Tag: Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău

  • Românii de lângă noi 15.06.2022

    Românii de lângă noi 15.06.2022

    O scenă a memoriei — 100 de ani de Teatru Național la Chișinău”, un film documentar de lung metraj dedicat istoriei unui simbol identitar al neamului românesc din stânga Prutului. Participă: Petru Hadârcă. director al Teatrului Național Mihai Eminescu” din Chișinău, regizorul documentarului, Virgiliu Mărgineanu, producător al filmului, președintele Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova și Viorica Chircă, Artistă a Poporului, actriță care și-a dedicat 60 de ani de viață scenei Teatrului Național Mihai Eminescu”.



  • Jurnal românesc – 13.01.2020

    Jurnal românesc – 13.01.2020

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 decembrie 2019 a fost de 18.988.812, cu 1.908 mai mic decât la 11 decembrie anul trecut, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.271.223 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 717.589, în străinătate şi sunt posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 231.383, Germania – 101.513, Italia – 63.042, Statele Unite ale Americii – 60.284, Canada – 43.662, Spania – 41.622, Israel – 38.725 şi Ungaria – 27.112. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora trăiesc peste 5,6 milioane de români.



    Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău prezintă două producţii recente pe scena Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, în cadrul celei de-a 7- ediţii a proiectului “Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău”. Piesa “Cine l-a trezit pe Yorick?”, regizată de Alexandru Vasilache, va fi jucată pe 21 ianuarie la Sala Studio, iar spectacolul “Dosarele Siberiei”, în regia lui Petru Hadârcă, va fi prezentată pe 22 ianuarie pe scena mare a TNB. “Cine l-a trezit pe Yorick?” este o adaptare după William Shakespeare, în vreme ce scenariul “Dosarelor Siberiei” este semnat de Petru Hadârcă şi Mariana Onceanu. Biletele pentru cele două reprezentaţii se găsesc la Casa de bilete a naţionalului bucureştean, în foaierul Sălii Mari, precum şi online, pe www.mystage.ro.



    Actriţa Aliona Munteanu participă şi în acest an la “Ora Poveștilor în limba română”, organizată în Canada, pentru al 9-lea an consecutiv, de Biblioteca şi Archivele Naţionale din Québec. Publicaţia online paginiromanesti.ca scrie că proiectul va avea loc în fiecare duminică din luna februarie la Grande Bibliothèque, Espace Jeunes din Montréal. Activități similare vor avea loc, pe 16 mai, şi la biblioteca Guy-Godin din Île Perrot. Intrarea la evenimente este liberă, iar organizatorul precizează că cei sosiţi cu autoturismul beneficiază de parcare gratuită.



    Studenţii români care vor să lucreze în Germania, în timpul vacanţei de vară, se pot înscrie în perioada 13 ianuarie – 14 februarie, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din regiunea în care studiază sau îşi au domiciliul. Potrivit ANOFM, contractele se încheie pe minimum două luni, iar pentru a fi eligibili cei interesaţi trebuie să aibă între 18 şi 35 de ani, să urmeze cursurile de zi la o facultate acreditată şi să aibă cunoştinţe bune sau foarte bune de limba germană. Dosarele de candidat trebuie să conţină o copie a unui act de identitate, fişa de solicitare, adeverinţa de la facultate şi 3 fotografii tip paşaport. Detalii suplimentare se pot găsi pe site-ul www.anofm.ro.



    Lungmetrajul “Ivana cea Groaznică”, regizat de Ivana Mladenović, este prezentat în perioada 13 – 18 ianuarie, la două festivaluri europene de profil, Kustendorf International Film & Music Festival din Serbia și Tromsø International Film Festival din Norvegia. Coproducţia româno-sârbă a fost inclusă recent şi în competițiile festivalurilor de la Angers în Franţa, care va avea loc între 17 și 26 ianuarie, de la Trieste în Italia, care se va desfăşura între 17 și 23 ianuarie, şi de la Göteborg în Suedia, ce este organizat între 24 ianuarie și 3 februarie. Pelicula a primit în 2019 premiul special al juriului secţiunii Cineasti del Presente din cadrul Festivalului de Film de la Locarno şi a câştigat trofeul Golden Pram pentru cel mai bun lungmetraj la Festivalul de Film de la Zagreb.



    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 403 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Spania – 238, unde sunt căutaţi muncitori în agricultură, analişti relaţii clienţi şi faianţari. Germania pune la dispoziţie 149 de posturi de electrician, cameristă, bucătar, instalator, îngrijitor persoane vârstnice în azil, sudor, tâmplar şi zidar, iar Olanda, 16 de poziţii de tractorist şi lucrător în seră de flori. Oferta completă, precum şi detalii pot fi găsite pe pagina de internet www.eures.anofm.ro, iar cei interesaţi se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • TNR – dublă avanpremieră la Chişinău

    TNR – dublă avanpremieră la Chişinău

    Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, două spectacole-document dedicate sopranei Anastasia Dicescu – marţi, 24 septembrie, la Radio România Cultural, între orele 19:00 – 21:00: Bucuria muzicii şi Aria destinului. Scenariul radiofonic: Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

    În avanpremieră, spectacolele vor fi ascultate la Chişinău, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, ediţia a V-a, secţiunea dedicată Teatrului Naţional Radiofonic – Radio România. Audiţiile vor fi organizate pe 19 şi 20 septembrie, de la ora 14:00, în Sala Antracta Teatrului Naţional Mihai Eminescu. Intrarea liberă.

    Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Gabriela Popescu, Anatol Durbală, Adrian Păduraru, Ghenadie Gâlcă, Orodel Olaru, Ana Tkacenko, Petru Hadârcă, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleşca, Mircea Constantinescu, Ioana Calotă, Ion Arcudeanu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu. Fragmente din arii de operă interpretate de soprana Angela Gheorghiu. Regia de montaj: Dana Lupu şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău.

    Anastasia Dicescu – Aria destinului. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Gabriela Popescu, Rodica Mandache, Ana Tkacenko, Orodel Olaru, Ioan Pavel, Ion Arcudeanu, Ghenadie Gâlcă, Anatol Durbală, Adrian Păduraru, Petru Hadârcă, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleşca, Mircea Constantinescu, Ioana Calotă, Patricia Prundea, Stelică Muscalu. Participă: Manuella Popescu – strănepoata lui Pavel Victor Dicescu. Fragmente din arii de operă interpretate de soprana Angela Gheorghiu. Regia de montaj: Dana Lupu şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău.

    Cele două scenarii radiofonice – Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii şi Anastasia Dicescu – Aria destinului – realizate pe baza arhivei documentare a familiei, a mărturiilor celor apropiaţi, a informaţiilor din presa vremii, scot la iveală o personalitate puternică, dintre cele pe care teritoriul dintre Prut şi Nistru le-a dat poporului roman, culturii naţionale şi universale- soprana de mare talent, profesoara de canto şi regie de operă Anastasia Dicescu. Figură de seamă a liricii basarabene în perioada interbelică, Anastasia Dicescu a lăsat amprente puternice în cultura muzicală românească.

    S-a născut la 27 februarie 1887, în comuna Găleşti, judeţul Orhei, fiind descendenta uneia dintre cele mai cunoscute şi distinse familii de boieri din stânga Prutului. Părinţii săi, Pavel Victor Dicescu şi Eugenia Dicescu, născută Feodosiu, se trag dintr-o veche ramură nobiliară din stânga Prutului. Pavel Victor Dicescu a fondat, în 1905 Societatea Culturală Moldovenească şi a militat activ pentru învăţământul şcolar din Basarabia cu predare în limba română.

    Anastasia Dicescu a fost primul director al Conservatorului Unirea din Chişinău, instituţie înfiinţată acum o sută de ani la iniţiativa lui George Enescu, a cărui prietenă şi colaboratoare a fost. A pus bazele Societăţii Muzicale Româneşti din Basarabia, fiind preşedinta acestei societăţi până în 1940.

    A abordat cele mai complicate roluri de soprană din literatura muzicală universală: Margareta, în Faust de Charles Gounod, Fata de împărat, în Luceafărul de Nicolae Bretan, Lola, în Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Venus, în Tannhäuser de Richard Wagner, Madama Buttrefly, în opera lui Giacomo Puccini, Mimi, în Boema de Giacomo Puccini, Violetta, în Traviata de Giuseppe Verdi, Nedda în Paiaţe de Ruggiero Leoncavallo, Michaela în Carmen de Georges Bizet, Gilda în Rigoletto de Giuseppe Verdi, Lakmé în opera lui Leo Delibes.

    A susţinut arta lirică şi a stimulat talentul tinerilor din clasa de operă a Conservatorului. A fost printre primii artişti lirici basarabeni care au urcat şi s-au afirmat pe scena operei româneşti, ilustrându-şi vocaţia în roluri de coloratură, pe care le-a interpretat cu inteligenţă şi măiestrie.

    Artistă de o mare exigenţă profesională, cu o voce excepţional cultivată şi o tehnică pe măsură, cu un repertoriu bogat de operă şi lied, a fost recunoscută şi foarte apreciată pe marile scene teatrale din ţară şi din străinătate. A fost răpusă de tuberculoză, asemenea Violettei din Traviata – rolul său preferat, la moşia unor prieteni de lângă Blaj.

    Regizorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, a alcătuit o distribuţie formată din actori ai teatrelor din Bucureşti (Gabriela Popescu, Rodica Mandache, Adrian Păduraru, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Ioana Calotă, Marcelo Cobzariu, Mircea Constantinescu, Ion Arcudeanu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu, Ioan Pavel) şi actori ai Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău (Anatol Durbală, Ghenadie Gâlcă, Ana Tkacenko, Alexandru Pleşca, Petru Hadârcă).

    Regia muzicală este semnată de Patricia Prundea şi Stelică Muscalu, care au folosit fragmente din arii de operă interpretate de soprana Angela Gheorghiu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Redactor: Costin Manoliu.

    Cele două spectacole vor fi difuzate şi la Radio România Internaţional: sâmbătă, 26 octombrie, de la ora 23:00 – Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii, iar sâmbătă, 2 noiembrie, de la ora 23:00 – Anastasia Dicescu – Aria destinului.