inginer enolog, ne dezvăluie din secretele
    păstrării şi degustării vinurilor: Ne aflăm la 12 metri sub pământ, temperatura este 10-12 grade Celsius
    constantă tot timpul anului. Avem 15 astfel de încăperi, numite hrube, pentru
    că legenda spune că acestea ar fi hrubele lui Ştefan cel Mare. De aici vinul
    poate avea două destinaţii: fie la linia de îmbuteliere, fie – vinurile care
    sunt considerate cele mai bune – sunt îmbuteliate în sticle şi păstrate la
    vinotecă, o bibliotecă de sticle. Se spune că într-o sticlă de vin băută există
    filosofia a trei cărţi. Aşa că vă invit la citit.

    La degustare vă puteţi
    bucura de aromele a mai multor vinuri de vârste şi consistenţe diferite. Revine
    cu detalii Mihaela Turturică: Vinoteca pe care o s-o vedeţi are în jur de 1 milion de sticle, cea mai veche
    este din recolta anului 1956. O să vedeţi această poziţie a sticlei (n.r.
    culcată orizontal), pentru ca în permanenţă lichidul să vină în contact cu
    dopul, tocmai pentru a avea loc aceste schimburi care duc la formarea
    buchetului vinului, pentru că dacă la vinurile tinere vorbim despre aromă, la
    cele vechi vorbim despre buchet. O să vedem la degustare care este diferenţa.

    Cu speranţa că
    veţi da curs invitaţiei noastre de a vizita Iaşiul, vă aşteptăm data viitoare
    cu o nouă destinaţie!

  • Proteste antiguvernamentale

    Proteste antiguvernamentale

    Mii de
    persoane, au ieşit, din nou, în stradă în România, duminică seara, pentru a-şi
    arăta solidaritatea faţă de magistraţii care susţin că Ordonanţa de Urgenţă
    numărul 7, adoptată recent de Executiv, le împiedică activitatea. La Bucureşti
    şi în mai multe oraşe din ţară – Sibiu, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi
    Galaţi – protestatarii au cerut demisia ministrului de resort, Tudorel Toader,
    abrogarea actului normativ şi desfiinţarea secţiei pentru investigarea
    magistraţilor:
    Cei mai mulţi manifestanţi au fost, ca de obicei, în Bucureşti,
    unde a fost organizat un marş şi unde actorii Teatrului Naţional au protestat
    pe scările instituţiei.


    Guvernul a anunţat, însă, că nu renunţă la acest act
    normativ, care a declanşat proteste masive în rândul magistraţilor. Săptămâna
    trecută, Tudorel Toader a anunţat, în schimb, că a elaborat un proiect de ordonanţă
    de urgenţă, care va abroga mai multe prevederi din Ordonanţa 7. Documentul a
    fost prezentat premierului Viorica Dăncilă şi transmis Consiliului Superior al
    Magistraturii, iar preşedinta CSM, Livia Savonea, a spus că se abrogă textele
    privind delegările în funcţii şi condiţia bunei reputaţii.


    Protestele din
    stradă survin pe fondul celor ale magistraţilor de la parchete şi instanţe de
    judecată din toată ţara, care în ultimele zile şi-au exprimat nemulţumirea
    inclusiv prin întreruperi ale activităţii. Protestele antiguvernamentale sunt
    determinate şi de Ordonanţa de Urgenţă 114, menţionată şi de Comisia Europeană
    în raportul semestrial de ţară între factorii care riscă să ameninţe
    funcţionarea normală a sectorului financiar. PSD, principalul partid al
    coaliţiei aflate la guvernare, admite că se pot aduce orice schimbări actului
    normativ, atât timp cât se păstrează obiectivul principal – acela ca populaţia
    şi companiile să beneficieze de credite cu dobânzi mai mici.


    Între timp,
    reprezentanţii Ministerului de Finanţe poartă discuţii cu cei ai Asociaţiei
    Române a Băncilor, pentru a analiza dacă sunt necesare modificări la această
    ordonanţă privind unele măsuri fiscale. Reprezentanţii Asociaţiei
    Antreprenorilor de Construcţii au depus amendamente la Ordonanţă, care urmează
    să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Ei consideră că actul normativ are
    prevederi bune pentru sectorul construcţiilor, dar sunt şi măsuri, care, în
    opinia lor, ar trebui modificate, iar reprezentanţii companiilor din industria
    autohtonă a gazelor au avertizat că aplicarea prevederilor Ordonanţei 114 va
    avea un impact negativ, nu doar în privinţa investitorilor din acest sector,
    dar şi asupra bugetului de stat.

  • Festivalul Filmului European

    Festivalul Filmului European

    A
    22-a ediţie a Festivalului Filmului European a început aseară la Teatrul
    Naţional Bucureşti
    cu un spectacol de gală, în cursul căruia a fost proiectat
    filmul Au revoir la-haut / La revedere acolo sus, un
    film francez realizat anul trecut a cărui acţiune este plasată exact acum o
    sută de ani. Organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul
    Reprezentanţei Comisiei Europene, al Biroului de Informare al Parlamentului
    European şi EUNIC România
    , în parteneriat cu ambasadele, centrele şi
    institutele culturale europene, Festivalul Filmului European se va desfăşura
    până la 3 iunie în Bucureşti şi în alte 7 oraşe din România: Galaţi, Târgu
    Mureş, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Alba Iulia, Iaşi şi Sibiu.


    Despre modul în care a apărut acest
    festival şi despre structura acestei ediţii, şef-adjunct al Reprezentanţei
    Comisiei Europene în România:
    Festivalul a fost demarat în 1996
    când la București funcționa Delegația Comisiei Europene. Noi am predat ștafeta
    Institutului Cultural Român în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea
    Europeană și festivalul este acum organizat sub egida Institutului Cultural
    Român, noi rămânând în parteneriat împreună cu centrele
    culturale și cu institutele culturale din România. În acest an, Festivalul
    Filmului European va prezenta peste 60 de filme de ficțiune, documentare, scurt
    metraje, pelicule care însumează mai bine de 100 de ani de cinema, cea mai
    veche colecție fiind una mută din 1914. Selecția de filme cuprinde pelicule
    care îndeamnă la reexaminarea trecutului, cu scopul de a nu-i perpetua
    greșelile. De asemenea, vom avea o secțiune specială, intitulată Front comun,
    care grupează filme mai vechi sau mai noi, multe capodopere și care încearcă să
    înțeleagă o conflagrație care a mobilizat națiuni și a distrus destine, în
    cazul acesta vorbim de primul război mondial. Noi credem că Festivalul Filmului
    European nu înseamnă doar cinema, ci și întâlniri cu cineaști și actori,
    concerte, dezbateri, cu alte cuvinte un mijloc potrivit pentru a dezbate viitorul
    Uniunii Europene. Mai mult, mai avem și o secțiune specială în acest an,
    Pulsul Europei, în care încercăm să reflectăm polarizările momentului, prin
    temele pe care le considerăm fierbinți, ca emigrația, codurile civile
    tradiționale, populismul sau chiar Brexit-ul.



    Festivalul Filmului European are şi o
    secţiune de filme clasice restaurate, care include producţii din Balcani. La
    secţinea Lux Film Prize sunt trei producţii aflate în competiţie pentru premiul
    jurizat de Parlamentul European. Pe lângă proiecţiile de filme, în programul
    Festivalului figurează sesiuni de dezbateri, un atelier de educaţie
    cinematografică dedicat elevilor de gimnaziu şi liceenilor, precum şi un
    program de educaţie cinematografică CinEd destinat celor care derulează
    activităţi în sfera educaţiei nonformale cu elevi de şcoală primară.


  • Premiere teatrale timişorene – imagine a multiculturalităţii

    Premiere teatrale timişorene – imagine a multiculturalităţii

    Nu există district în toată Europa în care etniile să fie atât de amestecate ca în Banat”, scria în secolul trecut istoricul şi politicianul englez R.W.Seton Watson în lucrarea sa ,,Europe in the Melting Pot”. Timişoara, spaţiu prin excelenţă al multiculturalităţii, este oraşul care găzduieşte trei teatre publice, care funcţionează în aceeaşi clădire şi produc spectacole în limbi diferite: română, germană şi maghiară. Este vorba despre Teatrul Naţional Timişoara, Teatrul German de Stat Timişoara şi Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely Timişoara. Pe lângă regizorii români care montează aici, fiecare dintre cele trei teatre are în strategia sa invitarea regizorilor străini. Dovadă, trei premiere prezentate la sfârşit de an, despre care vorbim astăzi.



    Pál Frenak, unul dintre cei mai cunoscuţi coregrafi şi dansatori europeni, îşi împarte viaţa artistică între Paris şi Budapesta. Timişorenii sunt deja familiarizaţi cu creaţiile sale, Frenak fiind invitat la mai multe ediţii ale FEST — FDR (Festivalul European al Spectacolului Timişoara — Festival al Dramaturgiei Româneşti) şi fiind şi cel care a creat primul spectacol de teatru-dans al Teatrului Naţional Timişoara, sWitch”. La începutul lui decembrie, Pal Frenak şi Naţionalul timişorean au propus publicului spectacolul de teatru-dans Prin vis”, un road-movie întors”, în care se intersectează teatrul, dansul şi sugestia cinematografică.



    Ada Hausvater, managerul Teatrului Naţional Timişoara: Sunt poveşti contemporane, spuse într-o manieră contemporană. Sunt diverse poveşti, povestite prin corp. Şi multă energie. Sunt imagini splendide, actorii sunt minunaţi, sunt nişte dansatori fabuloşi. Totul e trăit în dans! Este o poveste frumoasă, cu un Cadillac real în mijlocul scenei. Suntem în maşină, pe autostradă; în funcţie de reperele personale, avem ocazia să ne gândim la tot felul de personaje celebre. Cu cât ştii mai mult, cu atâta ai ocazia să fii mai fericit. E un spectacol extrem de provocator şi inteligent. Asta mi se pare important că a creat Pál. În acest spectacol, emoţia rămâne drept locomotiva principală”.



    Multiculturalitatea oraşului de pe malurile Begăi se reflectă şi în strategia Teatrului Naţional Timişoara. Ada Hausvater, managerul instituţiei: E foarte important pentru noi să lucrăm cu artişti şi din alte ţări, să punem împreună în Teatrul Naţional experienţe, idealuri şi să găsim acele puncte comune, ceea ce face ca teatrul şi artele spectacolului să meargă mai departe. Mi se pare obligatoriu pentru noi, ca teatru naţional, să deschidem uşile către nou. Şi ca să poţi face asta, se presupune că acorzi importanţă diversităţii. A fost important pentru mine de la început ca teatrul să nu devină niciodată unilateral, să nu se închidă pe o direcţie, să nu decidem: aşa e bine, asta e bun, asta e prost. Ceea ce mi s-a părut cel mai important ca mentalitate este să dezvoltăm creativitatea, capacitatea individuală de a fi cât mai originali, cât mai sensibili.



    Şi Teatrul German de Stat Timişoara are în strategia sa invitarea unor regizori din afara spaţiului românesc. Lucian Vărşăndan, managerul instituţiei: Teatrul German din Timişoara are şi menirea de a prezenta în România creaţii ale unor artişti din spaţiul de expresie germană. Lucrul acesta îmi aduce aminte de o discuţie avută cu o spectatoare acum câţiva ani, care mi-a spus că îşi doreşte să vadă din când în când la Teatrul German cum se face teatru în spaţiul de limbă germană. Literatura dramatică actuală de expresie germană este una dintre cele mai interesante şi aplicate asupra temelor fundamentale ale omului contemporan. În acest context, este important pentru noi să prezentăm creaţiile unor regizori importanţi din acest spaţiu, ale unor regizori care şi-au făcut un nume nu numai în spaţiul de limbă germană, dar şi dincolo de graniţele acestuia. Categoric, Volker Schmidt este unul dintre artiştii care îndeplinesc toate aceste condiţii. Semnătura lui, fie ca regizor, fie ca autor de text dramatic se regăseşte pe afişe în foarte multe ţări europene, în foarte multe limbi. Este, aşadar, un regizor şi un creator total foarte ancorat în ceea ce înseamnă teatrul contemporan”.



    Aflat la a treia colaborare cu Teatrul German, austriacul Volker Schmidt a montat la acest sfârşit de an propriul text, Eigentlich schön”/ De fapt e frumos”. Un spectacol despre viaţa personală a oamenilor din Europa de azi, care uneori nu e nici pe departe atât de frumoasă, de fericită pe cât pretind aceştia că este pe reţelele de socializare. Volker Schmidt: <Eigentlich/ actually/ de fapt> se spune că este cuvântul generaţiei noastre, care gândeşte că totul este bine, dar în realitate ceva lipseşte. Am avut ideea de a folosi acest titlu pentru a scrie o piesă despre el. Această piesă se învârte exact în jurul acestui centru gol. Este despre generaţia în jurul vârstei de 30 de ani sau generaţia , care a crescut într-o lume în care au avut totul, dar nu se comportă politic corect, încearcă să păstreze totul deschis, să aibă toate posibilităţile, vor să poată alege tot timpul, dar nu vor să se explice, să se definească”.



    Încheiem cu Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely”, din Timişoara, bineînţeles, unde, tot la acest sfârşit de an, Puskás Zoltán, regizor şi actor independent din Zenta (Serbia), a pus în scenă celebrul musical Hair”. Invitarea regizorilor străini face parte, de asemenea, din strategia Teatrului Csiky Gergely”. Actorul Attila Balazs, managerul instituţiei: Noi suntem în zona aceasta a Banatului, unde trăim foarte aproape de Ungaria, de Serbia… Putem spune că vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă vorbim în limbi diferite, adică ne înţelegem foarte bine. Regizorul Puskás Zoltán a mai pus spectacole pe scena Teatrului Maghiar din Timişoara, spectacole muzicale. Cred că acum ne-am luat inima în dinţi şi, cu musicalul Hair”, am făcut un pas mare înainte. În această stagiune, avem o colaborare tot cu un regizor din Serbia, născut în Muntenegru. Zona aceasta a Balcanilor este foarte interesantă şi vie şi noi, fiind foarte aproape, ştim ce se întâmplă, având şi Festivalul Euroregional de Teatru TESZT. Desigur, dorim să invităm şi alţi regizori. De exemplu, avem în vedere şi un regizor american. Nu cred că asta contează. Contează linia pe care merge Teatrul Maghiar din Timişoara, care este o linie contemporană, cu spectacole vii, cu o trupă energică şi dornică de rezultate bune.

  • Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice

    Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice

    Luni, 7 decembrie 2015, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional I. L. Caragiale” din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice. Aflat sub patronajul preşedintelui Institutului Cultural Român, evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.



    Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ din comunitățile românești din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești şi contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.



    Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia, Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Baniciu & band.



    Vor fi prezentate şi o serie de piese vestimentare din colecția Fustiţe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) şi din colecţia Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).



    Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.



    În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expoziţiilor Cetăți nistrene” – fotografi Iulia Modiga şi Dan Barcea, Timoc. Lumea de dincolo” – fotograf Marius Olteanu, Maramureșul din dreapta Tisei” – fotograf: Gheorghe Marina, Sudul Basarabiei (Bugeac)” – fotograf Iulia Modiga, Românii din vecinătatea imediată – Ungaria” – fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), Transnistria – temnița limbii române” – fotograf: Octavian Bâlea ș.a.. La acestea se vor adăuga secvenţe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunităţile din vecinătate (ex. documentarul Torna, torna, fratre! – povestea aromânilor, spusă de ei înşisi” – realizator Marian Voicu, Balkan Love Story” – despre românii din Timoc, regizor Ionuţ Piţurescu)



    Partener instituțional: Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe).



    Parteneri media: TVR Internațional, TVR2, Agerpres,Observatorcultural, Historia, Radio Romania Actualități, Radio România Cultural, Radio Romania Internațional, Agenția decarte, Romania Pozitivă, Romanian Global News