Tag: Teatrul National Bucuresti

  • Centenarul Teatrului Naţional ‘Mihai Eminescu’ Chişinău

    Centenarul Teatrului Naţional ‘Mihai Eminescu’ Chişinău

    Centenarul Teatrului Naţional Mihai Eminescu Chişinău a fost sărbătorit prin proiecţia, la Teatrul Naţional Bucureşti, a documentarului O scenă a memoriei, regizat de marele regizor şi actor din Republica Moldova Petru Hadârcă. Am discutat cu artistul basarabean.






    După eveniment am stat de vorbă cu Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă.






    Gazdă a evenimentului a fost Teatrul Naţional Bucureşti. Am realizat un interviu cu directorul general interimar al TNB, actorul Mircea Rusu.






    Următorul interlocutor a fost preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman.




  • Jurnal Românesc – 27.09.2021

    Jurnal Românesc – 27.09.2021

    Austria, Croaţia, Letonia şi Bosnia şi Herţegovina au fost incluse
    de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista roşie a ţărilor cu
    risc epidemiologic ridicat pentru care se impune măsura carantinei la intrarea
    în România. Acestor state li se alătură Gibraltar, Noua Caledonie, Saint
    Vincent şi Grenadine şi Curacao. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în
    urma scăderii incidenţei infectărilor, Grecia, Cipru, Norvegia, Liechtenstein,
    Kazahstan, Azerbaidjan, Jamaica, Fiji, Sri Lanka, Jersey şi Anguilla. Totodată,
    ca urmare a creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse
    Slovacia, Luxemburg, Groenlanda, Canada, Singapore şi Sao Tome şi Principe.
    Portugalia, Islanda, Japonia, Monaco, Liban, Irak, Eswatini, Timorul de Est şi
    Insulele Virgine Britanice se află acum în zona verde. Odată cu actualizarea
    listei, CNSU a mai decis creşterea vârstei de la care copiii sunt exceptați de
    la măsura carantinării și obigativității prezentării unui test PCR, de la 6 la
    12 ani. Lista statelor şi regiunilor care prezintă risc epidemilogolic sporit a
    intrat în vigoare duminică.




    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe
    teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat,
    pe 25 septembrie, cu membrii comunităţii şi mediului asociativ românesc din
    Italia. La întâlnire, la care a participat şi ambasadorul României la Roma,
    George Bologan, reprezentanţii românilor din peninsulă au semnalat o serie de
    aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, prestarea serviciilor
    consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea
    serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul poştei sau
    prin curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială, precum şi
    necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului
    de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate. Reprezentanţii
    misiunii diplomatice şi ai oficiilor consulare au fost prezentat demersurile de
    redimensionare a reţelei consulare şi au anunţat că secţia consulară a ambasadei la Roma se află în proces de transformare
    în Consulat General de sine stătător şi că, în 2025, va fi înfiinţat Consulatul
    României la Cagliari. Programul Dialog cu diaspora pe teme
    consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate
    posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a
    identifica rapid soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu
    românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Franţa. Următoarea
    întâlnire va avea loc, pe 29 septembrie, cu reprezentanţii românilor din
    Emiratele Arabe Unite.




    Pompierul Iulian Rotariu, de la Inspectoratul pentru Situaţii de
    Urgenţă Botoşani, a câştigat
    ultra-maratonul organizat în Bolivia, în Anzii Cordilieri, a anunţat
    organizatorul evenimentului, Canal Adventure. Singurul român din competiţie,
    Iulian Rotariu s-a impus în toate cele şapte etape ale Ultra Bolivia
    Race, care a avut loc în perioada 20 – 26 septembrie. Iulian
    Rotariu a devenit campion mondial pentru a patra oară, a transmis pe
    pagina de Facebook, ISU Botoşani. Competiţia din America de Sud a presupus
    alergarea a 220 de kilometri în şapte zile, la o altitudine de până la 4.200 de
    metri pe platoul Altiplano din Anzii Cordilieri. Cursa a fost auto-susţinută,
    participanţii asigurându-şi în cele şapte zile de concurs atât hrana, cât şi
    echipamentele obligatorii şi cele personale. Iulian Rotariu nu este sportiv de
    performanţă. Atunci cînd nu salvează vieţi, aleargă pentru a susţine cauza
    copiilor cu autism. Anul trecut, acesta a câştigat ultra-maratonul The
    Ultra Asia Race desfăşurat în Vietnam. În noiembrie 2019, a triumfat şi
    în ultra-maratonul Ultra Africa Race, desfăşurat în Mozambic, după
    ce a alergat 200 de kilometri în cinci zile.




    Teatrul Naţional I. L. Caragiale din Bucureşti a
    participat la a 6-a ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la
    Chişinău, un eveniment dedicat memoriei actorului Ion Caramitru, unul dintre
    co-fondatori. Trupa bucureşteană a prezentat spectacolul Frumos e în
    septembrie la Veneţia, care i-a adus pe scena Teatrului Naţional
    Mihai Eminescu din Chişinău pe actorii Oana Pellea şi Mircea Rusu.
    În cadrul manifestării din capitala Republicii Moldova, Teatrul Naţional
    I.L.Caragiale a onorat memoria celui care i-a fost director vreme
    de 16 ani, prin două evenimente: proiecţia spectacolului Neguţătorul din Veneţia,
    în regia lui Alexander Morfov, spectacol care ar fi trebuit să se desfăşoare pe
    scenă anul acesta, şi expoziţia de fotografie Shylock – ultimul
    rol, cu fotografii din spectacolul cu acelaşi nume, ultimul în care Ion
    Caramitru a interpretat un rol shakespearian. Reuniunea de la Chişinău a
    Teatrelor Naţionale Româneşti a avut loc anul acesta în perioada 15-26
    septembrie şi este cel mai important eveniment teatral din stânga Prutului. El
    a fost iniţiat de actorii Ion Caramitru şi Petru Hadârcă, directorii celor două
    Teatre Naţionale, din Bucureşti şi Chişinău.


  • Expoziție cu bunuri restaurate din colecția Muzeului TNB

    Expoziție cu bunuri restaurate din colecția Muzeului TNB

    Teatrul național din Capitala
    României a organizat recent conferința online ce marchează demararea oficială a
    proiectului Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului
    TNB (Teatrul Național București).

    Întâlnirea pe ZOOM s-a dorit o anticameră
    a viitoarei expoziții și, implicit, a muzeului, după spusele actorului Ion
    Caramitru, manager general al TNB. Expoziția va fi deschisă în primăvara lui
    2021 și întregul proiect dedicat muzeului este finanțat prin Granturile SEE
    2014-2021 din Programul RO-CULTURA. Totul în contextul în care, instituția de
    cultură din inima Capitalei trece prin transformări majore.

    Le explică Ion
    Caramitru, managerul Naționalului bucureștean:


    Teatrul Național este
    încărcat, la propriu și la figurat, de o suită de evenimente pe care trebuie să
    și le asume și să le ducă la bun sfârșit. Aș începe cu reconstrucția și
    consolidarea teatrului, însoțite de modificări, spun eu fericite. Am inclus în
    această ecuație și realizarea unui muzeu al teatrului, un muzeu dezvoltat și
    adus la standarde europene.

    Evident, ca în orice proiect bine gândit și
    coordonat, am stabilit cu proiectantul-șef
    cum va arăta în final muzeul și ce spațiu va ocupa în noua configurație
    a clădirii. În acest moment, după încheierea lucrărilor de reconstrucție, se și vede că spațiul muzeului este de 650 de
    metri pătrați. Din punct de vedere istoric, muzeul a fost inaugurat la 10
    septembrie 1942, însă ideea a apărut încă din 1921, când directorul de atunci
    al teatrului a început să achiziționeze lucrări de sculptură și de pictură care
    îi reprezentau pe mari artiști ai scenei din acea vreme.


    Am mai aflat, urmărind filmul dedicat
    muzeului aflat în reconfigurare, că inventarierea sculpturilor și a picturilor
    a fost încheiată. Mai există însă alte artefacte, plus documente. Numai acestea
    din urmă sunt în număr de peste 20 de mii: colecții de manuscrise, afișe, acte
    oficiale, corespondență, fotografii. Ele se regăsesc acum în evidența digitală,
    însă inventarierea completă ar putea lua cel puțin jumătate de an – spune Caramitru.

    Vă puteți întreba, pe bună dreptate, cum reușește un colectiv mare, dar
    eminamente teatra,l să ducă la final o asemenea activitate. Răspunsul este
    simplu – prin parteneriate. Vorbim despre Muzeul Național de Artă al României,
    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Militar Național Regele
    Ferdinand I și Biblioteca Națională a României.

    Am reținut în mod special
    afirmația șefei laboratorului de restaurare din Muzeul Militar Național, Doina
    Cârnu. Laboratorul pe care îl conduce nu a mai avut o implicare atât de
    complexă într-un proiect european. A mai rezultat, din acest dialog online, că
    echipa care lucrează la muzeul Teatrului Național bucureștean este și va fi
    alături de acești parteneri, experți în diferite tipuri de restaurări,
    câștigând astfel extra competențe. La începutul lui 2020, Naționalul
    bucureștean a obținut autorizația de funcționare a unui laborator de restaurare
    a picturii, pentru că atât colecția de pictură, cât și cea de sculptură sunt
    demne de un muzeu de artă – afirmă cei de la TNB. Există acolo opere ale unor
    artiști de mare anvergură, iar lista este impresionantă.


    La fel de impresionantă este
    și istoria acestei instituții de cultură. După ce vechea clădire a teatrului
    (aflată pe Calea Victoriei) a fost bombardată, colecția de atunci a fost rapid
    adăpostită în mai multe locuri. Era 1944. Și a tot circulat, pentru a fi
    salvată. După construirea noii clădiri a teatrului național din București,
    colecția de artă a fost în fine adusă unde îi era locul.

    Tot de la Ion
    Caramitru, managerul general al instituției, aflăm despre un alt episod
    semnificativ:


    În colecția de sculpturi și
    busturi pe care le avem în muzeu există și bustul lui B.P. Hașdeu, realizat de
    Dimitrie Paciurea. Lucrarea a fost donată la înființarea Teatrului Național de
    la Chișinău. Naționalul bucureștean a sărit atunci în ajutorul TN din Chișinău,
    cu decoruri, costume și chiar cu sume de bani. Anul viitor, Teatrul Național de
    la Chișinău împlinește 100 de ani de la înființare. Și echipa de acolo vrea să
    realizeze, în cinstea evenimentului, o copie a acestei opere importante: bustul
    unui mare gânditor și autor de teatru.


    Perioada este grea pentru
    toți, provocările sunt multe. Nu ne rămâne decât să urmărim evoluția
    proiectului şi să sperăm că atât expoziția de anul viitor, cât și muzeul TNB în
    formă completă vor fi pe măsura așteptărilor. Care sunt mari.






  • Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec, audiţie cu public în avanpremieră

    Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec, audiţie cu public în avanpremieră

    Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia cu public în avanpremieră a producţiei de teatru radiofonic Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec (adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu), care va avea loc miercuri, 15 mai, de la ora 16:00, la librăria Librarium TNB din incinta Teatrului Naţional Bucureşti. La audiţie va participa dramaturgul Matei Vişniec şi actorul Ion Caramitru. Audiţia este inclusă în programul Festivalului Internaţional de poezie Bucureşti, ediţia a X-a, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti.

    Premiera radiofonică va avea loc joi, 16 mai, ora 22:30, la Radio România Cultural.
    Monodrama publicată în 2017, Cuvintele lui Iov este scrisă de Matei Vişniec cu dedicaţie pentru actorul Ion Caramitru. Arhetipul biblic al personajului Iov, reinterpretat din perspectivă contemporană, devine în piesa lui Matei Vişniec o parabolă a speranţei şi încrederii în valorile pozitive ale umanităţii.

    Dacă personajul biblic e încercat de Dumnezeu în credinţa lui, Iov al zilelor noastre se confruntă cu iraţionalitatea răului şi a distrugerii pe care oamenii o provoacă semenilor lor. Iov coboară din nou treptele pierderii sale. Cuvintele, însă, cele care au construit lumea, îi alimentează lui Iov credinţa în destinul pozitiv al umanităţii şi acesta salvează încă o dată umanitatea prin credinţa în cuvintele ziditoare ale civilizaţiei.

    La Teatrul Naţional Naţional Radiofonic monodrama Cuvintele lui Iov este o premieră absolută, iar interpretarea lui Ion Caramitru, condusă de regizorul Mihai Lungeanu, intermediază o nuanţată transpunere în universul sonor al acestei noi piese. Muzica originală compusă de George Marcu şi contribuţia improvizatorică a muzicienilor Ion Bogdan Ştefănescu la flaut şi Lucian Maxim la percuţii decupează relieful vocilor interioare ale personajului Iov.
    Matei Vişniec este cel mai jucat dramaturg român al ultimelor decenii pe scenele teatrelor româneşti.

    Piesele sale sunt montate în peste 30 de ţări din Europa, America şi Asia şi invitate în marile festivaluri internaţionale de teatru la Avignion, Bonn, Edinburgh, Teheran, Sibiu etc. Dramaturg şi poet, Matei Vişniec trăieşte în Franţa din 1987, cetăţean francez din 1993, iar de atunci scrie în limba franceză. Până la exilul francez Matei Vişniec şi-a câştigat prestigiul în literatura română ca poet şi dramaturg cu o autentică amprentă metaforică a scrisului său. În prezent este jurnalist la Radio France Internationale şi colaborator la numeroase reviste franceze, iar activitatea de jurnalist a lăsat urme în ultimul deceniu în dramaturgia sa orientată spre observarea şi comentarea noilor provocări ale Europei.

    Cu această audiţie cu public inaugurăm o nouă colaborare şi deschidem un nou spaţiu pentru audiţia teatrului radiofonic la librăria Librarium TNB din incinta Teatrului Naţional Bucureşti. Intrarea e liberă.

    Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec. adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În rolul lui Iov – Ion Caramitru. Vocile cuvintelor: Janine Stavarache, Delia Nartea, Daniela Ioniţă, Adina Lucaciu, Alexandra Spătaru. La flaut – Ion Bogan Ştefănescu. Percuţii: Lucian Maxim. Muzica originală: George Marcu. Sound design: Mădălin Cristescu. Înregistrări muzicale: Mihnea Chelaru. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Florin Bădic, Radu Verdeş, Dana Lupu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.
    Producţie TNR mai 2019.

  • Regizorul Nae Caranfil revine în teatru

    Regizorul Nae Caranfil revine în teatru

    Unul dintre cei
    mai de succes regizori români de film de după 1989, Nae Caranfil, revine în
    teatru. Zilele acestea a avut loc, pe una dintre scenele Teatrului Naţional
    Bucureşti, în scenografia barocă a lui Dragoş Buhagiar, premiera spectacolului
    Papagalul mut – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat.
    Spectacolul are la bază piesa scrisă tot de Nae Caranfil, care semnează şi
    ilustraţia muzicală.


    De la artist am
    aflat povestea acestei reveniri, după aproape trei decenii de la ultimul spectacol
    de teatru montat. Nae Caranfil Geneza acestui proiect e foarte veche. Era
    proiectul unui film scump, complex şi pentru care aş fi avut puţine şanse să
    primesc vreo finanţare. S-a întâmplat însă ca acest scenariu, odată scris, să
    îmi placă atât de tare încât mi s-a părut că e păcat să-l abandonez sertarului,
    drept care m-am gândit că singura formă în care aş putea să îl folosesc ar fi
    pe scena unui teatru. Dar a fost o idee şi nimic mai mult. Coincidenţa a fost
    un telefon primit de la Teatrul Naţional, de la Ion Caramitru, care mă întreba
    dacă nu vreau să păcătuiesc şi în lumea teatrului. Şi i-am spus da, cu
    condiţia să fie un spectacol de autor, care să mă reprezinte întru totul. Şi
    mi-am dat seama că este o şansă, poate chiar divină, să reuşesc să-l
    materializez.


    Papagalul mut -
    Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat are la bază povestea reală
    a uneia dintre cele mai enigmatice şi fascinante figuri ale secolului al
    XVIII-lea. Este vorba despre spionul travestit Charles d’Eon/ Lia de Beaumont.
    Credincios regelui său Ludovic al XV-lea, el a intrat în legendă ca primul
    dintre agenţii secreţi din istoria Franţei. Nae Caranfil surprinde în piesa sa
    un episod din viaţa cavalerului d’Eon: misiunea sa la Curtea ţarinei Elisabeta
    I, împărăteasă a Rusiei între 1741 – 1762, unde a acţionat ca agent de
    influenţă în favoarea Franţei. Dar cum a ajuns să scrie un scenariu inspirat
    tocmai de povestea spionului d’Eon? Am descoperit-o întâmplător, recitind
    Craii de Curtea-Veche. Într-o notă de subsol, pusă de Mateiu Caragiale, este
    pomenit acest personaj şi sunt evocate primele lui aventuri. Dar foarte scurt.
    Fiind la acea vreme la Paris şi căutând un subiect de film cu o deschidere
    europeană, m-am gândit că ar fi ideal şi am început să caut prin biblioteci
    materiale documentare despre d’Eon.


    Autorul filmelor E
    pericoloso sporgersi, Asfalt Tango, Dolce far niente, Filantropica, Restul
    e tăcere, Closer to the Moon, 6,9 pe scara Richter e preocupat de comedie
    şi mecanismele acesteia. Spectacolul creat la Naţionalul bucureştean este, la
    rândul său, o comedie. Nae Caranfil: Eu aş numi această piesă o farsă
    elegiacă. Fiind povestea a două personaje, cavalerul travestit şi însoţitorul
    său, cavalerul ar fi farsa, iar însoţitorul ar fi elegia. Încerc să descopăr
    mecanisme comice care să funcţioneze şi care să aibă gust şi eleganţă, mai ales
    într-un spectacol în costume şi situat într-o asemenea epocă a eleganţei
    baroce. Nu pot să spun că lucrul la
    conceptul teatral asupra spectacolului a fost altceva decât aş fi făcut dacă
    l-aş fi creat ca film. Diferit a fost modul de lucru efectiv. Sunt lucruri care
    m-au făcut să mă simt extrem de confortabil – eşti ca într-un clopot de sticlă,
    nu se mişcă lumea în jurul tău ca pe un platou de filmare, ai un fel de cocon
    în care stai şi toate lucrurile cresc, dar, în acelaşi timp, e mult mai
    monoton. Faci cam aceleaşi lucruri în fiecare zi, aştepţi să vezi progrese şi
    stratificarea se face încet, puţin câte puţin, iar sentimentul că nu vezi
    lucruri noi sau că ceea ce ai ridicat ieri şi ţi s-a părut minunat nu mai
    există a doua zi, pentru că s-a pierdut, pentru că nimeni nu mai ţine minte ce
    era atât de frumos că ne entuziasmaserăm cu toţii… Acestea sunt, oarecum,
    uneori frustrante.



    Cele două personaje
    principale din spectacolul Papagalul mut – Istorii aproape adevărate despre un
    spion aproape uitat, pus în scenă de Nae Caranfil la Teatrul Naţional
    Bucureşti, sunt interpretate de Vlad Logigan – spionul travestit d’Eon şi
    Claudiu Bleonţ – însoţitorul său, Douglas.