Radio România Internațional

Tag: teatrul radiofonic

  • Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec, audiţie cu public în avanpremieră

    Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec, audiţie cu public în avanpremieră

    Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia cu public în avanpremieră a producţiei de teatru radiofonic Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec (adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu), care va avea loc miercuri, 15 mai, de la ora 16:00, la librăria Librarium TNB din incinta Teatrului Naţional Bucureşti. La audiţie va participa dramaturgul Matei Vişniec şi actorul Ion Caramitru. Audiţia este inclusă în programul Festivalului Internaţional de poezie Bucureşti, ediţia a X-a, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti.

    Premiera radiofonică va avea loc joi, 16 mai, ora 22:30, la Radio România Cultural.
    Monodrama publicată în 2017, Cuvintele lui Iov este scrisă de Matei Vişniec cu dedicaţie pentru actorul Ion Caramitru. Arhetipul biblic al personajului Iov, reinterpretat din perspectivă contemporană, devine în piesa lui Matei Vişniec o parabolă a speranţei şi încrederii în valorile pozitive ale umanităţii.

    Dacă personajul biblic e încercat de Dumnezeu în credinţa lui, Iov al zilelor noastre se confruntă cu iraţionalitatea răului şi a distrugerii pe care oamenii o provoacă semenilor lor. Iov coboară din nou treptele pierderii sale. Cuvintele, însă, cele care au construit lumea, îi alimentează lui Iov credinţa în destinul pozitiv al umanităţii şi acesta salvează încă o dată umanitatea prin credinţa în cuvintele ziditoare ale civilizaţiei.

    La Teatrul Naţional Naţional Radiofonic monodrama Cuvintele lui Iov este o premieră absolută, iar interpretarea lui Ion Caramitru, condusă de regizorul Mihai Lungeanu, intermediază o nuanţată transpunere în universul sonor al acestei noi piese. Muzica originală compusă de George Marcu şi contribuţia improvizatorică a muzicienilor Ion Bogdan Ştefănescu la flaut şi Lucian Maxim la percuţii decupează relieful vocilor interioare ale personajului Iov.
    Matei Vişniec este cel mai jucat dramaturg român al ultimelor decenii pe scenele teatrelor româneşti.

    Piesele sale sunt montate în peste 30 de ţări din Europa, America şi Asia şi invitate în marile festivaluri internaţionale de teatru la Avignion, Bonn, Edinburgh, Teheran, Sibiu etc. Dramaturg şi poet, Matei Vişniec trăieşte în Franţa din 1987, cetăţean francez din 1993, iar de atunci scrie în limba franceză. Până la exilul francez Matei Vişniec şi-a câştigat prestigiul în literatura română ca poet şi dramaturg cu o autentică amprentă metaforică a scrisului său. În prezent este jurnalist la Radio France Internationale şi colaborator la numeroase reviste franceze, iar activitatea de jurnalist a lăsat urme în ultimul deceniu în dramaturgia sa orientată spre observarea şi comentarea noilor provocări ale Europei.

    Cu această audiţie cu public inaugurăm o nouă colaborare şi deschidem un nou spaţiu pentru audiţia teatrului radiofonic la librăria Librarium TNB din incinta Teatrului Naţional Bucureşti. Intrarea e liberă.

    Cuvintele lui Iov de Matei Vişniec. adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În rolul lui Iov – Ion Caramitru. Vocile cuvintelor: Janine Stavarache, Delia Nartea, Daniela Ioniţă, Adina Lucaciu, Alexandra Spătaru. La flaut – Ion Bogan Ştefănescu. Percuţii: Lucian Maxim. Muzica originală: George Marcu. Sound design: Mădălin Cristescu. Înregistrări muzicale: Mihnea Chelaru. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Florin Bădic, Radu Verdeş, Dana Lupu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.
    Producţie TNR mai 2019.

  • Gala de premiere Radio Fiction Desk – 2017

    Gala de premiere Radio Fiction Desk – 2017

    Marţi, 16 ianuarie 2018, începând cu ora 15:00, în sala de spectacole a Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română, se va desfăşura Gala de premiere Radio Fiction Desk – 2017, moment final al proiectului iniţiat de Radio România prin Centrul Cultural Media – Teatrul Naţional Radiofonic, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Partener Instituţional al proiectului, la acestă ediţie, a fost Primăria Municipiului Bucureşti.

    Aflat la cea de-a treia ediţie, proiectul s-a bucurat de participarea a patru trupe de actori-elevi de la următoarele licee bucureştene: Colegiul Naţional Ion Neculce, Colegiul Naţional Gheorghe Şincai, Şcoala Centrală şi Colegiul Naţional Cantemir Vodă.

    Pe parcursul derulării proiectului, am avut bucuria de a întâlni, deopotrivă, elevi şi cadre didactice care iubesc teatrul şi care au participat, cu entuziasm, la toate fazele concursului – întâlnirea cu actori profesionişti şi echipa de specialişti ai Teatrului Naţional Radiofonic, work-shop-uri, repetiţii, toate acestea finalizate cu o experienţă unică, cea a înregistrării radiofonice a unei piese de teatru, interpretate de elevi, în studioul Mihai Zirra, al Societăţii Române de Radiodifuziune. Postarea pieselor înregistrate, în succesiunea realizării lor, pe site-ul tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro, şi promovarea pe facebook, au făcut posibil ca ascultători de toate vârstele să poată să intre în contact cu spectacolele tinerilor actori, să le asculte şi să le acorde note.

    Piesele radiofonice înregistrate au fost: Bacul nu-i sfârşitul lumii de Filip Columbeanu, interpretată de elevii-actori de la Colegiul Naţional Ion Neculce, Steaua fără nume, o adaptare după Mihail Sebastian, interpretată de elevii-actori de la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai, Rămăşagul, o adaptare după Vasile Alecsandri, interpretată de elevii-actori de la Şcoala Centrală şi Ciudatul rol al întâmplării, o adaptare după Ion Băieşu, interpretată de elevii-actori de la Colegiul Naţional Cantemir Vodă.

    La aprecierile ascultătorilor, exprimate în note, s-au alăturat şi cele ale unui juriu de specialitate, format din membri ai redacţiei de Teatru Radiofonic: Domnica Ţundrea – realizator, Irina Soare Neumark – redactor, Ilinca Stihi – regizor artistic, Patricea Prundea – regizor muzical. Împreună cu ei au jurizat şi actorii care au participat la work-shop-urile desfăşurate în licee: Maia Morgenstern, Mihai Mălaimare, Florin Zamfirescu şi Vasile Muraru, iar din partea Primăriei Municipiului Bucureşti Daniela Stănculescu, şef birou Direcţia Cultură Sport Turism. Preşedintele juriului a fost Directorul Centrului Cultural Media, Redactor şef al Teatrului Naţional Radiofonic, regizorul artistic Atila Vizauer.

    În urma deliberărilor juriului, se vor acorda Premiile I, II şi III, Menţiune, Premiile pentru cea mai bună interpretare feminină şi pentru cea mai bună interpretare masculină, Premiul special al juriului, dar şi Premiul de popularitate – conform notelor acordate de către ascultători. Premiile constau în diplome, trofee, medalii, DVD-uri cu piese de teatru radiofonic din fonoteca radio, realizate de Casa Radio, cărţi şi multe alte surprize.

    Invitaţi speciali ai Galei Radio Fiction Desk – 2017 sunt actorii: Maia Morgenstern, Mihai Mălaimare, Florin Zamfirescu şi Vasile Muraru, iar îndrăgitul cantautor Ovidiu Mihăilescu va aduce o notă de bună-dispoziţie.

    Partener: Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română.

  • “Zâna cu ochii mari” şi “Zâna prafului”, la Radio România Cultural

    “Zâna cu ochii mari” şi “Zâna prafului”, la Radio România Cultural

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită să ascultaţi, în premieră absolută: Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – două povestiri de George Sand, duminică, 9 octombrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural. Regia artistică: Diana Mihailopol.



    Publicat la începutul anilor 30 ai veacului trecut, volumul de basme al scriitoarei George Sand, dezvăluia lumii literare o nouă şi surprinzătoare dimensiune a unei personalităţi artistice, la fel de nonconformistă în viaţă ca şi în scris. Născută Amantine Aurore Lucille Dupin, scriitoarea care va publica sub pseudonimul George Sand, a fost o neobosită luptătoare pentru drepturile sexului frumos, reuşind incredibila performanţă (în epocă) de a fi cooptată în echipa de jurnalişti ai celebrei reviste pariziene Le Figaro, în paginile căreia va publica cele dintâi compoziţii literare.



    Răsunătorul succes al debutului va aduce cu sine, un an mai târziu, editarea celui dintâi roman, intitulat Indiana, care s- a bucurat de o caldă primire din partea criticii. Dar George Sand nu s-a oprit aici, şase luni mai târziu vedea lumina tiparului un al doilea volum, Valentin, urmat, la scurt timp de Lélia, tom ce a provocat un imens scandal dar care a propulsat-o, rapid, pe scriitoare, pe orbita celebrităţilor literare ale vremii, numele său fiind alăturat lui Balzac, Hugo sau Dumas.



    La jumătatea deceniului al patrulea al secolului XIX, George Sand publica Consuelo, una dintre cele mai tulburătoare poveşti de dragoste din istoria literaturii universale, urmat de apariţii de volum aproape în fiecare an şi de incredibila sa autobiografie Histoire de ma vie. Aproape 180 de titluri de volum, nenumărate articole în presă şi aproximativ 40.000 de scrisori alcătuiesc o operă literară impresionantă, care stă mărturie, peste veacuri, unui spirit avangardist, extrem de liber dar şi al unui efort literar zilnic de peste 8 ore, chiar şi în anii senectuţii.



    Basmele pe care George Sand le-a născocit, mai întâi pentru nepoţii săi, au văzut lumina tiparului sub titlul Poveştile bunicii, multe dintre acestea rămânând necunoscute publicului din România. Este si cazul paginilor din Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – care cunosc acum prima versiune românească, graţie scriitorului şi omului de radio Sanda Socoliuc, care şi-a dedicat întreaga carieră descoperii unor pagini inedite din literatura universală.



    Pornind de la cele două bijuterii literare, Diana Mihailopol a creat un spectacol radiofonic ce se remarcă prin delicateţea detaliului şi dozajul perfect al tensiunii dramatice. Sub bagheta tinerei regizoare, jocul actorilor se desfăşoară într-un registru extrem de fragil, situat la graniţa dintre real şi imaginar: Rodica Mandache este o misterioasă guvernantă irlandeză, Crina Mureşan — o inefabilă Zână a prafului, Marian Lepădatu – un profesor ieşit din tipar, Camelia Andriţă- un copil curios, dornic să descopere tainele lumii, Violeta Berbiuc – o mamă grijulie şi blândă şi Alexandrina Halic – magicul povestitor care ne poartă prin aceste lumi de poveste. Rafinatul decor sonor, construit de Patricia Prundea – regizor muzical şi de ing. Mirela Georgescu – regizor tehnic, dăruieşte personajelor atmosfera magică a mult visatului tărâm, pe care îl putem întrezări şi noi, ascultând cele două povestiri, dar numai dacă ţinem ochii închişi şi sufletul deschis, pentru că eroii poveştilor nu pot fi văzuţi, limpede, decât cu inima.



    Spectacolul Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – două povestiri de George Sand, va putea fi ascultat, în avanpremieră, luni, 3 octombrie, de la ora 11:00, la Clubul Ramada Majestic, în prezenţa actorilor din distribuţie, a oamenilor de teatru, jurnaliştilor şi a publicului iubitor al fenomenului. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Irina Soare-redactor şi coordonator de proiect, Mirela Anton – regia de montaj şi Janina Dicu – regizor de studio.