Originară din Asia, mazărea a fost cultivată de greci şi romani în sudul
Europei, răspândindu-se apoi pe tot continentul. Se pare că în spaţiul românesc
mazărea a pătruns în secolul al 17-lea. Pentru că acum poate fi păstrată uşor
fie în conserve, fie sub formă congelată, mazărea este folosită pe tot
parcursul anului pentru pregătirea multor mâncăruri, precum ciorbele de legume
şi ghiveciurile, cu sau fără carne.
Mazărea proaspătă
reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la sfârşitul
primăverii şi din prima jumătate a verii. Un fin cunoscător al gastronomiei româneşti, Radu Anton
Roman, afirma: Mai degrabă
acompaniament decât solistă, mâncarea de mazăre este o permanenţă a
cratiţei româneşti.
Într-adevăr, mazărea este folosită alături de alte legume fierte şi mărunţite în salata
boeuf. În pofida denumirii franceze, este, de fapt, o
salată de origine germană, amestecată cu maioneză şi inventată în bucătăriile
boierilor din Valahia. Ingredientele acestei salate sunt carne de vită,
cartofi, castraveţi şi gogoşari muraţi, morcovi, maioneză şi, bineînţeles, boabe de mazăre. O mâncare specifică verii şi toamnei este ghiveciul, în care se pun boabe de mazăre alături de
cartofi, ceapă, varză, morcovi, fasole pastăi, usturoi, dovlecei, rădăcină de ţelină, de
pătrunjel sau de păstârnac.
În această perioadă, un
popular fel de mâncare în bucătăria românească este mazărea cu carne, fie ea de
pasăre, de porc sau de vită. De obicei se pun 2 kg la mazăre păstăi la jumătate
de kg de carne de porc sau de vită sau la un kg de carne de pasăre, piept sau
pulpe. Ne mai trebuie suc de roşii, bulion sau două roşii foarte coapte, două
cepe mari şi o legătură de mărar. Dacă mazărea este abia culeasă, atunci şi
tecile sunt mai cărnoase, iar unele gospodine păstrează în mâncare şi câteva
dintre ele. La început punem la fiert carnea şi o spumăm uşor. Dacă folosim
carne de porc sau de vită, trebuie să o tăiem în cubuleţe, înainte de a o pune
la fiert. Există şi varianta de a prăji carnea uşor în ulei, alături de ceapa
pe care în prealabil am tocat-o, după care turnăm nişte apă şi o lăsăm să fiarbă
la foc mic, însă mâncarea va ieşi ceva mai grasă. Scoatem carnea de pe oase şi
în acelaşi vas adăugăm atât carnea mărunţită, cât şi mazărea boabe, ceapa tăiată
solzişori şi lăsăm să fiarbă la foc mic circa 30 de minute. Spre final adăugăm
suc de roşii, bulion sau roşiile tocate mărunt, sărăm după gust, însă, înainte
de a lua vasul de pe foc, punem şi mărarul tocat mărunt, care va da un gust
deosebit.